Știri
Știri din categoria Societate
Pensiile din aprilie 2026 vor fi plătite în avans, pe fondul Sărbătorilor Pascale, relatează Economedia, citând un anunț al Ministerului Muncii transmis prin Agerpres.
Potrivit informațiilor comunicate, pensiile achitate prin intermediul factorilor poștali vor fi distribuite până la 9 aprilie. Pentru pensionarii care au ales plata în cont bancar, alimentarea conturilor este programată pentru 8 aprilie.
Ministerul Muncii arată că, având în vedere calendarul din aprilie 2026, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut demersuri pentru asigurarea sumelor necesare plății în avans, precum și pentru tipărirea și expedierea taloanelor de pensii către oficiile poștale. Totodată, au fost transmise comunicări către Compania Națională Poșta Română și către băncile cu care CNPP are convenții pentru distribuirea și plata pensiilor.
În același context, ministerul precizează că ajutoarele one-off pentru pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 lei, prevăzute în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2026, nu pot fi acordate în aprilie, deoarece actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională. În aceste condiții, ajutoarele ar urma să fie acordate în luna mai.
Separat, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale pe anul 2026 au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor constituționale, mai notează sursa citată.
Recomandate
Indexarea pensiilor din 2027 ar putea adăuga circa 9,6 mld. lei la cheltuielile bugetare , potrivit unei simulări preliminare invocate de ministrul Muncii, Florin Manole , relatează Ziarul Financiar . Oficialul spune că va propune aplicarea formulei prevăzute de lege, iar cifrele nu sunt finale. Manole a declarat, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, că va înainta premierului și ministrului Finanțelor propunerea de indexare a pensiilor pe baza formulei legale. Simularea preliminară indică o majorare de aproximativ 7,3%, cu un impact bugetar estimat la 9,6 miliarde de lei. Ministrul a respins scenariul înghețării pensiilor în 2027 și a precizat că, la acest moment, nu există un plan de împărțire a majorării în două sau mai multe tranșe. Ajutoare în decembrie: 300–500 lei, în funcție de venit Pentru luna decembrie, ministrul a spus că sprijinul pentru pensionari va fi virat odată cu pensia. Ajutoarele reprezintă jumătate din sumele stabilite la începutul anului și se acordă în funcție de venitul lunar: 500 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei; 400 de lei pentru pensii între 1.501 și 2.000 de lei; 300 de lei pentru pensii între 2.001 și 3.000 de lei. Salariul minim: discuții în noiembrie, fără confirmarea unei creșteri de 600 lei brut În privința salariului minim, Manole a indicat că o eventuală majorare va fi decisă în Consiliul Național Tripartit (Guvern–sindicate–patronate), cu discuții programate în noiembrie. El a arătat că, teoretic, salariul minim poate fi majorat de la 1 ianuarie 2027, însă programul de guvernare prevede o indexare într-un interval de 12 luni. În spațiul public a fost vehiculată o creștere de 600 de lei brut, variantă pe care ministrul nu a confirmat-o. Legea salarizării unitare: negocieri reluate în 2027 Ministrul Muncii a mai anunțat că negocierile privind legea salarizării unitare vor fi reluate la începutul anului viitor, după centralizarea datelor despre nivelurile salariale din instituțiile publice. Potrivit acestuia, noua formulă nu ar urma să genereze scăderi salariale, în special în domenii precum Sănătatea și Educația, obiectivul declarat fiind corectarea inechităților din sistemul public. [...]
Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa, iar concentrarea lor în câteva piețe mari ale muncii schimbă miza economică a migrației : de la deficitul de forță de muncă din țară la dependența unor sectoare din Vest de lucrători români, potrivit unei sinteze publicate de Economedia , pe baza unui document al Ministerului Muncii consultat de G4Media . Estimările privind diaspora diferă în funcție de metodologie (registre de rezidență permanentă versus evidențe administrative extinse): între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români stabiliți în principalele state europene, conform documentelor citate. Unde sunt cele mai mari comunități și ce indică datele despre piața muncii În Marea Britanie, comunitatea românească este descrisă ca fiind cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni. La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (schema de ședere pentru cetățenii UE aflați în Regatul Unit înainte de Brexit) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent („settled status”), iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică. Documentele Ministerului Muncii mai arată că, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie. Germania avea, la 31 decembrie 2025, 903.770 cetățeni români înregistrați (6,4% din populația străină a Germaniei), potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Un indicator relevant pentru impactul economic este rata de ocupare: românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii UE din Germania (72,7%), peste rata cetățenilor germani (71%). În noiembrie 2025 erau angajați 558.950 de români, conform documentelor citate. În Spania, la 1 ianuarie 2025 erau înregistrați 609.270 de români rezidenți (date INE), iar Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 posesori ai unui certificat de rezidență valabil. La finalul lunii aprilie 2026, erau 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială; aproape 55.000 activau ca lucrători independenți („autónomos”). Din totalul rezidenților, aproape 129.000 erau tineri (21,16%). Italia raportează 1.053.042 rezidenți români înregistrați în 2025. În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (salariați, independenți și pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Distribuția pe sectoare indică o prezență puternică în servicii și construcții: 15% în servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% în hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% în comerț, 16,5% în construcții și 6,1% în agricultură. Tot în Italia, 42.510 români sunt pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 au fost înscriși 147.926 elevi români. În Franța, comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000–500.000 de cetățeni, în contextul în care nu există statistici oficiale pe criterii etnice. Ministerul Muncii indică și un flux consistent de lucrători: România este pe locul 2 între țările de origine ale angajaților detașați, cu peste 15.800 de lucrători români înregistrați ca detașați (mai ales în construcții și agricultură), la care se adaugă peste 25.000 de muncitori sezonieri, în special în agricultură. Alte repere din Europa Datele prezentate includ și alte țări, cu mențiunea că, în unele cazuri, există diferențe între rezidenții oficiali și estimările privind lucrătorii temporari: Austria: 155.721 români înregistrați oficial (1 ianuarie 2025) Olanda (Țările de Jos): 63.848 rezidenți oficiali, dar lucrătorii mobili/temporari/sezonieri sunt estimați anual între 80.000 și 120.000; aproape 8.000 de studenți români înscriși în anul universitar 2024–2025 Cipru: 45.000 de români (4–5% din populația Ciprului) Grecia: 28.250 (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena) Suedia: 25.000–30.000 Danemarca: 17.000–20.000 Estonia: 1.000–1.500 Presiunea migrației rămâne, chiar dacă România devine și țară de imigrare Pe fondul acestui tablou, datele INS citate în material arată că peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, cel mai mare număr din ultimii 34 de ani (mai mulți au fost doar în 1990, cu 96.929). În același timp, soldul migrației internaționale în 2025 a fost pozitiv: imigranții au depășit emigranții cu 102.200 de persoane, INS apreciind că România s-a transformat într-o țară de imigrare, fără ca acest plus să compenseze sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. INS mai notează adâncirea îmbătrânirii demografice: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,5%, iar ponderea copiilor a coborât la 15,1%. Ce spun datele despre intențiile tinerilor „ Barometrul Național al Tinerilor ”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, indică o tensiune între percepție și intenție: 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, iar 64,7% ar pleca pentru un loc de muncă mai bine plătit. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia. [...]
