Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

BNP Paribas își pregătește apărarea cibernetică pentru o nouă generație de atacuri asistate de AI, colaborând cu Mistral la un model european „suveran” care să reducă dependența de accesul restricționat la instrumente americane precum Mythos, potrivit The Next Web.
Miza este una operațională și de risc: în timp ce unele bănci și companii mari din SUA au acces la astfel de sisteme, instituțiile europene nu îl pot obține în mod fiabil, iar supraveghetorii avertizează că această asimetrie poate lăsa apărătorii „structural” în urmă dacă atacatorii pun mâna pe capabilități similare.
Articolul descrie Mythos ca un sistem AI cu acces restricționat, lansat de Anthropic, capabil să identifice și să exploateze vulnerabilități „la viteza mașinii”. În testări controlate, modelul ar fi produs exploit-uri funcționale din prima încercare în peste 83% din cazuri, depășind adesea echipe umane de tip „red team” (specialiști care simulează atacuri pentru a testa apărarea).
Accesul la Mythos ar fi fost limitat la aproximativ 40–50 de organizații, în principal firme mari de tehnologie din SUA, parteneri americani din zona de securitate națională și câteva bănci americane (inclusiv JPMorgan Chase). Nicio bancă europeană nu ar fi pe listă.
În paralel, Banca Centrală Europeană a avertizat în ultimele săptămâni că instrumentele de tip Mythos schimbă „imaginea amenințărilor” pentru bănci, indiferent cine are acces la ele. Frank Elderson (BCE) a transmis băncilor că, dacă atacatorii obțin un model comparabil, apărătorii fără un astfel de instrument vor porni cu un dezavantaj structural.
În acest context, Mistral încearcă să umple golul prin dezvoltarea unui model axat pe securitate cibernetică, prezentat drept alternativă europeană „suverană” la Mythos. Implicarea BNP Paribas este prezentată ca cel mai concret semnal de până acum că sectorul bancar european este dispus să susțină financiar și comercial un astfel de proiect, în loc să aștepte deblocarea discuțiilor dintre Bruxelles și Anthropic.
Banca și Mistral au deja un acord comercial pe trei ani, semnat în februarie, care acoperă gama mai largă de modele Mistral, potrivit informațiilor citate.
Ce va putea face efectiv modelul cibernetic Mistral rămâne neclar „pe baza raportărilor publice” și nu a fost demonstrat independent, notează publicația. Mythos este descris ca un sistem antrenat să combine descoperirea vulnerabilităților cu generarea de exploit-uri într-un singur flux de lucru, iar replicarea acestor capabilități fără acces la datele de „red team” acumulate de Anthropic nu ar fi simplă.
În plus, nici BNP Paribas, nici Mistral nu au comentat specific informațiile dintr-un reportaj Bloomberg menționat de The Next Web, iar Mythos „nu a fost demonstrat în teren” împotriva unei bănci europene până în prezent, conform articolului.
Recomandate

Un nou tip de exploit de escaladare a privilegiilor pe macOS, identificat cu ajutorul modelului AI Mythos , a ajuns pe masa Apple și este în curs de verificare , potrivit 9to5Mac . Miza pentru companii și utilizatori este operațională: ocolirea unor mecanisme „de ultimă generație” de securitate poate deschide calea către preluarea controlului unui Mac, dacă este combinată cu alte atacuri. Ce au găsit cercetătorii și de ce contează Conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal (citat de 9to5Mac), o echipă de cercetători a testat în aprilie o versiune timpurie a Mythos, modelul AI al Anthropic, și a folosit tehnicile rezultate pentru a „lega” două erori și „o mână de tehnici” care permit coruperea memoriei unui Mac și accesarea unor zone care ar trebui să fie inaccesibile. Acest tip de atac este descris ca un „exploit de escaladare a privilegiilor” — adică o metodă prin care un atacator poate obține drepturi mai mari în sistem decât ar trebui. În lanț cu alte vulnerabilități, ar putea fi folosit pentru a prelua controlul asupra computerului, potrivit aceleiași relatări. Cine este implicat și în ce stadiu e răspunsul Apple Cercetarea este atribuită unei companii de securitate din Palo Alto, Calif. Publicația notează că Apple „revizuiește” raportul primit de la Calif pentru a valida concluziile. Un purtător de cuvânt al Apple a declarat pentru The Wall Street Journal: „Securitatea este prioritatea noastră principală și tratăm foarte serios rapoartele privind potențiale vulnerabilități.” Echipa Calif ar fi întocmit un raport de 55 de pagini, livrat personal către Apple, în Cupertino, cu detaliile tehnice ale constatărilor. Ce urmează: publicarea detaliilor, după remediere Directorul executiv al Calif, Thai Dong, a spus că atacul „nu ar fi putut fi realizat doar de Mythos” și că a folosit expertiza umană a unor hackeri din echipă. Detaliile despre vulnerabilități ar urma să fie făcute publice după ce Apple rezolvă problemele de bază; în același context, Dong a estimat că erorile „probabil vor fi reparate destul de repede”. În acest moment, articolul nu indică dacă vulnerabilitățile afectează versiuni specifice de macOS sau dacă există exploatare activă în mediul real; informația disponibilă este că Apple investighează raportul și validează constatările. [...]

