Știri
Știri din categoria România
PSD mizează pe schimbarea guvernului și promite reducerea taxelor, într-un moment în care Claudiu Manda leagă „era Bolojan” de recesiune, inflație și scăderea puterii de cumpărare, potrivit Adevărul. Secretarul general al PSD spune că un guvern condus de Eugen Tomac ar urma să treacă de votul Parlamentului și că în programul de guvernare ar putea intra măsuri de sprijin pentru venituri mici și clasa medie.
Manda a făcut declarațiile joi, 11 iunie, la conferința Organizației de Femei a PSD Dolj, unde s-a declarat optimist că „guvernul Tomac trece” și că acest lucru ar fi „bun”.
În discursul său, liderul PSD a susținut că guvernul condus de Ilie Bolojan „nu mai avea de mult susținerea necesară” și că direcția în care merge țara trebuie schimbată. El a enumerat drept „rezultate” ale guvernării: recesiune economică, inflație, scăderea puterii de cumpărare și a consumului, falimente în rândul companiilor și pierderi de locuri de muncă.
Totodată, Manda a afirmat că nu ar exista „nicio categorie socială” mulțumită de activitatea guvernului Bolojan, menționând pensionari, medici, profesori, bugetari și mediul de afaceri.
Secretarul general al PSD a indicat că, în discuțiile cu Eugen Tomac, măsurile propuse de PSD pentru categoriile cu venituri mai mici și pentru clasa medie ar urma să fie incluse în programul de guvernare, cu accent pe:
Nu a oferit detalii concrete despre nivelul taxelor vizate sau calendarul de aplicare.
Manda a revenit și asupra discuțiilor despre desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, precizând că nominalizarea aparține președintelui Nicușor Dan, „nu lui Traian Băsescu”, așa cum „s-a vehiculat” în spațiul public.
În final, și-a încheiat intervenția cu un mesaj ironic la adresa lui Ilie Bolojan:
„Aș putea să-i spun folosind o frază din vremurile respective: «nea Ilie nici nu știi, cât de mic începi să fii!»”
În lipsa unui vot deja programat și a detaliilor despre programul de guvernare, rămâne de urmărit dacă majoritatea parlamentară necesară se va coagula și ce formă vor lua, concret, măsurile fiscale invocate de PSD.
Recomandate
Proiectul „ Marele Zid Verde ”, evaluat la circa 31 de miliarde de dolari (aprox. 140 de miliarde de lei), avansează mult sub ținte din cauza problemelor de guvernanță și a gestionării fondurilor , într-un context în care Sahelul se încălzește mai repede decât media globală, iar presiunea pe agricultură și migrație crește, potrivit Antena 3 . Inițiativa reunește 11 țări africane și urmărește să creeze o „barieră verde” de aproximativ 8.000 km, din Senegal până în Djibouti, pentru a încetini extinderea deșertului Sahara spre sud. Proiectul a fost lansat în 2007, iar în 2021, la summitul de la Paris, Uniunea Europeană, Uniunea Africană și Banca Mondială au promis investiții suplimentare pentru accelerarea lucrărilor și reîmpăduririlor. Ținte mari până în 2030, execuție modestă după aproape două decenii Planul prevede ca până în 2030 să fie atinse trei obiective majore: restaurarea a aproximativ 100 de milioane de hectare de teren degradat; captarea a 250 de milioane de tone de dioxid de carbon; crearea a peste 10 milioane de locuri de muncă „verzi”. În practică, la aproape 20 de ani de la lansare, „doar o mică parte din obiective a fost realizată”, pe fondul unor blocaje care țin de capacitatea administrativă și de stabilitatea statelor implicate. De ce contează: bani promiși, dar rezultate frânate de corupție și lipsă de infrastructură Articolul indică drept cauze principale „gestionarea defectuoasă a fondurilor”, corupția, lipsa infrastructurii și instabilitatea politică în mai multe țări participante. La nivel operațional, sunt menționate probleme concrete: în multe zone, sistemele de irigații nu mai funcționează, iar puieții plantați se usucă înainte să poată rezista climatului extrem. Lipsa investițiilor constante și dificultățile logistice au încetinit proiectul. În paralel, presiunea climatică se accentuează: ONU avertizează că Sahelul se încălzește mai rapid decât media globală, iar deșertificarea avansează anual cu „zeci de centimetri”. Într-o regiune în care milioane de oameni depind de agricultură, specialiștii avertizează că, dacă tendința continuă, „sute de milioane” ar putea fi forțați să-și părăsească locuințele până la mijlocul secolului. Rezultate punctuale, dar insuficiente pentru țintele asumate Unele state au raportat progrese: Etiopia ar fi restaurat milioane de hectare prin protejarea vegetației crescute natural și limitarea defrișărilor ilegale; Senegal ar fi plantat milioane de copaci; Nigeria ar fi recuperat suprafețe întinse în nordul țării. Totuși, aceste exemple nu schimbă concluzia de ansamblu: proiectul rămâne sub așteptări față de țintele asumate pentru 2030. Chiar și cu aceste întârzieri, „Marele Zid Verde” este prezentat ca una dintre cele mai importante mize ale Africii împotriva deșertificării, cu potențial de model pentru alte regiuni afectate de secetă, dacă problemele de finanțare, implementare și control al fondurilor vor fi corectate. [...]
