Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
ING Bank România introduce un apel automat de verificare pentru plăți neobișnuite, o măsură operațională de securitate menită să reducă riscul de fraudă și să blocheze rapid tranzacțiile suspecte, potrivit HotNews.
Noul serviciu, numit SAFEcall, este declanșat atunci când sistemele de monitorizare ale băncii identifică o plată care se abate de la comportamentul obișnuit al clientului. În acest caz, clientul primește automat un apel telefonic de verificare de la numărul dedicat 0374647233 (037INGSAFE).
În timpul apelului, clientul poate valida sau respinge plata prin apăsarea unei taste:
Banca precizează că răspunsul clientului este esențial pentru declanșarea măsurilor necesare de prevenire a unei eventuale fraude și pentru protejarea banilor.
În comunicatul citat, ING reamintește că instituțiile bancare nu solicită prin telefon sau mesaje date sensibile de acces. Declarația este atribuită lui Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România:
„Subliniem mereu că nicio instituție bancară nu va solicita niciodată, prin telefon sau mesaje, date de autentificare, parole, coduri OTP, accesarea unor credite sau inițierea de transferuri către conturi necunoscute.”
Recomandate
Creșterea de trei ori a atacurilor cibernetice atribuite Iranului pune presiune pe companii și pe furnizorii de infrastructură critică din Israel , pe fondul escaladării conflictului din regiune, potrivit Reuters . Yossi Karadi , director general al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică din Israel , a declarat pentru publicația germană Die Welt că numărul incidentelor cibernetice ostile înregistrate de autoritățile israeliene a urcat semnificativ după lansarea ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului din acest an. În iunie 2025, în timpul operațiunilor militare israeliene împotriva Iranului, autoritățile au raportat aproximativ 1.600 de incidente. În aceeași lună din 2026, nivelul a crescut la circa 4.800 de incidente, potrivit declarațiilor lui Karadi. Ținte: infrastructură critică, organizații centrale și firme mici și mijlocii Karadi a spus că atacurile au vizat sisteme folosite de infrastructura critică a Israelului, organizații centrale, companii mici și mijlocii, dar și publicul larg. Ca exemple de entități mai mici afectate, el a menționat cabinete de avocatură și firme de contabilitate. Oficialul a susținut că, până acum, Israelul a reușit să respingă atacurile asupra infrastructurii critice, dar a avertizat că grupările implicate pot fi „foarte pricepute” și trebuie tratate cu seriozitate. „Putem să le gestionăm, dar trebuie să le luăm în serios. Spre deosebire de domeniul kinetic, nu există armistițiu în spațiul cibernetic.” Impact operațional: ștergerea sistemelor la ținte mai vulnerabile Potrivit lui Karadi, companiile mai ușor de penetrat au ajuns adesea în situația de a avea sistemele informatice „șterse”, fără ca el să ofere nume sau detalii despre organizațiile afectate. Reuters notează că Iranul neagă, de regulă, desfășurarea de campanii de hacking împotriva altor țări, în timp ce raportează atacuri asupra propriilor sisteme. [...]
Autoritățile din regiunea Murmansk au transmis și apoi au retras un avertisment despre „grupuri de sabotaj”, o mișcare care ridică semne de întrebare privind comunicarea oficială în situații de securitate , potrivit Meduza . Mesajul a fost publicat în seara de 26 iunie de către „statul major operativ” al regiunii Murmansk, vizând locuitorii a patru districte de graniță. În postare, oamenii erau îndemnați să își sporească vigilența pe motiv că în Rusia „au fost stabilite cazuri de acțiune ale unor grupuri străine de sabotaj și recunoaștere”. Postarea a apărut pe canalul de Telegram al structurii regionale, iar activista Violetta Grudina a semnalat-o public (link în sursă). La aproximativ o oră și jumătate de la publicare, mesajul a fost șters din canal; o copie a rămas însă arhivată în serviciul Tgstat (link în sursă). Motivul ștergerii nu este cunoscut. Ce conținea avertismentul și ce nu preciza În mesaj, locuitorilor li se cerea să sune la poliție sau la FSB dacă observă în afara localităților persoane suspecte sau obiecte abandonate. În același timp, statul major operativ nu a precizat dacă astfel de „sabotori” ar fi fost identificați chiar în regiunea Murmansk, care se învecinează cu Norvegia și Finlanda. [...]
