Știri
Știri din categoria Societate
Moreni scoate sălile de jocuri de noroc din oraș de la 31 decembrie, după ce primăria estimează că anual „pleacă” din zonă 9–10 milioane de euro (aprox. 45–50 milioane lei) către păcănele și pariuri, potrivit Economica. Măsura este prezentată de primarul Gabriel Purcaru ca o decizie cu miză economică locală, pe fondul unui impact redus în taxe și beneficii pentru comunitate.
Edilul spune că în municipiu funcționează 68 de aparate tip „păcănele”, iar media anuală „a unui aparat” ar fi de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) cheltuiți în sălile de jocuri. Pe acest calcul, ar rezulta 6,8 milioane de euro (aprox. 34 milioane lei) care ies anual din Moreni doar prin aparate, la care se adaugă „peste 2,5 milioane de euro” (aprox. 12,5 milioane lei) din pariuri sportive, din Moreni și localitățile limitrofe.
Primarul afirmă că activitatea nu ar fi adus beneficii bugetare locale, invocând faptul că firmele care operează sălile au sedii în București, Prahova și Târgoviște, astfel că „nici măcar taxele pentru salarii” nu ar fi fost plătite în Moreni. În același timp, el susține că sălile au generat „numai probleme și deservicii” pentru localitate.
În sălile de jocuri de noroc din Moreni ar lucra 54 de angajați, dintre care 26 ar fi din localitate, potrivit declarațiilor edilului. Primăria a anunțat însă o excepție pentru două locații ale Loteriei Române, dar doar pentru jocul „tradițional” cu bilet „6 din 49”.
În aceste puncte, spune primarul, vor fi eliminate pariurile sportive și aparatele tip „păcănele”, iar excepția ar avea ca scop păstrarea a patru locuri de muncă, ocupate de persoane din Moreni, „foarte aproape de vârsta de pensionare”.
Decizia de eliminare a sălilor de jocuri de noroc din Moreni ar urma să intre în vigoare la 31 decembrie a acestui an. Primarul motivează termenul prin nevoia de tranziție: angajații să aibă timp să își caute un alt loc de muncă, iar proprietarii spațiilor închiriate să poată găsi chiriași din alte domenii de activitate.
Recomandate
Descoperirea unei capsule a timpului în Turnul Sfatului poate influența calendarul și modul de lucru al reabilitării monumentului , pentru că documentele găsite au fost scoase din șantier și trimise la expertiză, iar intervențiile ulterioare ar putea depinde de concluziile specialiștilor, potrivit G4Media . Capsula a fost descoperită luni, în acoperișul Turnului Sfatului din Sibiu, în timpul lucrărilor de reabilitare. Descoperirea a fost făcută de echipa constructorului care lucra în zona acoperișului, iar Primăria Municipiului Sibiu a anunțat cazul pe Facebook. Ce s-a găsit și ce se știe până acum Obiectul are forma unui cilindru, cu diametrul de aproximativ 15 centimetri și o lungime de 30 de centimetri. În interior se află un mănunchi de documente, însă conținutul exact nu este cunoscut în acest moment. Municipalitatea a transmis că, la o primă inspecție, documentele „din câte se pare” ar fi mai vechi de 100 de ani, dar precizează că este vorba despre o estimare preliminară, care urmează să fie confirmată de specialiști. Următorii pași: restaurare și analiză în laborator Capsula și documentele au fost transportate la laboratorul de restaurare al Muzeului Național Brukenthal, unde urmează să fie desfăcute și analizate în condiții controlate. Specialiștii ar urma să intervină pentru restaurarea materialelor, astfel încât acestea să poată fi cercetate ulterior. Primăria Sibiu a indicat că, deocamdată, nu se știe cine a amplasat capsula, în ce an a fost ascunsă sau ce informații conțin documentele, detalii care ar putea fi stabilite după deschidere și examinare. [...]
