Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Profitul operațional al Samsung din 2026 ar urma să depășească totalul ultimilor 40 de ani din semiconductori, pe fondul unei crize de memorie alimentate de investițiile masive în centre de date pentru inteligență artificială, potrivit Notebook, care citează declarațiile unui executiv al companiei.
Kim Yong-kwan, responsabil de strategia de operare pentru businessul de semiconductori al Samsung Electronics, a transmis într-o reuniune internă că profitul operațional pe întreg anul 2026 ar putea depăși profitul cumulat obținut de companie în cei 40 de ani de când activează în semiconductori. Pentru 2025, executivul a indicat că rezultatul anual ar urma să fie în linie cu așteptările pieței.
Conform publicației, consensul de piață pentru profitul operațional al Samsung în 2026 este de aproximativ 300 de trilioane woni sud-coreeni (aprox. 2000 de miliarde dolari, echivalentul a circa 9000 de miliarde lei). Mai multe case de brokeraj ar anticipa că nivelul din 2026 va depăși semnificativ profitul din 2025, estimat la 43,6 trilioane woni, ceea ce ar însemna o creștere de peste două ori.
Și dinamica trimestrială este prezentată ca excepțională: pentru trimestrul al doilea, consensul ar fi de 84,6 trilioane woni profit operațional. Dacă se confirmă, ar depăși recordul menționat în material pentru Nvidia, de 53,536 miliarde dolari în trimestrul I, stabilind un nou maxim istoric pentru companiile de tehnologie la nivel global, potrivit sursei.
Notebook notează o schimbare majoră a structurii de profit: în trimestrul I, Samsung ar fi avut 57,2 trilioane woni profit operațional, în creștere cu aproximativ 700% față de anul anterior, iar această sumă ar fi depășit deja profitul total al anului 2025.
În același trimestru, divizia de cipuri (DS) ar fi contribuit cu 53,7 trilioane woni, adică circa 94% din profitul operațional, pe fondul unei creșteri de aproximativ 48 de ori. Marja de profit operațional a businessului de cipuri ar fi depășit 70%, peste nivelurile Nvidia și TSMC din aceeași perioadă, conform articolului. În paralel, profitul din telefoane și electrocasnice ar fi scăzut cu aproape 40% față de anul anterior.
Sursa indică drept principală cauză explozia cererii de putere de calcul pentru AI, care ar fi generat deficit de memorie și creșteri rapide de preț. Marile companii de tehnologie își extind centrele de date pentru AI, iar capacitățile de memorie ar fi fost redirecționate din piețele de consum (telefoane, PC, console), comprimând oferta.
Într-o conferință cu investitorii pentru trimestrul I, șeful businessului de memorie al Samsung, Kim Jae-joon, ar fi spus că rata de acoperire a cererii a coborât la un minim istoric, iar unii clienți ar fi ajuns să plaseze comenzi în avans pentru a bloca producție până în 2027. În același timp, prețurile contractuale pentru DRAM și NAND ar fi urcat într-un singur trimestru cu 40%–65%, iar Samsung ar urma să ceară o nouă majorare de 20% la DRAM în trimestrul al treilea, potrivit materialului.
Recomandate
Cererea pentru memorii destinate inteligenței artificiale împinge profitul operațional trimestrial al Samsung spre un salt de 18 ori , la un nivel estimat de analiști la circa 86.000 mld. woni (aprox. 56 mld. dolari), potrivit The Next Web . Dacă estimarea se confirmă în ghidajul preliminar pe care compania urmează să-l publice în această săptămână, ar fi al treilea trimestru consecutiv de profit operațional record, pe fondul scumpirii accelerate a memoriilor DRAM și NAND. Comparativ, în trimestrul al doilea de anul trecut Samsung a raportat 4.600 mld. woni profit operațional, într-o perioadă în care divizia de memorii era încă o frână, nu un motor. Publicația notează că diferența reflectă mai puțin o „revenire” bruscă și mai mult cât de mult s-a întins ciclul de cerere pentru memorii folosite în infrastructura AI. Prețurile la DRAM și NAND, principalul motor al saltului În acest ciclu, creșterea prețurilor este elementul dominant. Citi Research estimează o creștere trimestru la trimestru de circa 44% pentru prețurile contractuale la DRAM și de aproximativ 53% pentru NAND flash, iar HSBC ar fi ajuns la concluzii similare, conform aceleiași surse. The Next Web subliniază că aceste mișcări nu sunt tipice pentru o piață obișnuită cu variații ciclice moderate și le leagă de o penurie care începe să pară „structurală”: cererea pentru infrastructură AI