O firmă paravan din Republica Moldova ar fi ocolit regimul de control al exporturilor pentru bunuri cu dublă utilizare , livrând către Rusia componente electronice destinate avioanelor militare, într-un caz care ridică riscuri directe de securitate și conformare pentru companiile din regiune, potrivit Biziday . Anchetatorii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova susțin că, începând din 2022, compania vizată ar fi exportat sisteme de control și măsurare a semnalelor electrice provenite de la senzori instalați pe sistemele de propulsie ale avioanelor de luptă Suhoi SU-27 și ale variantelor de antrenament YAK-130. Pentru a ascunde destinația reală a mărfurilor, echipamentele ar fi fost declarate la vamă drept „dispozitive pentru reciclarea deșeurilor”, iar destinatarul final ar fi fost o companie rusească, prin intermediul unei companii paravan din Republica Moldova. SIS afirmă că firma din Rusia ar fi afiliată complexului militar-industrial al Kremlinului și se află pe liste de sancțiuni internaționale. Miza de conformare: exporturi fără autorizații pentru bunuri cu dublă utilizare Potrivit SIS, compania investigată nu ar fi solicitat și nici nu ar fi obținut autorizațiile necesare pentru exportul mărfurilor cu dublă utilizare (bunuri care pot avea atât utilizare civilă, cât și militară). Valoarea totală a exporturilor investigate depășește 21 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ un milion de euro (aprox. 5 milioane lei). Ce au ridicat anchetatorii și ce urmează Pe 24 iunie, agenți ai SIS și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au făcut șase percheziții, în urma cărora au fost confiscate: componente ale sistemelor de control și măsurare; echipamente informatice; telefoane mobile; documentație tehnică; contracte relevante pentru ancheta penală. Bunurile și documentele ridicate urmează să fie supuse expertizelor în cadrul urmăririi penale. [...]
Polymarket a confirmat că hackeri au furat fonduri ale utilizatorilor după un incident de securitate pornit de la un furnizor terț, iar compania spune că va rambursa integral persoanele afectate, potrivit TechCrunch . Platforma de „prediction market” (piață de predicții) a transmis într-o postare pe X că atacatorii au profitat de compromiterea unui vendor extern pentru a injecta cod malițios în site „pentru unii utilizatori”. Polymarket susține că a „izolat” incidentul, că îi contactează pe cei vizați și că îi va despăgubi. Ce se știe și ce rămâne neclar Până joi după-amiază, detaliile tehnice ale incidentului nu erau încă lămurite public. Contactat de TechCrunch, purtătorul de cuvânt al Polymarket, Connor Brandi, a confirmat că breșa a dus la furtul fondurilor utilizatorilor, dar a refuzat să ofere informații suplimentare și nu a răspuns la întrebări punctuale despre atac. Estimări din ecosistemul cripto: până la 3 milioane de dolari În jurul momentului în care Polymarket a publicat mesajul, firma de monitorizare blockchain PeckShield a raportat pe X că o campanie de tip phishing (înșelătorie prin care utilizatorii sunt păcăliți să-și divulge datele sau să autorizeze tranzacții) viza utilizatorii Polymarket. Potrivit PeckShield, atacatorii ar fi furat criptomonede în valoare de aproximativ 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei). Un analist blockchain a raportat pierderi similare și a susținut că fondurile ar fi fost furate de la peste 11 victime. Polymarket nu a indicat câți utilizatori au fost afectați. De ce contează: risc operațional și de încredere într-o platformă cu plăți în cripto Polymarket oferă utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiți în criptomonede, iar incidentul ridică o problemă operațională majoră: un compromis la nivelul unui furnizor terț poate ajunge să afecteze direct tranzacțiile și fondurile clienților, chiar dacă infrastructura principală a companiei nu este descrisă ca fiind spartă. Atacul vine și într-un moment sensibil pentru companie: TechCrunch notează că, în aceeași săptămână, o investigație a arătat că Polymarket ar fi plătit creatori online pentru a publica videoclipuri înșelătoare despre câștiguri din pariuri care, de fapt, erau false; compania a spus că își va audita conținutul promoțional. [...]