România a avut un câștig net de 74 de miliarde de euro din apartenența la UE în ultimii 20 de ani , potrivit bilanțului prezentat de președintele Nicușor Dan într-un mesaj de Ziua Europei , relatat de Economedia . Șeful statului a indicat că România a plătit 36 de miliarde de euro și a încasat 110 miliarde de euro, argumentând că discuția despre UE ar trebui purtată „altfel decât cu lozinci”, într-un moment de blocaj politic intern după căderea Guvernului Bolojan. Bilanț financiar: contribuții vs. încasări și unde s-au dus banii În mesaj, Nicușor Dan a detaliat câteva destinații ale fondurilor europene, insistând pe dimensiunea economică și de infrastructură a apartenenței la UE: România a plătit 36 de miliarde de euro și a încasat 110 miliarde de euro, rezultând o diferență de 74 de miliarde de euro, venituri nete în perioada menționată. 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor. 4.000 de kilometri de drumuri au fost construiți sau modernizați cu bani europeni. „Sute de milioane de euro” au fost alocate pentru obiective de patrimoniu și cultură (biserici, mănăstiri, castele, cetăți, Sarmizegetusa, muzee). Efecte în nivelul de trai: salarii mai mari, dar inegalități și corupție Președintele a legat apartenența la UE de creșterea nivelului de trai, afirmând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din Uniunea Europeană”. În același timp, a punctat două vulnerabilități interne: diferențe mai mari între salariile mari și cele mici decât în alte state europene și existența unei corupții care „îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici. Mesaj politic: România, interes național și negocieri pentru un nou guvern În plan european, Nicușor Dan a susținut că România trebuie să își apere mai ferm obiectivele în interiorul UE, subliniind că „este politică, nu cenaclu” și că statele își promovează interesele naționale prin alianțe și negocieri. Pe politica externă, a indicat două direcții: un parteneriat „corect, solid, echitabil” UE–SUA și susținerea aderării Republicii Moldova la UE. În plan intern, președintele a spus că a încheiat un prim set de întâlniri cu partidele pro-occidentale și minoritățile naționale și că există „acord pe politicile mari: OCDE, SAFE, PNRR ”, precum și pe traiectoria fiscală asumată. Potrivit lui, viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca, până în toamnă, să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027. Recepția oficială de la Cotroceni de Ziua Europei a fost anulată, iar la eveniment urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola; anularea a venit pe fondul crizei politice generate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, relata G4Media , citând surse. [...]