FBI avertizează că o nouă platformă „phishing ca serviciu” poate compromite conturi Microsoft 365 fără furt de parole sau coduri MFA , prin abuzarea unui mecanism legitim de autentificare, potrivit WinFuture . Miza pentru companii este una operațională: atacatorii pot obține acces la e-mail și pot persista în mediu fără să „spargă” efectiv contul în sensul clasic. Cum funcționează: „device-code phishing” pe fluxul OAuth al Microsoft Platforma, numită Kali365, folosește așa-numitul „device-code phishing”, o tehnică ce exploatează procesul OAuth de autentificare oferit de Microsoft pentru dispozitive cu posibilități limitate de introducere a datelor (de exemplu smart TV-uri, imprimante, sisteme de conferință). În mod normal, utilizatorul introduce un cod scurt pe o pagină oficială de autentificare, de pe un alt dispozitiv (PC sau telefon). În scenariul abuziv descris, atacatorii inițiază ei înșiși procesul de autentificare, generează un cod valid și își conving victima (prin mesaje de tip phishing sau inginerie socială) să introducă acel cod pe pagina oficială Microsoft. După ce victima finalizează autentificarea, inclusiv pașii de autentificare multifactor (MFA), atacatorul primește un „token” (jeton) de acces valid, care îi permite intrarea în cont fără verificări suplimentare imediate. Ce aduce Kali365: „phishing” industrializat și accesibil atacatorilor fără expertiză Conform informațiilor prezentate, Kali365 ar fi apărut în aprilie și este distribuită prin canale de Telegram. Oferta ar viza inclusiv atacatori cu cunoștințe tehnice reduse, punând la dispoziție instrumente „la cheie”, precum: campanii de phishing generate automat; mesaje-capcană generate cu ajutorul inteligenței artificiale; panouri de control pentru monitorizarea victimelor în timp real; funcții pentru interceptarea tokenurilor de autentificare; un mod „Cookie Link”, pentru interceptarea datelor de sesiune și a cookie-urilor de autentificare. Ce au observat cercetătorii: acces la e-mail și mecanisme de persistență Cercetători de securitate de la Arctic Wolf au raportat că au observat încă din aprilie o campanie de amploare bazată pe această metodă, care a vizat organizații la nivel global. Potrivit descrierii, atacatorii au obținut acces la căsuțe de e-mail, au creat reguli de inbox manipulate și, în unele cazuri, au înregistrat dispozitive noi în mediile Microsoft ale victimelor pentru a-și menține accesul pe termen mai lung. Recomandarea FBI: limitați sau blocați autentificările cu „device code” În alerta publicată de IC3 (Internet Crime Complaint Center) al FBI, instituția recomandă organizațiilor să restricționeze sau să blocheze, acolo unde este posibil, autentificările prin „device code”, să revizuiască periodic utilizările existente și să investigheze evenimentele de autentificare suspecte. WinFuture notează că metoda se răspândește, iar alte platforme, precum EvilTokens și Tycoon2FA, ar folosi deja aceeași abordare pentru compromiterea conturilor Microsoft 365 și Entra . Pentru companii, mesajul practic este că o parte din riscul de phishing se mută de la „furtul de credențiale” la „abuzul de fluxuri legitime”, ceea ce cere controale mai stricte pe tipurile de autentificare permise și pe monitorizarea semnalelor de acces. [...]

