Primăria Moreni interzice păcănelele - Decizia va afecta anual 9-10 milioane de euro din bugetul local

Moreni scoate sălile de jocuri de noroc din oraș de la 31 decembrie, după ce primăria estimează că anual „pleacă” din zonă 9–10 milioane de euro (aprox. 45–50 milioane lei) către păcănele și pariuri , potrivit Economica . Măsura este prezentată de primarul Gabriel Purcaru ca o decizie cu miză economică locală, pe fondul unui impact redus în taxe și beneficii pentru comunitate. Edilul spune că în municipiu funcționează 68 de aparate tip „păcănele”, iar media anuală „a unui aparat” ar fi de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) cheltuiți în sălile de jocuri. Pe acest calcul, ar rezulta 6,8 milioane de euro (aprox. 34 milioane lei) care ies anual din Moreni doar prin aparate, la care se adaugă „peste 2,5 milioane de euro” (aprox. 12,5 milioane lei) din pariuri sportive, din Moreni și localitățile limitrofe. Argumentul economic: bani cheltuiți local, taxe plătite în altă parte Primarul afirmă că activitatea nu ar fi adus beneficii bugetare locale, invocând faptul că firmele care operează sălile au sedii în București, Prahova și Târgoviște, astfel că „nici măcar taxele pentru salarii” nu ar fi fost plătite în Moreni. În același timp, el susține că sălile au generat „numai probleme și deservicii” pentru localitate. Impact operațional: locuri de muncă și o excepție pentru Loteria Română În sălile de jocuri de noroc din Moreni ar lucra 54 de angajați, dintre care 26 ar fi din localitate, potrivit declarațiilor edilului. Primăria a anunțat însă o excepție pentru două locații ale Loteriei Române, dar doar pentru jocul „tradițional” cu bilet „6 din 49”. În aceste puncte, spune primarul, vor fi eliminate pariurile sportive și aparatele tip „păcănele”, iar excepția ar avea ca scop păstrarea a patru locuri de muncă, ocupate de persoane din Moreni, „foarte aproape de vârsta de pensionare”. Când intră în vigoare și ce urmează Decizia de eliminare a sălilor de jocuri de noroc din Moreni ar urma să intre în vigoare la 31 decembrie a acestui an. Primarul motivează termenul prin nevoia de tranziție: angajații să aibă timp să își caute un alt loc de muncă, iar proprietarii spațiilor închiriate să poată găsi chiriași din alte domenii de activitate. [...]