Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Expunerea a peste 70.000 de fișiere ale Armatei SUA timp de peste un an, inclusiv după o notificare către CISA, arată un risc operațional major în lanțul de furnizori ai guvernului american, nu doar o problemă punctuală de configurare, potrivit TechRadar.
Setul de date, care includea înregistrări despre personal militar, date despre contractori și imagini realizate în interiorul bazelor militare, a fost identificat într-un director „scurs” (o locație accesibilă public) descoperit inițial în 2024. Deși Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA) ar fi fost informată în același an de cercetătorul Arkadeep Roy, expunerea a rămas activă până cel puțin în aprilie 2026.
Investigația a fost realizată de cercetători de la Cybernews, după ce au primit un pont pe 16 martie 2026 și au început verificările a doua zi. Ei au confirmat că datele erau expuse printr-o vulnerabilitate de tip „Open Directory Listing” (listare deschisă de directoare), adică un server configurat astfel încât permite vizualizarea și descărcarea fișierelor fără autentificare, și au raportat cazul către CMI Management și CISA pe 18 martie 2026, conform Cybernews.
Directorul ar fi aparținut CMI Management Inc., contractor al guvernului SUA, parte din Dexterra Group. TechRadar notează că, potrivit site-ului companiei, aceasta furnizează servicii de administrare a facilităților guvernamentale.
Cybernews spune că a publicat exemple de imagini puternic redactate, care ar include formulare de mentenanță, e-mailuri între angajați și fotografii ale infrastructurii interne. În material sunt menționate și scheme ale bazelor și fotografii interne, considerate deosebit de sensibile.
Riscurile operaționale invocate în articol includ:
Într-o declarație citată de TechRadar, echipa Cybernews pune accent pe faptul că date sensibile au rămas stocate nesigur „peste un an”, chiar și după ce autoritățile ar fi fost notificate:
„Scurgerea de date este îngrijorătoare, deoarece date sensibile ale armatei SUA au fost stocate nesigur peste un an, chiar și după ce CISA ar fi fost notificată. Acest lucru arată că, inclusiv când e vorba de armată și facilitățile sale, este prea des întâlnit ca datele să fie stocate nesigur, iar eforturile de remediere nu sunt prioritizate nici după notificarea autorităților relevante.”
TechRadar leagă cazul de un context mai larg: după un atac cibernetic care a afectat Stryker Corporation, CISA a publicat în martie 2026 o alertă cu recomandări pentru întărirea configurațiilor sistemelor de management al echipamentelor (endpoint management). Alerta CISA este disponibilă aici: CISA.
Pentru companii, inclusiv furnizori care lucrează cu instituții publice, episodul indică o problemă de guvernanță și control: o expunere simplă, de tip „director deschis”, poate rămâne activă mult timp dacă nu există procese ferme de inventariere a datelor, monitorizare și remediere rapidă după notificări. TechRadar precizează că Cybernews a alertat CMI Management, dar nu ar fi primit imediat un răspuns.
