Știri
Știri din categoria Societate
Scăderea interesului clienților cu venituri mari pentru bordelurile din cartierul gării din Frankfurt lovește direct în activitatea „laufhaus”-urilor, pe fondul degradării zonei și al mutării întâlnirilor în online, potrivit Focus. Un administrator de bordel („Wirtschafter”) descrie cum consumul vizibil de droguri și schimbarea „clientelei” au devenit un factor de risc comercial pentru afacerile din zonă.
Daniel, 40 de ani, lucrează într-un bordel din cartierul gării ca responsabil de administrare și securitate: coordonează închirierea camerelor către prostituate și gestionează regulile interne, inclusiv intervenția în caz de incidente. El spune că are la dispoziție monitorizare video a coridoarelor și că telefoanele din camere au un mod de urgență care direcționează apelurile către biroul său.
Din perspectiva lui Daniel, în ultimii ani cartierul s-a schimbat „în rău”, cu mai mulți consumatori de droguri și dealeri pe stradă, ceea ce afectează direct fluxul de clienți. În acest context, el afirmă că „înainte” veneau mai des și cetățeni înstăriți, dar acum „nu mai au chef” să vină „să-și trăiască fanteziile”, tocmai din cauza consumului masiv de droguri din stradă, pe care îl numește „dăunător afacerii”.
Tot el critică diferența de abordare a autorităților: dă exemplul unei amenzi de 100 de euro primite pentru o problemă minoră la plăcuța de înmatriculare, în timp ce, spune el, un consumator de crack aflat lângă el pe trotuar nu este sancționat.
În interior, Daniel susține că încearcă să evite problemele cu autoritățile și insistă pe respectarea regulilor, inclusiv obligația legală de a folosi prezervativ. Spune că femeile primesc zilnic prezervative și că, la selecție, contează igiena și actele, iar dependența de alcool/droguri sau constrângerea ar exclude o persoană de la lucru.
În paralel, organizațiile care lucrează în zonă descriu o schimbare de piață după pandemie. Laura Wuttke, directoarea PX Sozialwerk (organizație diaconală), afirmă că „laufhaus”-urile sunt mai goale, multe întâlniri sunt inițiate online, iar o parte dintre femei lucrează în hoteluri sau în apartamente.
Wuttke argumentează totuși că „laufhaus”-urile pot oferi un anumit nivel de protecție prin prezența altor femei pe coridoare și prin butoane de urgență în camere—dacă pot fi folosite efectiv într-o situație-limită.
Encarni Ramírez Vega, directoare adjunctă a FIM – Frauenrecht ist Menschenrecht e.V., estimează că aproximativ 200 de femei mai lucrează în „laufhaus”-urile din cartierul gării. Ea spune că și acolo există situații în care femeile își împart veniturile cu bărbați care joacă, mai mult sau mai puțin, rolul de proxenet, iar astfel de structuri pot apărea indiferent de locul unde se desfășoară activitatea.
În acest tablou, mesajul comun este că presiunea din stradă (droguri, insecuritate percepută) și mutarea contactului către online redesenează cererea și modul de operare, cu efecte directe asupra afacerilor tradiționale din cartier.