O vulnerabilitate de design în Beamforming poate transforma routerele Wi‑Fi în instrumente de supraveghere , inclusiv fără compromiterea directă a echipamentului, potrivit unei demonstrații prezentate de Zonait . Miza pentru utilizatori și companii este operațională: aceeași infrastructură care îmbunătățește acoperirea wireless poate fi folosită pentru localizarea și urmărirea persoanelor aflate în raza rețelei. Cercetători de la Institutul de Tehnologie din Karlsruhe (Germania) arată că routere Wi‑Fi obișnuite pot fi „sparte” și echipate cu software clandestin, astfel încât să determine și să transmită în timp real locația relativă a utilizatorilor din aria de acoperire. Cum ajunge Beamforming să fie folosit pentru monitorizare Beamforming este un mecanism întâlnit pe majoritatea routerelor wireless recente, conceput pentru a crește stabilitatea și viteza conexiunii prin direcționarea selectivă a semnalului către dispozitivele conectate. Pentru a funcționa, routerul trebuie să estimeze poziția relativă a dispozitivului, folosind semnalizarea specifică acestui mecanism. Dincolo de dispozitive, demonstrația indică faptul că și corpul uman influențează undele radio din mediu, producând distorsiuni detectabile. În plus, caracteristici precum înălțimea, greutatea și compoziția corporală ar putea genera o „amprentă” distinctă în modul în care sunt absorbite undele radio, ceea ce ar permite diferențierea persoanelor și urmărirea mișcărilor în interiorul clădirilor, printr-o adaptare software la firmware-ul echipamentului. De ce contează: poate funcționa și fără „spargerea” routerului Un element cu impact direct asupra riscului este că monitorizarea ar putea funcționa și fără compromiterea prealabilă a routerului. Conform articolului, semnalele asociate Beamforming sunt necriptate, iar un dispozitiv de monitorizare aflat în același spațiu fizic (de exemplu, un Raspberry Pi cu software și conexiune radio) ar putea capta datele necesare, dacă este plasat discret. Ce au obținut cercetătorii în teste În testele descrise, echipa a lucrat cu 197 de voluntari și a raportat o precizie de identificare de 99,5%. Pentru asocierea „amprentei” radio cu identitatea reală (nume și alte detalii) ar fi necesare date suplimentare, cum ar fi un „ping” de la un telefon asociat anterior cu persoana respectivă. „Această tehnologie transformă fiecare router într-un potențial mijloc de supraveghere”, spune Julian Todt, unul dintre cercetători. „Dacă treceți în mod regulat pe lângă o cafenea care operează o rețea Wi‑Fi, ați putea fi identificat acolo fără să observați și să fiți recunoscut ulterior – de exemplu de către autoritățile publice sau companii.” Articolul nu indică măsuri concrete de remediere sau un calendar pentru criptarea semnalizării Beamforming; în lipsa acestor detalii, rămâne neclar în ce măsură riscul poate fi redus rapid prin actualizări de firmware sau schimbări de standard. [...]

Un atac de tip „supply chain” pe GitHub poate ajunge rapid la utilizatori prin pachete npm , după ce o campanie numită Megalodon a infectat peste 5.500 de depozite cu commit-uri malițioase, potrivit TechRadar . Miza operațională pentru companii este expunerea secretelor din fluxurile CI/CD (integrare și livrare continuă), care pot deschide acces la infrastructură cloud și la medii de producție. Cum funcționează atacul și de ce e greu de prins Cercetătorii SafeDep descriu Megalodon ca o campanie „inspirată” de TeamPCP , care pornește de la un commit malițios trimis de un actor ce se prezintă drept un „build-bot” (un cont care mimează un robot de build ce face modificări automate). Dacă un maintainer acceptă commit-ul, codul introduce un infostealer (malware care fură date) și începe să se propage către alte depozite „în stil vierme”, adică prin replicare automată. Ținta principală sunt secretele din pipeline-urile DevOps, adică acele chei și tokenuri care permit automatizărilor să acceseze servicii critice. Ce date sunt vizate: chei cloud, acces SSH și configurații DevOps În observațiile SafeDep, Megalodon a urmărit să colecteze, între altele: chei secrete AWS și tokenuri de acces Google Cloud; credențiale de tip „instance role” din AWS, Google Cloud și Azure; chei private SSH; configurații Docker și Kubernetes; tokenuri Vault și credențiale Terraform. Pentru organizații, compromiterea acestor date poate însemna acces neautorizat la resurse cloud, modificări în infrastructură și risc de extindere laterală în rețea. De la maintaineri la utilizatori: riscul de propagare prin npm În etapa inițială, expuși sunt în primul rând maintainerii de pe GitHub. Riscul se extinde însă către utilizatori dacă proiectele compromise sunt publicate mai departe în npm (registrul de pachete folosit frecvent în ecosistemul JavaScript), deoarece pachetele pot ajunge în aplicații ale terților. SafeDep oferă exemplul Tiledesk, unde versiunile 2.18.6 (19 mai) până la 2.18.12 (21 mai) „conțin backdoor-ul”, iar publicarea s-a făcut din aceeași cont npm ca și versiunea curată 2.18.5, fără ca atacatorul să fi preluat contul npm. Concluzia cercetătorilor: depozitul GitHub a fost compromis, iar maintainerul a publicat din sursa „otrăvită” fără să își dea seama. „Atacatorul nu a atins niciodată contul npm. Au compromis depozitul GitHub, iar maintainerul a publicat din sursa infectată fără să realizeze.” Context: copycat după TeamPCP și listă de repo-uri compromise TechRadar notează că Megalodon pare a fi un actor separat, de tip „copycat”, nu neapărat parte din inițiativa TeamPCP menționată de The Register, care a scris despre o „competiție” de atacuri asupra lanțului de aprovizionare (supply chain) pe Breach Forums. Lista completă a depozitelor compromise este publicată de SafeDep în raportul său (linkul indicat în articol). [...]