Recomandate
Peste 8.800 de „puncte de atac” cibernetic au vizat instituții-cheie ale statului în martie–aprilie , iar autoritățile iau în calcul avansarea unor sancțiuni pentru atacuri hibride, potrivit declarațiilor făcute de ministra de Externe Oana Țoiu , citate de G4Media . Miza imediată este întărirea coordonării cu NATO și UE, inclusiv printr-un seminar NATO pe amenințări hibride pe care România îl va găzdui la București în toamnă. În declarațiile sale, Oana Țoiu a spus că atacurile au vizat „site-uri esențiale și infrastructuri IT” ale unor instituții precum Parlamentul, Bursa de Valori, Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv platforma de solicitare a vizelor. Ministra a atribuit atacurile unor „hackeri proruși”. „Am avut, pe parcursul lunii martie și la începutul lunii aprilie, peste 8.800 de puncte de atac asupra unor site-uri esențiale și infrastructuri IT (…) astfel că vom avansa în direcția unor posibile sancțiuni împotriva atacurilor hibride.” Coordonare cu NATO și UE și discuții despre sancțiuni În contextul acestor atacuri, România a decis să găzduiască la București, în toamnă, seminarul NATO privind amenințările hibride , cu obiectivul de a îmbunătăți coordonarea atât cu Alianța, cât și în cadrul Uniunii Europene, în analiza și răspunsul la astfel de interferențe. Oana Țoiu a amintit și că România găzduiește deja Centrul Cyber al Uniunii Europene (ECCC), poziție din care ar putea „facilita convergența strategică dintre UE și NATO” în domeniu. „Este esențial să discutăm despre apărarea democrației și a infrastructurii critice chiar aici, la București (…) Să creștem presiunea asupra Rusiei, să sporim sancțiunile.” De ce contează pentru mediul economic Faptul că între țintele menționate se află și Bursa de Valori indică o presiune directă asupra infrastructurilor digitale cu rol în funcționarea piețelor și a instituțiilor publice. În lipsa unor detalii tehnice în informațiile prezentate (tipul atacurilor, efectele, întreruperi de servicii), consecința imediată rămâne una de politică publică: accelerarea coordonării internaționale și discutarea unor măsuri de sancționare pentru atacuri hibride. [...]
Europa riscă costuri cumulate de aproape 370 miliarde euro din înăsprirea regulilor de securitate cibernetică , dacă revizuirea propusă a Actului european privind securitatea cibernetică va introduce restricții pentru furnizori în funcție de țara de origine, avertizează Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE, potrivit Mobile World Live . Avertismentul vine pe fondul discuțiilor despre amendamentele la legislația UE denumită CSA2 (revizuirea Actului privind securitatea cibernetică). Organizația chineză susține că propunerea ar muta accentul de la evaluarea riscului tehnic la criterii legate de originea furnizorului, ceea ce ar declanșa înlocuiri obligatorii de echipamente și servicii în mai multe industrii. De unde vine estimarea și ce presupune Estimările sunt incluse într-un studiu realizat de KPMG pentru Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE, ca reacție la amendamentele propuse. Conform raportului citat, pierderile economice cumulate pentru statele membre ar ajunge la 367,8 miliarde euro în cinci ani, pe fondul înlocuirii obligatorii a furnizorilor în sectoare precum energia, telecomunicațiile, producția și infrastructura financiară. Publicația notează că organizația chineză compară această sumă cu „aproape doi ani întregi” din bugetul anual al UE. Sectoarele cele mai expuse Raportul indică energia și telecomunicațiile drept principalele zone de impact, descrise ca „piloni fundamentali ai tranzițiilor verzi și digitale” ale UE, cu aproape 40% din pierderea totală estimată. Defalcarea menționată include: energie: 79,9 miliarde euro telecomunicații: 57,4 miliarde euro infrastructură financiară: 49,9 miliarde euro sănătate și cercetare: 33,8 miliarde euro servicii publice: 32,2 miliarde euro Organizația avertizează că efectele nu s-ar limita la echipamentele telecom, ci s-ar extinde la sisteme de rețea, coordonarea lanțurilor de aprovizionare, servicii publice, infrastructură financiară și sisteme de cercetare și inovare, generând costuri „transversale”, între sectoare și instituții. Țările cu pierderi mari și cazul Germaniei Potrivit raportului, Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și Țările de Jos ar depăși fiecare pragul de 10 miliarde euro în pierderi. Germania ar avea cel mai mare cost estimat, de 170,8 miliarde euro, pe fondul dimensiunii bazei industriale și al integrării profunde a lanțurilor de aprovizionare chineze în producție, telecom și energie. Disputa de fond: „origine” versus risc tehnic Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE afirmă că, până în prezent, nu există dovezi confirmate privind existența unor „uși din spate” (acces ascuns) sau încălcări ale regulilor europene de securitate cibernetică de către companii chineze care operează în UE. În consecință, organizația cere revenirea la „neutralitate tehnologică”, reglementare bazată pe dovezi, proporționalitate și nediscriminare. Propunerea se află, potrivit materialului, în faze incipiente ale procesului legislativ la nivelul guvernelor UE și al Parlamentului European, ceea ce înseamnă că forma finală și calendarul rămân incerte. [...]