Recomandate
Primăria Capitalei pregătește o înăsprire a controlului asupra teraselor din parcuri , după ce a început demolarea construcțiilor fără autorizație din Cișmigiu și anunță că același tip de intervenție va viza și zona teraselor „cu cântec” din Herăstrău, potrivit Euronews . În ultima lună, primarul general Ciprian Ciucu spune că a semnat dispoziții de desființare pentru aproape 55 de construcții ilegale de pe domeniul public – terase, chioșcuri și dependințe – care nu au autorizații și nu respectă regulamentul urbanistic. Unele ar fi fost amplasate în parc de aproximativ 10 ani, iar demolările au început deja în Parcul Cișmigiu. Herăstrău: proiect de consolidare a malurilor, blocat la zona teraselor Ciucu afirmă că Parcul Herăstrău „va trece prin același proces”, în paralel cu un proiect de punere în siguranță a malurilor lacului. Edilul a precizat că a semnat autorizația de construire pentru lucrări, însă proiectul tehnic se oprește înainte de zona teraselor, proiect comandat cu mai mulți ani în urmă. „Am decis că îl vom trata pe faze: acesta este faza I şi va fi executată anul acesta. Pentru faza II, cea cu terasele, voi cere ALPAB o expertiză şi să contracteze şi aici proiectare, nu ne putem juca cu siguranţa malurilor.” Primarul a avansat și ipoteza că proiectarea inițială ar fi evitat zona teraselor pentru a nu bloca întregul proiect în litigii. Evidență a teraselor și „intrarea în legalitate” Edilul spune că va cere Poliției Locale o evidență privind situația teraselor din Herăstrău, susținând că, din informațiile sale, doar unele localuri ar fi legale. El afirmă că va face publică situația și va dispune măsuri pentru intrarea în legalitate. „Dacă funcţionează legal. Dacă nu, vor fi aduşi în legalitate.” În același mesaj, Ciucu a menționat presiuni vehiculate în spațiul public, potrivit cărora „ar fi oameni puternici” cu interese în cluburile din zonă, dar a spus că nu are „emoții” în legătură cu acest subiect. Regulament nou pentru terase, inclusiv în parcuri În două-trei săptămâni, primarul general anunță lansarea în dezbatere publică a unui regulament pentru terase, inclusiv cele din parcuri, însoțit de un ghid cu elemente permise (de la tipuri de mobilier la culori pentru copertine și dimensiuni pentru pergole și jardiniere). Totodată, Ciucu indică un model de reglementare „stradă cu stradă” în centrul Bucureștiului, în colaborare cu patronatul HORA, pentru a stabili cât și cum se pot extinde terasele în funcție de configurația străzilor și lățimea trotuarelor, cu obiectivul declarat de „predictibilitate” și control. Contextul complet al anunțului este în postarea de pe Facebook a primarului, la care face trimitere materialul: Facebook . [...]
Ministrul Mediului spune că toate șezlongurile amplasate ilegal pe litoral vor fi ridicate în acest an , într-o măsură care vizează direct concurența neloială dintre operatorii de plajă și aplicarea regulilor de ocupare a suprafețelor închiriate, potrivit G4Media . Declarația îi aparține Dianei Buzoianu , ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a vorbit miercuri, 15 aprilie, la emisiunea „Apel matinal” de la Radio România Actualități. Informația este prezentată de G4Media, care notează că anunțul a fost preluat de Agenția de presă Rador, citând Radio Constanța. Ministrul a spus că au fost deja identificați operatori economici care au așezat șezlonguri „deși nu aveau acces legal” pe suprafețele respective și că, în acest an, autoritățile au început intervențiile, fiind „deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizație”. De ce contează: competiție și costuri diferite între operatori Miza, în logica prezentată de ministru, este eliminarea unei „competiții ilegale” pentru firmele care au plătit și au respectat procedurile de închiriere a plajelor. Buzoianu a invocat investițiile făcute de operatorii care au închiriat legal suprafețe și a susținut că aceștia nu ar trebui să concureze cu firme care „nu a plătit, cu zero costuri” și care se amplasează „fix lângă ei” cu șezlonguri puse ilegal. Context: anul trecut nu s-a intervenit la timp Ministrul a amintit că și anul trecut a existat o discuție publică despre situații în care firme au pus șezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră, iar atunci „nu s-a acționat” pentru ridicarea lor și aplicarea de amenzi, conform relatării. Pentru acest sezon, mesajul transmis este că intervențiile vor fi făcute, iar șezlongurile amplasate ilegal vor fi ridicate. [...]
