Cetățenii înstăriți evită bordelurile din Frankfurt din cauza creșterii criminalității - Drogurile și lipsa de siguranță afectează industria sexului în zona Bahnhofsviertel

Scăderea interesului clienților cu venituri mari pentru bordelurile din cartierul gării din Frankfurt lovește direct în activitatea „laufhaus”-urilor, pe fondul degradării zonei și al mutării întâlnirilor în online , potrivit Focus . Un administrator de bordel („Wirtschafter”) descrie cum consumul vizibil de droguri și schimbarea „clientelei” au devenit un factor de risc comercial pentru afacerile din zonă. Daniel, 40 de ani, lucrează într-un bordel din cartierul gării ca responsabil de administrare și securitate: coordonează închirierea camerelor către prostituate și gestionează regulile interne, inclusiv intervenția în caz de incidente. El spune că are la dispoziție monitorizare video a coridoarelor și că telefoanele din camere au un mod de urgență care direcționează apelurile către biroul său. De ce contează: degradarea zonei schimbă cererea și profilul clienților Din perspectiva lui Daniel, în ultimii ani cartierul s-a schimbat „în rău”, cu mai mulți consumatori de droguri și dealeri pe stradă, ceea ce afectează direct fluxul de clienți. În acest context, el afirmă că „înainte” veneau mai des și cetățeni înstăriți, dar acum „nu mai au chef” să vină „să-și trăiască fanteziile”, tocmai din cauza consumului masiv de droguri din stradă, pe care îl numește „dăunător afacerii”. Tot el critică diferența de abordare a autorităților: dă exemplul unei amenzi de 100 de euro primite pentru o problemă minoră la plăcuța de înmatriculare, în timp ce, spune el, un consumator de crack aflat lângă el pe trotuar nu este sancționat. Cum se adaptează operațional: reguli, securitate și „migrarea” către online În interior, Daniel susține că încearcă să evite problemele cu autoritățile și insistă pe respectarea regulilor, inclusiv obligația legală de a folosi prezervativ. Spune că femeile primesc zilnic prezervative și că, la selecție, contează igiena și actele, iar dependența de alcool/droguri sau constrângerea ar exclude o persoană de la lucru. În paralel, organizațiile care lucrează în zonă descriu o schimbare de piață după pandemie. Laura Wuttke, directoarea PX Sozialwerk (organizație diaconală), afirmă că „laufhaus”-urile sunt mai goale, multe întâlniri sunt inițiate online, iar o parte dintre femei lucrează în hoteluri sau în apartamente. Wuttke argumentează totuși că „laufhaus”-urile pot oferi un anumit nivel de protecție prin prezența altor femei pe coridoare și prin butoane de urgență în camere—dacă pot fi folosite efectiv într-o situație-limită. Vulnerabilități persistente: dependența economică și controlul informal Encarni Ramírez Vega, directoare adjunctă a FIM – Frauenrecht ist Menschenrecht e.V ., estimează că aproximativ 200 de femei mai lucrează în „laufhaus”-urile din cartierul gării. Ea spune că și acolo există situații în care femeile își împart veniturile cu bărbați care joacă, mai mult sau mai puțin, rolul de proxenet, iar astfel de structuri pot apărea indiferent de locul unde se desfășoară activitatea. În acest tablou, mesajul comun este că presiunea din stradă (droguri, insecuritate percepută) și mutarea contactului către online redesenează cererea și modul de operare, cu efecte directe asupra afacerilor tradiționale din cartier. [...]