Comisia Europeană împinge statele membre spre excluderea Huawei și ZTE din infrastructura operatorilor telecom , într-o mișcare care poate duce la restricții aplicabile la nivelul întregii piețe UE pentru furnizorii considerați „cu risc ridicat”, potrivit Economedia . Recomandarea vizează echipamentele Huawei și ZTE folosite în infrastructura de conectivitate a operatorilor locali de telecomunicații. Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că noile norme de securitate cibernetică, care urmează să fie aprobate, ar oferi UE posibilitatea de a interzice utilizarea echipamentelor provenite de la furnizori cu risc ridicat pe piața europeană, conform Reuters. Ce se schimbă: de la recomandare la posibilă interdicție la nivelul UE Elementul cu impact de reglementare este că viitoarele norme ar crea un cadru prin care UE ar putea bloca utilizarea echipamentelor de la furnizori catalogați drept „cu risc ridicat”, nu doar să lase decizia exclusiv la nivel național. În practică, asta ar crește presiunea asupra operatorilor și autorităților de reglementare să își alinieze politicile de achiziție și de securitate a rețelelor. Reacția Chinei și miza geopolitică China a amenințat săptămâna trecută cu măsuri de retorsiune dacă noile norme vor fi aplicate, pe motiv că ar fi „discriminatorii”, potrivit informațiilor citate în material. Context relevant pentru România: litigii pe 5G și testul instanțelor În paralel, Huawei a obținut la mijlocul lunii aprilie sesizarea Curții Constituționale a României cu o excepție de neconstituționalitate privind Legea 163/2021, actul care reglementează autorizarea furnizorilor de echipamente pentru rețelele 5G și care, în practică, a dus la blocarea accesului companiei la infrastructura 5G, potrivit datelor din instanță consultate de Economedia. Curtea de Apel București a admis cererea de sesizare a CCR, iar următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 3 iunie 2026, când părțile trebuie să își exprime poziția inclusiv în raport cu o cauză aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Într-un dosar separat aflat la CJUE (C-354/2024, „Elisa Eesti”) , opinia avocatului general Tamara Ćapeta (neobligatorie, dar frecvent urmată) indică faptul că statele pot exclude echipamente considerate riscante, însă deciziile trebuie să respecte dreptul UE și să se bazeze pe o evaluare concretă a riscului, care să fie „real, actual și suficient de grav”, cu măsuri proporționale și supuse controlului judiciar, potrivit documentului publicat de Curia. La ce să se aștepte companiile În funcție de deciziile CCR și CJUE, România ar putea fi nevoită fie să justifice mai riguros interdicțiile existente, fie să ajusteze legislația privind securitatea rețelelor 5G, într-un context în care UE pregătește un cadru mai dur pentru furnizorii considerați cu risc ridicat. [...]
Președintele Nicușor Dan cere un răspuns european coordonat la dezinformare și atacuri cibernetice , argumentând că aceste riscuri sunt „amenințări interconectate” și pot produce vulnerabilități pe termen lung dacă nu sunt abordate prin cooperare între state, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni, într-o postare pe Facebook, după ce șeful statului a co-prezidat la summitul Comunității Politice Europene (CPE) o masă rotundă dedicată „consolidării rezilienței democratice și abordării amenințărilor hibride”, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic. Ce tip de măsuri indică președintele În postarea citată, Nicușor Dan a enumerat direcții pe care le consideră necesare pentru a limita efectele dezinformării și ale amenințărilor hibride: instituții mai puternice; cooperare transfrontalieră; alfabetizare media; monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. „Riscurile de astăzi nu trebuie să devină vulnerabilitățile structurale de mâine”, a scris președintele. Context: summitul CPE și deplasarea la Erevan Nicușor Dan a participat luni, la Erevan, la cea de-a VIII-a ediție a summitului Comunității Politice Europene. Potrivit informațiilor din material, grupul a fost înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, cu obiectivul de a consolida sprijinul internațional pentru Republica Moldova. Totodată, Agerpres notează că duminică președintele s-a deplasat în Armenia împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu . [...]