Primăria Timișoara impune eliberarea adăposturilor până la 15 mai 2026 pentru a putea începe reabilitarea și amenajarea lor, într-un program care vizează readucerea în funcțiune a unor spații publice de protecție civilă, potrivit G4Media . Municipalitatea a demarat un program de reabilitare și amenajare a adăposturilor publice de protecție civilă, cu obiectivul de a crește siguranța populației în situații de urgență. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Timișoara. Ce presupune programul și câte adăposturi sunt vizate În prima etapă, proiectul începe cu expertizarea tehnică a spațiilor, înaintea lucrărilor propriu-zise. Primăria are în evidență 89 de adăposturi civile, amplasate în special în blocuri construite în perioada comunistă, cu o capacitate totală de peste 12.000 de persoane. Dintre acestea, 48 sunt deja intabulate și incluse în programul de modernizare. Autoritățile atrag atenția că multe adăposturi sunt în prezent nefuncționale, fie pentru că sunt blocate de obiecte depozitate, fie pentru că au fost modificate fără autorizație, prin compartimentări sau intervenții asupra instalațiilor. Obligațiile locatarilor și ce se întâmplă dacă nu sunt respectate Pentru a permite accesul specialiștilor și demararea lucrărilor, asociațiile de proprietari trebuie să elibereze adăposturile până la 15 mai 2026. Dacă în interior au fost realizate construcții neautorizate — precum boxe, pereți sau alte compartimentări — acestea trebuie îndepărtate de locatari. Dacă obligațiile nu sunt respectate, Primăria va interveni pentru readucerea adăposturilor la forma inițială, „conform legislației în vigoare”, mai arată informația citată. După finalizarea reabilitării, adăposturile vor putea fi utilizate în continuare de locatari, în condițiile stabilite de lege. [...]
Moreni scoate sălile de jocuri de noroc din oraș de la 31 decembrie, după ce primăria estimează că anual „pleacă” din zonă 9–10 milioane de euro (aprox. 45–50 milioane lei) către păcănele și pariuri , potrivit Economica . Măsura este prezentată de primarul Gabriel Purcaru ca o decizie cu miză economică locală, pe fondul unui impact redus în taxe și beneficii pentru comunitate. Edilul spune că în municipiu funcționează 68 de aparate tip „păcănele”, iar media anuală „a unui aparat” ar fi de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) cheltuiți în sălile de jocuri. Pe acest calcul, ar rezulta 6,8 milioane de euro (aprox. 34 milioane lei) care ies anual din Moreni doar prin aparate, la care se adaugă „peste 2,5 milioane de euro” (aprox. 12,5 milioane lei) din pariuri sportive, din Moreni și localitățile limitrofe. Argumentul economic: bani cheltuiți local, taxe plătite în altă parte Primarul afirmă că activitatea nu ar fi adus beneficii bugetare locale, invocând faptul că firmele care operează sălile au sedii în București, Prahova și Târgoviște, astfel că „nici măcar taxele pentru salarii” nu ar fi fost plătite în Moreni. În același timp, el susține că sălile au generat „numai probleme și deservicii” pentru localitate. Impact operațional: locuri de muncă și o excepție pentru Loteria Română În sălile de jocuri de noroc din Moreni ar lucra 54 de angajați, dintre care 26 ar fi din localitate, potrivit declarațiilor edilului. Primăria a anunțat însă o excepție pentru două locații ale Loteriei Române, dar doar pentru jocul „tradițional” cu bilet „6 din 49”. În aceste puncte, spune primarul, vor fi eliminate pariurile sportive și aparatele tip „păcănele”, iar excepția ar avea ca scop păstrarea a patru locuri de muncă, ocupate de persoane din Moreni, „foarte aproape de vârsta de pensionare”. Când intră în vigoare și ce urmează Decizia de eliminare a sălilor de jocuri de noroc din Moreni ar urma să intre în vigoare la 31 decembrie a acestui an. Primarul motivează termenul prin nevoia de tranziție: angajații să aibă timp să își caute un alt loc de muncă, iar proprietarii spațiilor închiriate să poată găsi chiriași din alte domenii de activitate. [...]