Bucureștiul intră într-un weekend cu acces gratuit la evenimente-cheie și restricții de trafic în centru , pe fondul Zilelor Bucureștiului și al unor festivaluri care mută publicul între Piața Constituției, Calea Victoriei și cartiere, potrivit HotNews . Miza practică pentru locuitori este dublă: program dens în spațiul public, dar și zone închise mașinilor sau cu acces gestionat, care schimbă fluxurile de mobilitate în oraș. Centrul: iMapp la Palatul Parlamentului și Calea Victoriei pietonală Punctul central al weekendului este iMapp Bucharest (ediția a 11-a), în Piața Constituției, pe 19 și 20 septembrie, cu acces gratuit. Șapte artiști și studiouri internaționale intră în competiția Winners League, iar tema ediției este „PAST. FORWARD.”; între momentele speciale este menționată o proiecție dedicată Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la nota 10 de la Montreal. Sâmbătă, accesul în Piața Constituției începe la 16:00, iar competiția de video mapping rulează între 21:30 și 23:00; în programul muzical este inclus Rudimental – DJ & Production (de la 20:00). Duminică, evenimentul continuă între 12:00 și 22:00, cu WHOMADEWHO (Hybrid DJ Set) pe scenă. În paralel, Calea Victoriei devine din nou pietonală în cadrul „Străzi Deschise – București, Promenadă Urbană”, cu activități sportive, instalații și evenimente culturale. În Piața Revoluției este anunțat și un preambul al festivalului de New Media Art RADAR: Full Spectrum. Programul Zilelor Bucureștiului include, conform aceleiași surse, tururi și activități la sediul Primăriei Capitalei, plimbări cu barca pe Dâmbovița și evenimente în zona Kiseleff – Piața Victoriei. Închideri punctuale de străzi și evenimente cu trasee dedicate Pentru cei care vor un eveniment sportiv nocturn, The Color Run Night are loc sâmbătă, de la 19:00, în zona Bulevardului Unirii, pe un traseu de maximum 5 kilometri, cu start și finish la Biblioteca Națională. Organizatorii au stabilit o limită de 60 de minute pentru parcurgerea traseului. Tot în weekend, intersecția străzilor Christian Tell și Biserica Amzei se închide mașinilor și se deschide oamenilor pentru „Masa Nesfârșită”, cu concerte, dialoguri despre oraș, ateliere, jocuri și cinema în aer liber; sâmbătă este programat un concert gratuit susținut de Taraful de la Vărbilău. Cartierul Icoanei-Ioanid și IOR: activități comunitare, unele cu locuri limitate LOC – Festivalul Cartierului Icoanei-Ioanid transformă zona, pe 19 și 20 septembrie, într-un traseu cultural cu peste 70 de activități și peste 50 de afaceri locale incluse în program. Accesul la festival este gratuit, însă unele activități se desfășoară pe bază de înscriere sau bilet. Duminică sunt menționate, între altele, un tur ghidat susținut de arhitecta Cristina Woinaroski (cu înscriere prealabilă și taxă) și un concert pentru copii al Muse Quartet (gratuit). În Parcul IOR, One World Romania propune activități despre relația comunității cu spațiul verde: tururi ghidate (inclusiv despre zona retrocedată), atelier juridic despre organizarea comunitară, grădinărit comunitar și activități pentru copii. Participarea este gratuită, dar locurile sunt limitate și se face pe bază de înscriere. Alternativă în vest: Insula Lacul Morii, deschisă publicului, cu festival până duminică Un element nou pe „harta” de weekend este Insula Lacul Morii, deschisă oficial publicului vineri, 18 septembrie, la ora 10:00. Inaugurarea este legată de West Side Sunset Fest, care ține până duminică și include concerte, zone de relaxare, ateliere pentru copii și activități sportive, cu program 10:00–22:00 și acces gratuit. Accesul se poate face de pe digul Lacului Morii (din zona promenadei) și dinspre străzile Vasile Mohor, Cornului și Murelui. Bilete și prețuri: de la concerte la teatru Pe lângă evenimentele cu acces liber, weekendul include și opțiuni cu bilete: Garou, la Arenele Romane, duminică de la 20:00 – bilete de la 150 de lei. Mădălina Pavăl, acustic la Quantic (Golden Hour by Emagic), duminică de la 19:00 – bilet acces general 110 lei. Alina Manole Trio, la Clubul Țăranului, duminică de la 19:00 – bilete anunțate la 140 de lei. Liviu Teodorescu, la Hard Rock Cafe, duminică de la 21:00 – bilete de la 100 de lei. Encore („Bring Nu-Metal Back”), sâmbătă de la 19:00 – bilet 42 de lei. Control: Black Rhino Residency (sâmbătă) – 40 de lei în presale și 50 de lei la ușă; KALISEE și Purdesia (sâmbătă, Front Room) – 50 de lei la ușă; Discotecă #NORDICA (duminică) – intrare liberă. La Teatrul Național București, sâmbătă de la 19:00, se joacă „Pădurea spânzuraților” (regia și scenariul Radu Afrim), cu bilete între 60 și 120 de lei; spectacolul durează 3 ore și 10 minute, cu pauză de 15 minute. Pentru film, terasa de la Bruma (Bd. Regina Elisabeta 54) programează duminică o proiecție „Missing in Action” (1984), cu live voice-over de Irina-Margareta Nistor; intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, iar accesul începe la 18:00. În cinematografele de mall sunt menționate premierele „3 zile în septembrie” (film românesc) și „Resident Evil” (horror), fără detalii suplimentare de program în materialul citat. Context: Bucharest Food Week , cu meniuri la preț fix Weekendul prinde și finalul Bucharest Food Week, care reunește peste 100 de restaurante cu meniuri la prețuri fixe de 69, 119 și 189 de lei, produse în ediții limitate, cine colaborative și masterclass-uri. Sursa notează și un pop-up Les Enfants du Marché (restaurant din Paris) la Tabra, gândit ca o replică a standului dintr-o piață acoperită pariziană. Pentru cei care își fac planul în funcție de logistică, combinația dintre evenimente gratuite în centru, străzi închise temporar și activități cu înscriere/locuri limitate în cartiere face ca ora și locul să conteze mai mult decât „lista” de opțiuni: unele puncte sunt de tip festival (cu flux mare), altele funcționează pe capacitate controlată. [...]
Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal , dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul . Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit . Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții. În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”. Diferența de venit, dar fără concluzii despre salarii în România În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal. Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România. [...]
Agresarea unei echipe TV în timpul protestului fermierilor ridică din nou problema siguranței jurnaliștilor pe teren , după ce o reporteră și un operator Realitatea Plus au fost îmbrânciți și împiedicați să filmeze marți, în Piața Victoriei , în contextul în care manifestația a degenerat în violențe, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc în timpul transmisiunii, când mai mulți manifestanți au încercat să blocheze filmarea și au agresat verbal și fizic echipa. Un protestatar i-a strigat jurnalistei: „Nu ne mai filma, că ne bagi la pușcărie, ești prost la cap?” Împiedicarea filmării și agresiune fizică Conform relatării, reportera prezenta „imaginea de ansamblu” și i-a cerut operatorului să filmeze pietrele desprinse și aruncate de unii protestatari spre forțele de ordine. În acel moment, un manifestant cu mască i-ar fi spus: „Fără violență nu se poate” Ulterior, un bărbat cu gluga trasă și fața acoperită cu un fular s-a apropiat și a dus palma spre camera de filmat. Jurnalista i-a cerut să-l lase pe operator și l-a întrebat dacă este fermier, afirmând totodată că în protest ar exista „persoane infiltrate”. Într-un alt episod, un manifestant i-a dat peste microfon, a înjurat-o și i-a „dezmembrat” microfonul, încercând apoi să i-l smulgă și să-l trântească de pământ. Intervenția unui participant și urmările Un bărbat care purta cască și avea un ghiozdan cu însemnele unei platforme de livrare de mâncare s-a interpus între jurnalistă și agresori și a îndrumat-o dinspre grupul respectiv. Echipa a fost huiduită, iar operatorul a relatat, după ce și-a strigat colega: „Au început să dea în mine” Potrivit Digi24, echipa Realitatea Plus a ajuns la spital. [...]