Trump Mobile a confirmat expunerea datelor personale ale clienților , inclusiv nume, numere de telefon și adrese, într-un incident care ridică întrebări despre obligațiile de notificare și despre controlul furnizorilor terți în operațiunile unui operator, potrivit GSMArena . Compania a confirmat pentru TechCrunch că pe site-ul său au fost expuse informații ale clienților: nume, numere de telefon, adrese de domiciliu și adrese de e-mail. Trump Mobile spune că investighează situația și că, până acum, nu a găsit dovezi privind o utilizare malițioasă a datelor. Ce spune compania despre cauză și responsabilitate Potrivit unui purtător de cuvânt al Trump Mobile, Chris Walker, expunerea ar fi fost legată de un furnizor de platformă terț care susține „anumite operațiuni Trump Mobile”. Furnizorul nu este numit în informațiile publicate. În același timp, compania susține că nu a existat o „breșă” (intrare neautorizată) în rețeaua, sistemele sau infrastructura sa. Contextul relatat indică însă că datele erau accesibile direct pe site, fără a fi nevoie de o compromitere tehnică a sistemelor. Ce urmează: posibilă notificare a clienților Walker afirmă că Trump Mobile „evaluează dacă trebuie să notifice clienții” în legătură cu expunerea datelor personale. Materialul nu precizează câți clienți ar fi fost afectați și nici perioada exactă în care datele au fost accesibile. Context: probleme în derulare în jurul Trump Mobile GSMArena notează că „saga” Trump Mobile continuă, inclusiv pe partea de hardware: primul smartphone al companiei, descris ca un HTC U24 Pro rebranduit (model lansat în 2024), ar fi trebuit inițial să înceapă livrările în august sau septembrie anul trecut, lucru care nu s-a întâmplat, iar acum livrările sunt prezentate ca fiind „iminente”. (Detaliile despre telefon apar în materiale separate ale publicației.) [...]

Companiile din România riscă blocaje operaționale totale din cauza atacurilor cibernetice frecvente , într-un context în care „cele mai multe” nu sunt pregătite să gestioneze astfel de incidente, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar financiară: un atac poate opri complet activitatea unei afaceri. Publicația indică o statistică potrivit căreia în România au loc zilnic între 20.000 și 30.000 de atacuri cibernetice , iar țintele nu sunt limitate la companii: sunt vizate atât persoane juridice , cât și persoane fizice. Din perspectiva impactului asupra mediului de afaceri, vulnerabilitatea principală evidențiată este lipsa de pregătire pentru un incident: pe lângă pierderi de bani, consecința imediată poate fi blocarea completă a operațiunilor , ceea ce se traduce în întreruperea activității, întârzieri și imposibilitatea de a livra servicii sau produse. Materialul nu oferă detalii despre sectoarele cele mai afectate, tipurile de atacuri sau sursa exactă a statisticii menționate, însă semnalul de risc este legat de frecvența ridicată a incidentelor și de nivelul insuficient de pregătire în rândul companiilor. [...]