Un hacker rus acuzat că a vizat infrastructură petrolieră și de gaze a acceptat să pledeze vinovat în SUA, într-un dosar care poate duce la o pedeapsă de până la 27 de ani de închisoare , un semnal că autoritățile americane tratează atacurile asupra sistemelor industriale ca pe o amenințare de securitate cu efecte directe asupra funcționării sectorului energetic, potrivit Digi24 . Este vorba despre Artem Vladimirovich Revenskii , cunoscut și ca „Digit”, acuzat de conspirație pentru provocarea de daune computerelor protejate, fraudă electronică și furt de identitate. El a ajuns la un acord cu procurorii federali din California pe 30 aprilie, care include o recomandare pentru o pedeapsă redusă. Informația a fost relatată de Bloomberg la 1 mai. Miza: protecția infrastructurii critice din energie Potrivit documentelor depuse la tribunalul federal și citate de Bloomberg, procurorii susțin că Revenskii ar fi făcut parte dintr-un grup de hackeri sponsorizat de guvernul rus, numit Sector 16 , care ar fi vizat țări „percepute ca fiind inamici ai guvernului rus”. Autoritățile afirmă că grupul a infiltrat și a avariat sisteme industriale asociate operațiunilor petroliere și de gaze din mai multe state, între care SUA, Ucraina, Germania, Franța și Letonia. Astfel de sisteme industriale sunt cele care controlează procese fizice (echipamente, fluxuri, parametri de funcționare), iar compromiterea lor poate depăși zona de furt de date și poate produce întreruperi sau avarii. Ce spun anchetatorii despre planurile de sabotaj Documentele din dosar descriu o serie de presupuse comploturi ale Sectorului 16, inclusiv planuri de sabotare a infrastructurii din Ucraina. Procurorii afirmă că grupul ar fi încercat să perturbe funcționarea benzinăriilor din Kiev și să dezactiveze rețeaua electrică a țării. Într-o conversație citată de autorități, Revenskii i-ar fi spus unui complice că ar exista planuri de a întrerupe alimentarea cu energie electrică în toată Ucraina timp de trei zile, însă nu este clar dacă acțiunea a avut succes. Tot procurorii afirmă că, în septembrie 2025, hackerii din Sectorul 16 ar fi accesat o instalație de gaze naturale din Poltava, Ucraina, iar mesajele analizate de anchetatori ar indica discuții despre provocarea de daune fizice prin atacarea echipamentelor hardware, deformarea conductelor și supraîncărcarea echipamentelor de ventilație și de extracție a gazelor. Cum a ajuns în custodia SUA Revenskii, care ar fi locuit în principal în Rusia, a fost luat în custodie de autoritățile americane pe 2 noiembrie 2025, după ce a fost arestat în Republica Dominicană și transportat cu avionul în New Jersey. Sector 16 a intrat în atenția publică în 2025, după ce a susținut pe dark web că a atacat o companie petrolieră din Texas. Digi24 mai notează că, potrivit Departamentului de Justiție al SUA, grupul a apărut public în ianuarie 2025, când a postat un videoclip împreună cu grupul de hacktiviști ruși Z-Pentest (cunoscut și ca Cyber Army of Russia Reborn/CARR), care ar fi arătat o intruziune cibernetică în pompe de petrol și rezervoare de stocare din Texas. În context mai larg, materialul arată că, deși grupurile de hackeri legate de Rusia au derulat operațiuni cibernetice de ani de zile (adesea cu motivație financiară, precum ransomware), după invazia pe scară largă a Ucrainei accentul s-ar fi mutat tot mai mult către operațiuni perturbatoare și distructive, cu miză geopolitică. [...]