Sesizarea la CNCD deschide un posibil dosar de discriminare cu miză de guvernanță la Metrorex , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, l-a reclamat pe liderul Sindicatului Liber Metrou, Marian Artimon, pentru declarații considerate misogine, potrivit Adevărul . Cazul mută disputa din zona retoricii publice în cea a reglementării, unde o eventuală sancțiune ar putea seta un precedent privind discursul discriminatoriu al persoanelor cu rol decizional în instituții și companii publice. Buzoianu a anunțat sesizarea într-un mesaj video publicat luni seară pe Facebook. Ea susține că gravitatea declarațiilor este amplificată de faptul că Artimon este și consilier general PSD în Consiliul General al Municipiului București, poziție din care „ia decizii care afectează sute de mii de femei din București”. Ce reclamă ministrul și de ce contează instituțional Ministrul interimar afirmă că problema nu este doar opinia personală a liderului sindical, ci riscul ca o astfel de mentalitate să influențeze decizii publice. „Problema nu este că dumneavoastră, domnul Marian Artimon, sunteți misogin. Problema este că dumneavoastră luați decizii cu această mentalitate pentru sute de mii de femei din București”, a declarat Diana Buzoianu. Buzoianu mai spune că Artimon ar fi trebuit să demisioneze după declarațiile făcute și că PSD ar fi trebuit să-i retragă sprijinul politic, motiv pentru care a apelat la CNCD, invocând existența unei „legislații foarte clare” privind discriminarea. Declarațiile care au declanșat sesizarea Reacția ministrului vine după o conferință de presă de miercurea trecută, în care Marian Artimon a criticat administrarea Metrorex și a pus problemele companiei pe seama faptului că „sunt cam multe femei” în poziții de decizie. „Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou”, a afirmat Artimon, adăugând că s-ar fi ajuns să se „conducă economic, în loc să se conducă tehnic”. În aceeași intervenție, Artimon a făcut și o afirmație referitoare la conducerea din minister: „Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus acesta. Context: conducerea Metrorex și pasul următor Potrivit informațiilor de pe site-ul Metrorex, compania este condusă din septembrie 2023 de directorul general Mariana Miclăuș, iar funcția de director financiar este ocupată de Ioana Diaconu. Diana Buzoianu spune că așteaptă ca CNCD să analizeze sesizarea și să decidă dacă declarațiile lui Marian Artimon constituie discriminare. Dacă instituția constată încălcarea legislației, cazul poate avea consecințe de reglementare și de practică instituțională, prin modul în care sunt sancționate declarațiile discriminatorii venite de la persoane cu rol public și influență în decizie. [...]
Ministerul de Interne cere actualizarea legislației și investiții în tehnologii antidronă pentru intervențiile de urgență , pe fondul unor riscuri tot mai diverse – de la incendii de amploare la inundații și utilizarea dronelor – potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , la ceremonia de Ziua Pompierilor, organizată la Monumentul Eroilor Pompieri din București. Predoiu a vorbit despre evoluția structurilor de intervenție după integrarea pompierilor în Sistemul Național pentru Situații de Urgență, susținând că această schimbare a redus riscurile în misiuni, a scurtat timpii de intervenție și a crescut șansele de supraviețuire pentru persoanele salvate. La eveniment au participat, între alții, secretarul de stat Raed Arafat, conducerea MAI, șefi de arme, veterani și reprezentanți ai instituțiilor partenere, conform Ministerului de Interne. Dronele, un risc nou care împinge spre reguli și achiziții În discurs, ministrul a inclus dronele între „noile provocări”, alături de incendii de mare anvergură (inclusiv de pădure), dezastre naturale și inundații. În acest context, Predoiu a indicat două direcții de acțiune: măsuri legislative , care să stabilească „responsabilități clare”, cu implicarea Parlamentului; procurarea și introducerea de tehnologii antidronă pentru echiparea structurilor de intervenție, prin decizii la nivel guvernamental. „Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a afirmat Cătălin Predoiu. Dotări finanțate și cu bani europeni, plus presiune pentru digitalizare Predoiu a legat modernizarea de accesul la fonduri europene, argumentând că fără „calea europeană și euroatlantică” dotările nu ar fi fost posibile „într-un timp atât de scurt”. El a susținut, totodată, că dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență au ajuns să fie „un model în Europa”, studiat inclusiv în structuri europene și NATO specializate pe astfel de riscuri. Ministrul a mai spus că este necesară continuarea digitalizării și concentrarea eforturilor în centre regionale , pentru creșterea eficienței și reducerea riscurilor pentru personalul de intervenție. Peste 400.000 de intervenții în acest an În final, Predoiu a indicat volumul de activitate al pompierilor, vorbind despre „ peste 400.000 de intervenții în situații de urgență ” în acest an și despre „miile de vieți salvate an de an”. El a amintit și misiunile externe ale pompierilor români în Franța, Grecia și Serbia, despre care a spus că au contribuit la prestigiul României. Mesajul președintelui: protecția civilă, parte a securității naționale Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj în care a descris riscurile drept „tot mai complexe și mai greu de anticipat”, invocând, între altele, războiul din vecinătatea României, incendiile de vegetație, inundațiile, fenomenele meteo extreme, accidentele tehnologice și amenințările la adresa infrastructurilor critice, potrivit Administrației Prezidențiale . Șeful statului a cerut dezvoltarea unei „culturi moderne a rezilienței” și a pledat pentru continuarea investițiilor în pregătire, infrastructură și tehnologii, menționând explicit inteligența artificială, dronele, sistemele de avertizare timpurie și comunicațiile ca instrumente ale protecției civile moderne. [...]
