Știri
Știri din categoria Societate
Pensiile din aprilie 2026 vor fi plătite în avans, pe fondul Sărbătorilor Pascale, relatează Economedia, citând un anunț al Ministerului Muncii transmis prin Agerpres.
Potrivit informațiilor comunicate, pensiile achitate prin intermediul factorilor poștali vor fi distribuite până la 9 aprilie. Pentru pensionarii care au ales plata în cont bancar, alimentarea conturilor este programată pentru 8 aprilie.
Ministerul Muncii arată că, având în vedere calendarul din aprilie 2026, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut demersuri pentru asigurarea sumelor necesare plății în avans, precum și pentru tipărirea și expedierea taloanelor de pensii către oficiile poștale. Totodată, au fost transmise comunicări către Compania Națională Poșta Română și către băncile cu care CNPP are convenții pentru distribuirea și plata pensiilor.
În același context, ministerul precizează că ajutoarele one-off pentru pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 lei, prevăzute în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2026, nu pot fi acordate în aprilie, deoarece actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională. În aceste condiții, ajutoarele ar urma să fie acordate în luna mai.
Separat, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale pe anul 2026 au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor constituționale, mai notează sursa citată.
Recomandate
Ministrul Muncii spune că unele firme preferă lucrători non-UE potrivit Antena 3 CNN , care citează Agerpres, după declarațiile făcute sâmbătă, la Arad, de Florin Manole . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a afirmat că a susținut reducerea cotei de lucrători din afara Uniunii Europene, pentru a lăsa mai mult spațiu angajării forței de muncă locale, în contextul creșterii șomajului. În noiembrie 2025, patronatele i-ar fi cerut majorarea cotei de lucrători non-UE de la 100.000 (nivelul din 2025) la 150.000 pentru 2026. Manole a spus că a susținut atunci o reducere la 75.000, argumentând că piața muncii ar trebui să absoarbă, cu prioritate, lucrători români afectați de șomaj. „Am scăzut-o şi am argumentat atunci că e nevoie să lăsăm mai mult spaţiu pentru lucrătorii români care vor fi afectaţi de şomaj”, a spus Manole. În final, a fost aprobată „prin consens” o cotă de 90.000 de lucrători non-UE, a precizat ministrul. El a adăugat că solicitarea inițială a patronatelor ar indica „preferinţa unora pentru mână de lucru plătită minimal, vulnerabilă şi uşor dispensabilă” și a susținut că acesta nu ar trebui să fie obiectivul României pentru propria piață a muncii. Manole a mai spus că este conștient de drepturile egale de care trebuie să beneficieze persoanele care vin să lucreze în România și de respectul care li se cuvine, dar că preferă să lase „cât mai mult spaţiu pentru cetăţeanul român”, inclusiv din perspectiva mandatului său public. [...]
82,1% dintre români susțin stabilirea unei vârste minime pentru accesul minorilor pe rețelele sociale, potrivit PressHub , care citează un sondaj INSCOP publicat luni, 23 martie 2026. Rezultatele indică o majoritate clară în favoarea introducerii unui prag de vârstă: 65,4% dintre respondenți spun că sunt „total de acord”, iar 16,7% se declară „oarecum de acord”. În același timp, 15,8% se poziționează împotrivă, iar 2,1% afirmă că nu sunt siguri sau nu au răspuns, consemnează Informat.ro. „Conform unui sondaj INSCOP publicat luni, 82.1% din respondenți au declarat că sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime pentru accesul minorilor pe rețelele sociale.” Pe scurt, distribuția răspunsurilor din sondaj este următoarea: 65,4%: total de acord 16,7%: oarecum de acord 15,8%: împotrivă 2,1%: nu sunt siguri sau nu au răspuns Datele sugerează o susținere largă pentru reglementarea accesului minorilor la platformele de socializare, temă care a intrat tot mai des în dezbaterea publică odată cu discuțiile despre siguranța online și expunerea copiilor la conținut nepotrivit. Materialul publicat de PressHub nu detaliază metodologia sondajului (eșantion, marjă de eroare, perioadă de culegere a datelor) și nici nu precizează ce vârstă minimă ar prefera respondenții, ci se referă strict la acordul sau dezacordul față de introducerea unui prag. [...]