MAI începe testarea și achiziția de sisteme pentru detecția dronelor marine , după incidentul din 5 iunie din Portul Constanța , unde o dronă marină ajunsă în zonă s-a autodetonat, potrivit Mediafax . Miza operațională este creșterea capacității de supraveghere și reacție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de amenințări pot afecta direct siguranța navigației și infrastructura portuară. Ministerul Afacerilor Interne precizează că demersul este derulat prin Garda de Coastă, structură a Poliției de Frontieră, care a început procedurile pentru achiziționarea unor capabilități tehnice de detecție și monitorizare a dronelor marine. Ce urmează: demonstrație tehnică pentru sistemul TRITON În prima etapă, MAI anunță organizarea unei demonstrații tehnice a sistemului TRITON. Conform informațiilor transmise, sistemul este proiectat pentru misiuni de lungă durată și funcționează exclusiv pe bază de energie solară și eoliană, fără combustibili fosili și fără echipaj uman la bord. Testele vor fi coordonate de specialiștii Gărzii de Coastă, „în colaborare cu alte structuri competente”, fără ca MAI să detalieze în materialul citat care sunt acestea. „Scopul acestor acțiuni este acela de a identifica cele mai bune mijloace pentru protecția apelor teritoriale ale României împotriva potențialelor riscuri de securitate. Procesul de testare se va desfășura fără a afecta siguranța navigației, respectând toate măsurile de securitate necesare în acest sens.” Contextul deciziei: drona din Portul Constanța și evacuarea a peste 3.000 de persoane Anunțul vine după incidentul din 5 iunie, când o dronă ucraineană a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat. În urma evenimentului, peste 3.000 de persoane au fost evacuate, iar autoritățile au transmis că nu au existat victime. În același context, autoritățile ucrainene au spus că i-au informat pe omologii români despre drone asupra cărora s-a pierdut controlul, însă ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat că informația privind drona a venit cu puțin timp înainte de explozie. [...]
Cinci „skill-uri” malițioase au ajuns în ClawHub, semnalând un risc de tip supply chain pentru companii și dezvoltatori , potrivit unei analize publicate de TechRadar . Descoperirea arată că verificările automate introduse recent în marketplace-ul oficial OpenClaw pot fi ocolite, ceea ce crește riscul operațional ca pachete aparent legitime să fie folosite ca vector de infectare în medii de lucru. Cercetătorii Unit 42 (Palo Alto Networks) spun că au găsit cinci „skills” malițioase în ClawHub, marketplace-ul oficial pentru extensii OpenClaw. Două dintre ele livrau AMOS, un infostealer pentru macOS (malware care fură date), iar altele au fost concepute fie să evite scanarea, fie să producă fraudă. De ce contează: marketplace-urile de extensii devin o țintă directă OpenClaw este o platformă „open-source agent” (un agent software care poate executa acțiuni pe calculator, nu doar să răspundă ca un chatbot), lansată în noiembrie 2025. Funcționalitățile sunt extinse prin „skills” – add-on-uri care îi permit să facă diverse acțiuni (de exemplu, navigare web sau gestionare de fișiere). În acest model, un „skill” compromis poate ajunge să ruleze în contextul agentului și să afecteze direct sistemul utilizatorului. Unit 42 avertizează că, deși ClawHub a integrat VirusTotal și ClawScan după raportări anterioare (din februarie, conform articolului), atacatorii au continuat să publice pachete „persistente și evazive”. Cum au ocolit verificările și ce tipuri de atac au fost identificate În total, au fost identificate cinci „skills”, inclusiv: două care livrau AMOS infostealer pentru macOS; unul cu dimensiune de fișier „umflată” pentru a păcăli scanerele; două orientate spre fraudă de comision, exploatând faptul că un agent AI poate lua decizii și executa acțiuni în numele utilizatorului. Detaliile tehnice despre toate cele cinci apar în raportul Unit 42, indicat în articol: Unit 42 (Palo Alto Networks) . Ce măsuri au fost luate și ce ar trebui să facă organizațiile Toate cele cinci „skills” au fost raportate către ClawHub, iar OpenClaw le-a eliminat; conturile asociate au fost interzise, potrivit informațiilor citate. Recomandarea Unit 42 pentru organizații este să trateze aceste extensii ca pe un risc de lanț de aprovizionare software (supply chain) și să aplice verificări stricte de proveniență și audit al codului sursă pentru pachetele publicate. În analiza citată, cercetătorii notează: „Am identificat că execuția skill-urilor are loc în cadrul procesului agentului. Acest lucru necesită validare activă a provenienței editorului și un audit linie cu linie al fișierelor sursă ale pachetului.” Pentru companii, implicația practică este că simpla existență a scanărilor automate în marketplace nu elimină nevoia de controale interne (validarea editorului, revizuirea codului și politici de utilizare a extensiilor), mai ales când astfel de agenți pot executa acțiuni cu impact direct asupra sistemelor și datelor. [...]