Reforma anunțată de Guvern riscă să redeseneze administrația locală în Ținutul Pădurenilor , unde cinci comune ar trebui comasate ca să treacă pragul de 1.500 de locuitori avut în vedere de autorități, arată o analiză publicată de Adevărul . Miza nu este doar una statistică: vorbim despre localități îmbătrânite, cu sate răsfirate pe munte și servicii publice tot mai greu de susținut. Cele șapte comune din Ținutul Pădurenilor (Munții Poiana Ruscă, județul Hunedoara) au împreună sub 4.000 de locuitori, răspândiți pe aproape 570 km², ceea ce înseamnă o densitate medie de aproximativ șapte locuitori/km². În unele comune, densitatea coboară sub cinci locuitori/km². Pragul de 1.500 de locuitori: cum ar arăta comasarea Potrivit recensământului din 2021, doar comuna Ghelari depășea 1.500 de locuitori (1.501), însă publicația notează că cifra este probabil mai mare decât populația actuală, pe fondul declinului demografic. Între 2011 și 2021, Ghelari a pierdut aproape un sfert din populație, iar localitatea a rămas marcată de închiderea exploatării miniere (definitivă de circa două decenii), inclusiv prin blocuri ridicate în anii ’80, rămase în mare parte pustii. În afara Ghelariului, celelalte șase comune însumează 2.459 de locuitori. Pentru a trece pragul de 1.500 de locuitori „din proiectul reformei administrative”, articolul indică necesitatea comasării a cinci comune mici: Bătrâna (88 locuitori, oficial) Bunila (247) Lelese (339) Cerbăl (403) Toplița (624) Împreună, acestea ar ajunge la 1.701 locuitori, dar ar forma o comună întinsă, cu sate dispersate pe culmi și văi, la zeci de kilometri distanță unele de altele — un detaliu care complică administrarea și accesul la servicii. Depopulare accelerată și îmbătrânire: presiune pe servicii și pe guvernanța locală Declinul demografic este descris ca structural și de durată: urbanizarea și industrializarea din a doua parte a secolului XX au împins forța de muncă spre orașele Hunedoara și Deva, iar după 1990 migrația externă a accelerat golirea satelor. În ultimii ani, au fost modernizate șosele pentru conectarea zonei cu Hunedoara și Deva și pentru legături între sate, însă tendința demografică a rămas negativă. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Hunedoara (PATJ) indică Munții Poiana Ruscă drept una dintre zonele cele mai afectate de scăderea populației, îmbătrânire și natalitate redusă. Studiul socio-demografic citat în material arată ponderi foarte ridicate ale populației vârstnice (date la 1 ianuarie 2024), cu valori record în: Bătrâna: 46,36% Bunila: 44,3% Cerbăl: 42,44% Documentul mai arată că, între recensămintele din 2011 și 2021, populația județului Hunedoara a scăzut cu 13,6%, iar în unele comune montane declinul a fost mult mai puternic: Bătrâna (-30,71%) și Ghelari (-24,31%). În plus, în Bunila și Cerbăl, populația tânără reprezenta circa 6%, iar în mai mulți ani comunele Bătrâna, Bunila, Lelese și Cerbăl nu au înregistrat nașteri, potrivit aceluiași studiu. Ce urmează: calendarul reformei și riscurile specifice zonei Problema administrării comunelor foarte mici a revenit în prim-plan odată cu reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern în toamna lui 2026. La 30 octombrie 2026, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat că proiectul de comasare a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să fie aplicat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară, cu acordul administrațiilor și al cetățenilor; ulterior: comasare obligatorie, cu efecte aplicate la alegerile locale din 2028. La nivel național, ministrul a indicat 429 de comune cu până la 1.500 de locuitori (identificate pe baza datelor de populație din 2023), iar pentru unirea voluntară ar urma să existe stimulente, inclusiv investiții și facilități fiscale. În Ținutul Pădurenilor, însă, articolul avertizează asupra unei dificultăți suplimentare: comunele cu populație foarte redusă administrează teritorii montane întinse, iar legăturile dintre sate sunt adesea grele. În acest context, comasarea poate rezolva o condiție numerică, dar poate crea presiuni operaționale noi asupra accesului la administrație și servicii publice, într-o regiune deja afectată de dispariția școlilor, magazinelor și punctelor medicale din multe sate. [...]