Pentru tinerii din România, primul loc de muncă devine tot mai greu de găsit , potrivit Știrile ProTV , care notează că aproape 30% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani nu lucrează, iar situația este mai apăsătoare în mediul rural. În ansamblu, la finalul anului trecut erau peste o jumătate de milion de români fără slujbă. Datele citate de publicație arată că, în ultimul trimestru din 2025, rata șomajului la nivel național a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3% față de trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă aproximativ 513.000 de persoane fără loc de muncă, cei mai mulți în mediul rural. Un factor invocat în material este schimbarea structurii cererii de pe piața muncii. Unele companii au redus posturile destinate începătorilor după implementarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială, iar specialiștii în resurse umane spun că o parte dintre joburile de început au fost automatizate. În paralel, unele firme ar evita să angajeze persoane fără experiență. Din explicațiile oferite de un specialist în resurse umane citat de Știrile ProTV reiese și o diferență între tinerii din orașe și cei din localități mai mici sau din rural: cei din marile orașe ar intra mai devreme în contact cu munca prin activități care le cresc șansele de angajare, în timp ce în zonele rurale ar exista o dependență mai mare de forme de asistență socială, inclusiv șomaj. În material sunt menționate câteva elemente care, în practică, pot face diferența la primul job: experiență acumulată prin muncă sezonieră (de exemplu, pe timpul verii); stagii de practică (internship); proiecte de voluntariat; acces mai rapid la oportunități în orașele mari, comparativ cu orașele mici și mediul rural. [...]
Românii evită tot mai mult joburile din Orientul Mijlociu, chiar și la 6.000 de dolari pe lună , pe fondul percepției de insecuritate după izbucnirea conflictului din regiune, relatează Antena 3 CNN . În locul Emiratelor Arabe Unite sau al altor destinații apropiate, o parte dintre cei care iau în calcul munca în străinătate se reorientează către state din Uniunea Europeană, considerate mai stabile. Potrivit articolului, interesul pentru locurile de muncă din Emiratele Arabe Unite și Cipru a scăzut vizibil de la începutul conflictului. Specialistul în recrutare Ana Călugăru spune că, de la începutul lunii martie, doar o mică parte dintre aplicări mai vizează joburi în afara țării, iar pentru Cipru declinul ar fi fost mai accentuat. „De la începutul lunii martie am observat o tendinţă şi mai scăzută în această direcţie şi în acest moment doar 1% dintre aplicări se duc spre joburile din străinătate. O scădere mai puternică, ce-i drept, am văzut-o pentru Cipru, o scădere de 6 poziții”, a explicat Ana Călugăru, specialist recrutare. Deși veniturile în Emirate „pot ajunge și la 6.000 de dolari pe lună”, unii români spun că nu mai vor să își asume riscuri. Antena 3 CNN dă exemplul unui român care a lucrat un an în Dubai și s-a întors în România din 2025, iar acum amână o eventuală revenire din cauza contextului de securitate. Schimbarea este explicată și ca o reacție la incertitudine, comparabilă cu comportamentele observate în pandemie, când oamenii tind să se întoarcă „acasă” pentru stabilitate, potrivit sociologului Dan Petre. Pentru cei care aleg totuși să plece, preferințele se mută către destinații europene: Germania, Olanda și Franța rămân în top, iar Italia și Spania urcă din nou în clasamente, pe fondul accentului pus pe siguranță. În paralel, datele citate dintr-o platformă de recrutare indică o scădere a numărului de aplicări pentru munca în diaspora în ultimii ani, de la 146.000 în 2023 la 106.000 în 2025, semn că apetitul pentru relocare se reduce, cel puțin în actualul context regional. [...]