Muzeul Satului Bănățean din Timișoara își folosește spațiul ca platformă pentru producători locali , printr-un eveniment care combină degustări și ateliere și care urmărește să împingă publicul spre consum de alimente din zonă și spre turism rural de tip „slow travel”, potrivit Agerpres . Evenimentul „Banat Brunch de primăvară” are loc duminică, între orele 11:00 și 15:00, la Muzeul Satului Bănățean, în colaborare cu Asociația My Banat. Organizatorii îl descriu ca o invitație de început de sezon, menită să îi apropie pe timișeni de locurile și comunitățile rurale prezentate în cadrul muzeului. Managerul Muzeului Satului Bănățean, Radu Trifan, spune că parcul etnografic devine „un loc viu”, aducând împreună, în jurul celor 36 de case și gospodării din muzeu, mici producători locali certificați, reprezentanți ai punctelor gastronomice locale (structuri autorizate care oferă mâncare gătită în regim local), meșteri artizani și meșteșugari din județele Timiș, Caraș-Severin și Arad. „Parcul etnografic devine astfel un loc viu, aducând în jurul celor 36 de case și gospodării din muzeu exact oamenii care dau viață obiceiurilor cotidiene ale Banatului: mici producători locali certificați, reprezentanți ai punctelor gastronomice locale, meșteri artizani și meșteșugari din județele Timiș, Caraș Severin și Arad.” Ce găsesc vizitatorii: degustări și ateliere, fără „formula clasică” de brunch Evenimentul nu va avea „formula clasică” a unui brunch, dar include elemente de bucătărie regională, iar invitații își vor promova produsele prin ateliere interactive și degustări. Printre exemplele menționate se numără: mămăligă cu brânză friptă de la Punctul Gastronomic Local „Acasă la Maya” din Rudăria (Caraș-Severin); miere de floarea-soarelui din Dudeștii Vechi, produsă de „Bio-Dudu”; sucuri naturale de la „Atelierul de Gust” din Voiteg (Timiș); pâine cu ceapă și boia, prezentată de producătorul local Sebastian Boboiciov din Denta; un atelier de făcut pâine alături de Emilia Popa, de la Punctul Gastronomic Local cu același nume din Coșteiu de Sus (Timiș). Vor mai participa producători și meșteșugari din localități precum Foeni, Jurești, Sintești, Curtea, Secusigiu, Sânandrei, Otelec și Parța. Program și acces Programul începe la ora 11:00 și include tururi ghidate, degustări și ateliere tematice, între care: atelier de lemn cu LUN Design; atelier de opincărit cu Mert Crafts; atelier de croșetat cu Edith Marteniuk; atelier în arta lânii de la „Căsuța cu flori”; tradiții și port popular din Parța. La ora 14:00 este programat atelierul de făcut pâine în cuptorul din gospodăria bănățeană, cu Emilia Popa. Organizatorii precizează că toate atelierele sunt gratuite, iar participarea se face pe baza biletului de intrare la muzeu. În logica evenimentului, miza este dublă: să crească interesul pentru satele din regiune ca opțiune de vacanțe „slow travel” și să întărească ideea consumului de mâncare locală, „a alimentelor care nu călătoresc”, prin contact direct cu producătorii și cu punctele gastronomice locale. [...]
Ministrul Muncii a încetat detașarea șefului ITM București după apariția suspiciunilor de conflict de interese , prin demiterea lui Costel Grojdea, potrivit unui ordin de ministru consultat de G4Media . Decizia îl vizează pe șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă București, instituție care coordonează controalele privind respectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă la nivelul Capitalei. Potrivit articolului, ministrul Muncii, Petre Florin Manole (PSD), a dispus miercuri încetarea detașării lui Grojdea de la Iași la București, ceea ce echivalează cu demiterea din funcția pe care o ocupa în Capitală. De ce contează: credibilitatea controalelor ITM, pusă sub semnul întrebării Cazul a atras atenția după ce Grojdea ar fi venit zilnic la instituție cu un Lamborghini Urus de 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), mașină care, potrivit Mediaflux (citat de G4Media), ar fi fost cumpărată prin leasing de un SRL din Iași. Într-o reacție la postul de televiziune A3, Grojdea a susținut că autoturismul nu îi aparține: „E a unui prieten din Iași. M-a rugat să-i fac revizia la București”. Ce spune articolul despre mașină și legăturile invocate G4Media relatează că bolidul ar aparține unei firme din Iași, SC Nemo Wash SRL, iar leasingul ar fi plătit de o companie care fusese verificată în trecut de Grojdea „de mai multe ori” pe vremea când conducea ITM Iași, fără să fie descoperite nereguli. Mașina ar figura în documentele SC Nemo Wash SRL, firmă deținută de Ovidiu Constantin Stan, descris ca patron al Diamond Ballroom, un restaurant de lux din Iași. Context: numire recentă la București Potrivit sursei, Costel Grojdea a ocupat până recent funcția de șef al ITM Iași, unde ar fi fost promovat „pe linie de partid”. Din aprilie 2026, el a ajuns prin detașare la conducerea ITM București, instituție pe care o coordona de circa șase luni. [...]