Contrabanda livrată cu drone în închisori a devenit o problemă operațională recurentă, iar autoritățile cer schimbări de reglementare pentru a putea interveni în timp real , pe fondul unor restricții federale care limitează instrumentele disponibile la nivel de stat și local, potrivit CNN . În Carolina de Sud, un exemplu recent descris de publicație arată miza economică și de securitate: un pachet lăsat noaptea în curtea penitenciarului Turbeville a conținut tutun, marijuana, ecstasy și patru telefoane, iar Departamentul de Corecție al statului (SCDC) estimează valoarea lor cumulată la 165.700 de dolari (aprox. 746.000 lei) în „economia” internă a închisorilor. Presiune pentru extinderea atribuțiilor: „detectare, urmărire, neutralizare” Problema nu este izolată, iar 21 de procurori generali de stat au cerut, într-o scrisoare către Consiliul Național de Securitate al SUA, relaxarea restricțiilor federale care, în prezent, limitează modul în care poliția și administrațiile penitenciarelor pot răspunde la creșterea livrărilor cu drone deasupra închisorilor. În scrisoare, procurorii generali argumentează că introducerea drogurilor alimentează dependența, violența și supradozele, armele cresc riscul de atacuri, iar telefoanele de contrabandă permit continuarea activităților infracționale, inclusiv fraude și intimidarea martorilor. Ei cer, explicit, autoritate sporită pentru a „dezactiva sau intercepta dronele” înainte ca acestea să ajungă deasupra penitenciarelor. Cât de des se întâmplă și ce se livrează În Carolina de Sud, cele 21 de închisori de stat au înregistrat 75 de incidente de contrabandă cu drone până la 24 aprilie 2026 și 273 de incidente în 2025, conform unui purtător de cuvânt al instituției. Pe lângă droguri, telefoane și arme, CNN notează că au fost găsite și livrări neobișnuite, inclusiv picioare de crab și steak (cu condimente), bijuterii dentare („grills”), console de jocuri, difuzoare, pistoale cu electroșocuri și unelte de evadare. Oficialii descriu și metode de camuflare: un „motan” de pluș umplut cu droguri, o minge de baschet și bocanci de lucru folosiți pentru a ascunde substanțe interzise. Rețele coordonate și rolul telefoanelor ilegale Oficiali și experți citați de CNN susțin că multe livrări nu sunt acte izolate, ci operațiuni cu motivație de profit. În Carolina de Sud, căpitanul echipei care vânează dronele spune că piloții sunt adesea membri ai unor bande și ai crimei organizate, inclusiv foști deținuți care cunosc „terenul” și au conexiuni în interior. Comisarul Departamentului de Corecție din Tennessee, Frank Strada, afirmă că piloții coordonează livrările cu deținuții prin telefoane ilegale, care pot fi, la rândul lor, introduse tot prin drone. Tehnologia există, dar intervenția rămâne limitată SCDC folosește plase de circa 15 metri (50 de picioare) și sisteme de detecție precum Dedrone , care pot alerta personalul și pot ajuta la identificarea zonei de lansare prin radar, video, acustică și frecvențe radio. Totuși, eficiența este limitată de timpii scurți ai zborurilor: căpitanul echipei spune că un zbor durează, în medie, aproximativ șase minute, iar când ajung forțele de ordine la locul presupusei lansări, pilotul este „de obicei plecat”. În plus, autoritățile se confruntă cu așa-numitele „dark drones”, care nu emit frecvențe radio detectabile. Deși multe drone trebuie să aibă identificare la distanță (remote ID) conform cerințelor FAA, experți citați de CNN arată că dispozitivul poate fi îndepărtat ilegal pentru a evita urmărirea. Ce urmează: bruiajul semnalului, în discuție la FCC Un posibil punct de cotitură ține de comunicații: Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a început, în toamna trecută, un proces care ar putea permite penitenciarelor de stat și locale să bruieze semnalele telefoanelor de contrabandă, ceea ce ar îngreuna coordonarea livrărilor. În prezent, astfel de tehnologii sunt permise doar în închisorile federale. Biroul Federal al Închisorilor a confirmat pentru CNN că evaluează și folosește strategii de contracarare a dronelor, dar a refuzat să ofere detalii „din motive de securitate”. În paralel, discuția despre extinderea atribuțiilor la nivel de stat rămâne sensibilă, inclusiv din cauza riscurilor pentru aviația civilă, în contextul unor incidente recente menționate în material. [...]