Aproximativ 31.000–33.000 de posturi vacante pe platforma ANOFM indică un deficit persistent de personal în câteva sectoare-cheie , în special în transport și logistică, unde cererea trece de 6.000 de locuri de muncă, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Distribuția joburilor scoate în evidență o piață a muncii orientată încă puternic spre activități operative și meserii practice, nu spre roluri care cer studii superioare. Transportul și logistica sunt, în prezent, cele mai dinamice: angajatorii caută în special șoferi de transport rutier (peste 2.100 de posturi), curieri (circa 2.000 de poziții) și manipulanți de marfă (peste 1.200 de joburi). La capitolul venituri, sectorul are o plajă largă: lucrătorii din depozite și manipulare pornesc de la 3.500 lei, iar șoferii profesioniști, mai ales în transport internațional, pot depăși 8.000–10.000 lei lunar , în funcție de experiență și tipul curselor. Construcțiile rămân un alt pol major de recrutare, cu aproximativ 3.000–4.000 de locuri de muncă. Cererea este ridicată atât pentru muncitori necalificați (peste 2.000 de posturi), cât și pentru meseriași precum zidari, dulgheri sau fierari-betoniști. Salariile pornesc de la aproximativ 3.500 lei și pot ajunge la 7.000–8.000 lei sau mai mult pentru lucrătorii calificați, în special pe șantiere mari sau în proiecte de infrastructură. Unde se mai concentrează cererea și ce niveluri salariale apar în anunțuri În comerț și servicii sunt disponibile, de asemenea, aproximativ 3.000–4.000 de locuri de muncă, cu cele mai căutate poziții în zona de lucrători comerciali (circa 1.500–1.600 de posturi) și agenți de securitate (peste 1.300 de locuri vacante). Salariile sunt, în general, între 3.000 și 4.500 lei, în funcție de program și responsabilități. Producția și industria au un volum stabil de recrutare, cu aproximativ 2.000–3.000 de locuri de muncă. Sunt căutați operatori pe linie de producție și muncitori în asamblare (aproximativ 800–1.000 de posturi), dar și tehnicieni sau lucrători calificați, cu salarii între 3.000 și 6.000 lei, în funcție de calificare și complexitatea activității. În HoReCa, cererea rămâne constantă, mai ales în sezon, cu aproximativ 1.500–2.000 de locuri de muncă. Sunt disponibile circa 900–1.000 de posturi pentru ajutori de bucătar, alături de poziții pentru bucătari, ospătari sau personal hotelier. Veniturile pornesc de la 2.800 lei și pot ajunge la 5.000 lei sau mai mult, în funcție de experiență și de bonusurile din bacșișuri. Un indicator relevant pentru structura pieței: peste 17.000 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor fără calificare sau cu studii medii, ceea ce sugerează că deficitul de personal este acut în roluri de execuție. Ce contează practic când aplici pe platforma ANOFM Platforma ANOFM funcționează diferit față de site-urile private de recrutare: anunțurile sunt publicate direct de angajatori, iar aplicarea nu este standardizată. În multe cazuri, nu există „aplicare rapidă”, iar contactul se face direct, prin telefon sau e-mail. Pentru a crește șansele de angajare, pașii descriși în analiză vizează mai ales disciplina aplicării: selectarea pozițiilor potrivite profilului (aplicările „la întâmplare” sunt rareori luate în considerare); respectarea strictă a instrucțiunilor din anunț (apel în programul de lucru, mesaj scurt pe e-mail cu CV atașat); promptitudine, deoarece în domeniile cu cerere mare angajările se pot face rapid, uneori în aceeași zi sau în câteva zile; pregătirea pentru o discuție imediată, mai ales în construcții, transport sau servicii. În ansamblu, tabloul din anunțurile ANOFM arată o cerere consistentă în transport, construcții, comerț și producție, cu salarii puternic diferențiate de experiență și calificare, iar „avantajul” candidaților rămâne viteza și acuratețea aplicării, nu doar alegerea domeniului. [...]
Ministerul Sănătății vizează dublarea capacității ATI la 4.000 de paturi și discută cu Banca Mondială despre proiecte care ar putea accelera investițiile și reformele din sistem, potrivit G4Media . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , a anunțat că a avut la Washington D.C. o întâlnire cu Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, și cu echipa instituției, pentru a discuta „proiectele majore din sănătate” dezvoltate de România în parteneriat cu Banca Mondială. Informația a fost transmisă de Agerpres și preluată de G4Media. Ținta operațională: mai multe paturi ATI În cadrul discuțiilor, ministrul a propus extinderea capacității secțiilor de terapie intensivă (ATI) din România de la aproximativ 2.400 de paturi în prezent la 4.000 de paturi. Dacă ar fi implementată, măsura ar însemna o creștere semnificativă a infrastructurii critice pentru urgențe și cazuri grave, cu impact direct asupra funcționării spitalelor. Centrele de mari arși și un spital nou în București Rogobete a precizat că a fost analizat stadiul proiectelor aflate în derulare, inclusiv „cele trei centre pentru mari arși”, despre care spune că sunt „aproape de finalizare”. Totodată, ministrul a propus construirea unui nou spital pentru mari arși în București. Ce reforme au fost puse pe masă Pe lângă investițiile în infrastructură, ministrul a indicat că discuțiile au vizat și direcții de reformă care ar urma să continue, între care: dezvoltarea ambulatoriului și a medicinei de familie; reorganizarea spitalelor; creșterea accesului la medicamente inovative; integrarea tehnologiilor moderne în sistemul de sănătate. Ministrul a mai spus că dialogul a vizat și „viitorul colaborării” cu Banca Mondială și că „consolidarea colaborării” rămâne o prioritate strategică. În material nu sunt menționate termene, bugete sau pași procedurali pentru propunerile avansate. [...]