Peste 40% dintre tinerii sub 35 de ani nu au un loc de muncă , potrivit Biziday , care citează un sondaj de opinie realizat de Inscop. Datele mai arată că aproape două treimi dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani consideră că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Ocupare și percepția asupra salariilor Conform sondajului, 43,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani nu au în prezent un loc de muncă . În ceea ce privește nivelul de remunerare, mai mult de un sfert dintre respondenți consideră că locul de muncă nu este bine plătit raportat la costul vieții din România, în timp ce un procent similar spune că este bine plătit. Principalele obstacole indicate în căutarea unui loc de muncă sunt salariile prea mici și lipsa experienței. În ansamblu, rezultatele sugerează o combinație între dificultăți de integrare pe piața muncii și o evaluare critică a raportului dintre venituri și cheltuieli. Locuire și intenția de a pleca în străinătate Sondajul mai indică faptul că 61% dintre participanți au răspuns că nu dețin în prezent o locuință proprie. Peste o treime au spus că locuiesc împreună cu părinții, iar 20% stau în chirie, ceea ce conturează o dependență ridicată de familie sau de piața închirierilor în rândul acestei grupe de vârstă. În același timp, două treimi consideră că munca în străinătate ar fi o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, însă 70% au declarat că nu intenționează să plece din țară. Diferența dintre percepția asupra oportunităților externe și intenția efectivă de migrație sugerează că, pentru mulți, plecarea rămâne mai degrabă o opțiune teoretică decât un plan concret. [...]
Interesul românilor pentru locuri de muncă în străinătate este în scădere , pe fondul incertitudinilor internaționale și al schimbării priorităților pe piața muncii. Potrivit Economedia , un sondaj realizat de platforma eJobs arată că doar 6,3% dintre respondenți spun că au deja un plan clar de a pleca la muncă în afara țării. De la începutul anului 2026 au fost înregistrate aproape 28.000 de aplicări pentru joburi din străinătate , ceea ce reprezintă doar aproximativ 1% din totalul aplicărilor făcute de candidați pe platformă. Majoritatea respondenților – 60,1% – afirmă că nu au niciun plan de a pleca din România, în timp ce 21,2% iau în calcul această opțiune doar dacă nu își vor găsi un loc de muncă satisfăcător în țară. În același timp, 12,5% ar prefera să lucreze pentru companii din străinătate, dar fără relocare, în regim remote . Destinațiile preferate pentru muncă Cele mai multe aplicări pentru joburi externe s-au îndreptat către: Germania Olanda Bulgaria Grecia Cipru Emiratele Arabe Unite Suedia Franța După izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, preferințele candidaților s-au modificat ușor. Destinații precum Cipru sau Emiratele Arabe Unite au coborât în clasament, în timp ce Spania, Italia și Grecia au devenit mai atractive, fiind percepute ca zone mai stabile sau mai ușor de accesat datorită comunităților mari de români. Domeniile în care românii caută joburi externe Candidații interesați de muncă în străinătate se orientează în principal către câteva sectoare: transport și logistică turism retail asigurări servicii și construcții Cei mai activi aplicanți sunt tinerii cu vârste între 25 și 35 de ani , urmați de cei din categoria 18–24 de ani. Pe măsură ce vârsta crește, interesul pentru relocare scade, iar persoanele de peste 45 de ani aplică cel mai rar pentru joburi în alte țări. Cerere încă ridicată pentru români Chiar dacă interesul candidaților scade, angajatorii străini continuă să recruteze din România. Din ianuarie până în prezent au fost publicate aproape 2.000 de oferte de muncă în afara țării , cele mai multe în Germania, Olanda, Ungaria, Austria, SUA, Bulgaria, Irlanda și Grecia. Sondajul eJobs a fost realizat în ianuarie 2026 pe un eșantion de 950 de angajați și candidați. În prezent, pe platformă sunt disponibile aproximativ 22.000 de locuri de muncă , dintre care circa 1.000 sunt în străinătate. [...]