Autoritățile din Franța și Germania au trecut la măsuri mai dure împotriva protestatarilor mascați , pe fondul escaladării violențelor la manifestațiile tinerilor: la Paris au fost ciocniri cu poliția, iar la Köln un marș a fost anulat din cauza participanților cu măști și fumigene, potrivit HotNews . Sâmbătă, 31 octombrie, au avut loc proteste în mai multe orașe din Franța și Germania, alimentate de nemulțumiri legate de costul vieții, finanțarea educației și politicile de mediu. În Franța, la manifestațiile de sâmbătă au participat cel puțin 320.000 de persoane, conform Ministerului de Interne, citat de The Guardian, sub nivelul raportat în sâmbetele precedente (410.000, respectiv 550.000 pe 17 octombrie). Franța: ciocniri la finalul marșului din Paris și intervenții cu gaze lacrimogene În Paris, violențele au izbucnit când marșul a ajuns la destinația finală, după ce manifestanții plecaseră din zona Porte de Bagnolet . Potrivit relatărilor citate, unii protestatari au desprins pietre din pavaj cu ciocane și le-au aruncat spre polițiști, iar demonstranții au aruncat cel puțin un dispozitiv incendiar. Forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. Intervenții cu gaze lacrimogene au avut loc și la Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, precum și la Toulouse. Tensiuni au fost raportate și la finalul marșului de la Marsilia, potrivit Reuters. Germania: marș anulat la Köln din cauza măștilor și fumigenelor La Köln, poliția germană a anulat marșul organizat de grupul „Gen Z regelt” („Generația Z rezolvă”), invocând prezența protestatarilor mascați și folosirea fumigenelor. Potrivit agenției germane DPA, un purtător de cuvânt al poliției a precizat că demonstrația urma să continue „sub forma unui miting static”. În aceeași zi au mai fost organizate manifestații și în alte orașe germane, inclusiv Berlin, Hamburg, Frankfurt și Dresda. Avertisment în Franța: amendă pentru mascarea identității cu „pretextul” Halloweenului În Franța, ministrul de Interne Laurent Nuñez a avertizat că folosirea costumelor pentru a ascunde identitatea „în scopuri rău intenționate” poate fi sancționată cu o amendă de 150 de euro (aprox. 750 lei). „Folosirea Halloweenului ca pretext nu constituie un motiv legitim pentru a-ți acoperi fața în spațiile publice”, a declarat oficialul francez. Măsurile și deciziile de sâmbătă indică o înăsprire a controlului asupra protestelor în care apar elemente de anonimizare (măști) și obiecte pirotehnice, pe fondul riscului de violențe și al presiunii asupra forțelor de ordine. [...]
Iluminatul festiv din București va fi aprins pe 27 noiembrie și va rămâne până după 7 ianuarie , iar montajul decorațiunilor a început deja, noaptea, pentru a nu afecta traficul, potrivit Mediafax , care citează o postare a Primăriei Municipiului București (PMB). Compania Municipală Iluminat Public București a început luni seară montarea decorațiunilor de Crăciun, folosind instalațiile pe care le are deja în depozite. Lucrările se desfășoară pe timpul nopții, pentru a limita impactul asupra circulației. PMB estimează că, în această iarnă, principalele bulevarde ale Capitalei vor fi împodobite cu aproximativ 6 milioane de luminițe. Unde se montează decorațiunile În primele două nopți, echipele au lucrat pe Bulevardul Lascăr Catargiu și Șoseaua Kiseleff, iar montajul continuă pe Șoseaua Kiseleff, în noaptea de miercuri, conform Primăriei. Ulterior, instalațiile urmează să fie montate treptat pe: Șoseaua Aviatorilor Calea Victoriei Bulevardul Regina Elisabeta Bulevardul Magheru Bulevardul I.C. Brătianu Piața Romană Piața Constituției Ce include iluminatul și calendarul de funcționare Primăria spune că decorurile vor include plase și șiruri de lumini, „țurțuri strălucitori” și globuri gigant, cu diametrul de 80 cm. Iluminatul festiv va fi aprins pe 27 noiembrie, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun din Piața Constituției . Luminițele vor rămâne aprinse până în luna ianuarie, după sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). [...]