Extinderea SGR la borcane și PET-uri de 5 litri este amânată, iar în 2026 sistemul rămâne pe ambalajele actuale , pe fondul presiunii operaționale din „anul 3” de funcționare, când țintele legale devin mai ambițioase, potrivit Antena 3 . RetuRo spune că nu este „momentul potrivit” pentru a adăuga noi tipuri de ambalaje în 2026. Anca Marinescu, corporate affairs & communication manager la RetuRo, a declarat că anul acesta este „foarte dificil” pentru companie deoarece, conform legii, este anul cu cele mai ambițioase ținte, iar 2026 devine „punctul de cotitură” al Sistemului de Garanție-Returnare. În acest context, RetuRo a decis să nu extindă sistemul cu noi tipuri de ambalaje, materiale sau produse. „Nu credem că este momentul potrivit, anul acesta, pentru aceste adiţii”, a precizat Marinescu. Ce înseamnă, concret, amânarea În 2026, românii nu vor putea returna prin SGR ambalaje suplimentare despre care s-a discutat public, inclusiv: borcane; produse precum oțet, borș și lactate; PET-uri de 5 litri. RetuRo indică drept motiv principal concentrarea pe atingerea țintelor impuse de legislație pentru anul în curs, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul trecut compania și-a atins țintele. De ce RetuRo condiționează extinderea de studii Reprezentanta RetuRo susține că orice extindere a SGR ar trebui să urmeze același traseu de pregătire: studii de fezabilitate și prefezabilitate realizate împreună cu universități, simulări și comparații cu modul de funcționare din alte țări, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului. Context: ce spunea Ministerul Mediului despre infrastructură În noiembrie 2025, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, declara că pe infrastructura actuală de RVM-uri (automate de preluare a ambalajelor) pot fi adăugate ambalaje noi, cu condiția să nu fie necesare modificări majore ale echipamentelor de colectare. Cine este RetuRo RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A . este o companie non-profit creată de un consorțiu cu acționariat mixt: Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%; Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%; Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%; statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – 20%. [...]
Guvernul a aprobat reorganizarea Autorității Vamale Române , iar numărul maxim de posturi pentru aparatul central și structurile teritoriale va fi de 4.109, potrivit Știrile ProTV , care citează un comunicat al Executivului. Măsurile au fost adoptate joi, prin hotărâre de guvern, și vizează, în principal, creșterea eficienței operaționale a administrației vamale. În comunicat, Guvernul le leagă de „clarificarea rolurilor instituționale” și de optimizarea structurii organizatorice, în linie cu standardele europene și cu principiile de management al riscurilor vamale. „Principiul central al reorganizării constă în separarea funcțiilor de analiză strategică și de execuție operațională a controlului vamal.” Conform comunicatului citat, analiza de risc vamal urmează să fie consolidată la nivelul aparatului central, printr-o structură specializată care va colecta și analiza informații despre fluxurile comerciale și riscurile asociate, urmând să elaboreze profiluri de risc și analize operaționale pentru structurile teritoriale. În paralel, controlul vamal operațional va fi concentrat la nivelul direcțiilor regionale vamale, care vor avea responsabilitatea directă pentru controale și activități operative, inclusiv coordonarea echipelor mobile și controlul ulterior. Executivul mai arată că reorganizarea include simplificarea arhitecturii instituționale și reducerea nivelurilor ierarhice (prin transformarea unor direcții generale în direcții, a unor direcții în servicii și a unor servicii în compartimente), reducerea cheltuielilor bugetare și îmbunătățirea performanței administrative. Hotărârea mai prevede clarificarea organizării cabinetului președintelui AVR și desființarea cabinetelor vicepreședinților, precum și relocarea autoturismelor de transport către direcțiile regionale vamale, pentru o distribuire mai uniformă către birourile vamale. Încadrarea personalului în noua structură și în plafonul de 4.109 posturi se va face „într-un termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii”, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, mai precizează sursa citată. Știrea este atribuită de publicație agenției Agerpres. [...]