Franța se pregătește pentru proteste naționale care pot bloca activitatea și tensiona bugetul public , pe fondul extinderii manifestațiilor elevilor și al anunțatei alăturări a unor activiști „vestele galbene”, potrivit Al Jazeera . Miza imediată pentru guvern este dublă: gestionarea ordinii publice și evitarea unei escaladări sociale într-un moment în care executivul încearcă să reducă deficitul și să țină sub control datoria. Protestele au început la mijlocul lui septembrie, la un liceu din Creteil (suburbie a Parisului), unde elevii au reclamat clădiri degradate, clase supraaglomerate, lipsa profesorilor și un sistem educațional perceput ca profund inegal. Mobilizarea s-a extins între timp la mii de licee din țară, iar în stradă au intrat și profesori, sindicate și studenți. Extinderea mișcării și riscul de coordonare la nivel național Pentru sâmbătă, o parte dintre activiștii „vestelor galbene” – rămași din protestele din 2018 legate de costul vieții – au făcut apel să se alăture manifestațiilor elevilor. Jerome Rodrigues, un activist proeminent, a transmis într-un mesaj video că revendicările diferitelor categorii sociale „pot converge”. Autoritățile așteaptă să vadă dacă aceste apeluri se vor transforma într-o mobilizare amplă și coordonată. Ministrul de Interne Laurent Nunez a spus că se așteaptă la o prezență „destul de semnificativă”. Ordine publică: sute de răniți în rândul poliției și acuzații privind folosirea forței Guvernul descrie tulburările drept unele dintre cele mai violente din ultimele decenii și afirmă că peste 900 de polițiști au fost răniți de la începutul protestelor. Criticii susțin însă că violențele sunt comise de o minoritate și riscă să acopere revendicările majorității. În paralel, executivul este criticat pentru reacția față de proteste, inclusiv pentru reținerea a mii de minori și folosirea forței împotriva tinerilor. Potrivit unor relatări publicate în această săptămână, peste 6.700 de copii au fost duși în custodia poliției de la mijlocul lui septembrie. Avocați specializați în drepturile omului au vorbit despre „răni de tip militar” în cazul unor adolescenți, inclusiv un elev de 15 ani care și-a pierdut o mână după explozia unei grenade asurzitoare la Lens și un tânăr de 16 ani care și-a pierdut vederea la Tours, în urma unei răni provocate de un glonț de cauciuc. Deși Franța a suspendat folosirea grenadelor asurzitoare pentru demonstrațiile elevilor, Nunez a spus vineri că a autorizat utilizarea lor în cazul a ceea ce a numit „violență urbană”. Presiunea bugetară: educație, servicii publice și consolidare fiscală Dincolo de revendicările din educație, protestele încep să reflecte anxietăți mai largi într-o țară confruntată cu presiuni fiscale, stagnare economică și nemulțumire socială în creștere. Premierul Sebastian Lecornu a descris contextul drept unul de „perma-criză”, invocând războaie, inflație și probleme legate de puterea de cumpărare. Guvernul a încercat să reducă tensiunea prin: renunțarea la planuri de creștere a unor taxe de înscriere în învățământul superior; promisiunea de a trimite 3.000 de profesori suplinitori în licee; lansarea unui sondaj național online pentru elevi. Un profesor de literatură franceză, Mathieu Roger-Lacan, a spus că măsurile nu atacă problema de fond – un sistem care nu reușește să ofere șanse egale – și a avertizat că soluțiile structurale „costă bani”. El a indicat și distribuția resurselor: un raport guvernamental publicat săptămâna aceasta arată că 32% din bugetul ministerului educației pentru anul viitor ar urma să meargă către pensiile funcționarilor publici retrași. De ce contează: deficit mare, datorie ridicată și un buget politic exploziv Protestele vin într-un moment dificil pentru guvern, prins între cererile pentru servicii publice mai bine finanțate și nevoia de a reduce datoria. Deficitul a fost de 152,5 miliarde euro (aprox. 762,5 miliarde lei) anul trecut, echivalentul a 5,1% din PIB, peste media UE de 3,1%. Datoria publică a urcat la 115,6% din PIB, a treia cea mai mare din UE, după Grecia și Italia. Bugetul propus pentru 2027 urmărește reducerea deficitului prin limitarea cheltuielilor și măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și limitarea creșterilor de pensii. Întrebarea, în acest context, este dacă economiile pot fi obținute fără a alimenta și mai mult furia publică. În plan politic, proiectul de buget urmează să fie dezbătut într-un parlament profund divizat, pe măsură ce partidele se poziționează pentru alegerile prezidențiale din 2027, care vor marca finalul mandatului lui Emmanuel Macron . [...]