depășește capacitatea de livrare a celor trei mari producători de memorii. Efecte în lanț: presiune și pe electronicele de consum Un element important este că scumpirea nu se limitează la HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită lângă acceleratoarele Nvidia), considerată în continuare cea mai profitabilă nișă. Potrivit articolului, creșterile se extind și la DRAM standard și NAND convențional, pe măsură ce sarcinile AI trec din zona de antrenare a modelelor către infrastructura obișnuită de servere și stocare necesară pentru „inference” (rularea la scară a modelelor). Consecința operațională: producătorii de memorii ar fi realocat în mare parte capacitatea existentă către AI, fără să adauge rapid linii noi, ceea ce comprimă disponibilitatea pentru telefoane și laptopuri. În acest context, Apple ar fi retras modelul Mac mini de 599 de dolari pe fondul crizei de DRAM, exemplu invocat de publicație pentru a arăta cum penuria ajunge dincolo de centrele de date. Competiția cu SK Hynix și miza pe HBM Deși Samsung furnizează memorii către multe dintre companiile care construiesc sisteme AI mari (inclusiv Nvidia, Google și Apple), tabloul competitiv rămâne tensionat. The Next Web arată că SK Hynix a avansat mai rapid pe cele mai noi generații de HBM și ar fi securizat un acord multianual de furnizare cu Nvidia, iar cele două grupuri alternează poziția de cea mai valoroasă companie din Coreea de Sud. Ce urmează: ghidaj preliminar acum, detalii mai târziu Estimarea de 86.000 mld. woni este, deocamdată, o valoare agregată din sondaje în rândul analiștilor, nu o cifră publicată de companie, iar articolul precizează explicit această limitare. Ghidajul preliminar va include profitul și veniturile, însă fără defalcare pe divizii; detaliile complete ar urma să vină odată cu rezultatele integrale, mai târziu în cursul lunii. [...]
Qualysoft România și-a majorat puternic profitul și veniturile în 2025 , pe fondul cererii accelerate pentru servicii software precum AI (inteligență artificială), Data și Software Engineering, într-o piață descrisă de companie drept „dificilă și competitivă”, potrivit Economedia . Qualysoft România a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 7,89 milioane de euro (aprox. 39,4 milioane lei), în creștere cu 54% față de 2024, când businessul local a fost de 5,12 milioane de euro (aprox. 25,6 milioane lei). În paralel, echipa din România a ajuns la 119 ingineri software, cu aproximativ 45% mai mult decât în anul anterior. Profitul, de peste trei ori mai mare, potrivit Ministerului Finanțelor Conform informațiilor de la Ministerul Finanțelor citate în articol, profitul a urcat de la aproximativ 320.000 de euro (aprox. 1,6 milioane lei) în 2024 la circa 1,05 milioane de euro (aprox. 5,25 milioane lei) în 2025, adică o creștere de peste trei ori a rezultatului net. Ce a împins creșterea: proiecte mai complexe și cerere pentru servicii „noi” Compania pune avansul pe extinderea proiectelor complexe pentru clienți locali și internaționali din „industrii critice” și pe cererea accelerată pentru soluții și servicii software, în special: AI (inteligență artificială) Data (servicii și soluții pe date) Software Engineering (dezvoltare software) QA Automation (automatizarea testării) Cloud DevOps Business Platforms Qualysoft livrează proiecte pentru organizații din banking, servicii financiare, asigurări, telecom, retail, energie și utilități și hi-tech. La nivel de grup, compania deservește peste 250 de clienți internaționali. „Rezultatele din 2025 confirmă strategia noastră de creștere, construită pe expertiză tehnică, eficiență operațională și relații de lungă durată cu clienții. Am reușit să avansăm semnificativ într-un context de piață foarte dificil și competitiv, în care companiile sunt tot mai atente la valoarea concretă pe care o generează investițiile”, a declarat Radu Postolache, General Manager Qualysoft România și Head of Consulting & Development Services al Qualysoft Group. [...]
Comanda Google de peste 3 milioane de cipuri TPU la Intel pentru 2028 ar putea redesena lanțul de aprovizionare pentru AI și ar întări ambițiile Intel de a deveni o alternativă la TSMC, potrivit HotNews . Informația vine în contextul în care Alphabet raportează rezultate financiare solide: pentru anul fiscal 2025, compania a avut o marjă de profit de 37,92% și un profit net de 132,17 miliarde de dolari (aprox. 608 miliarde lei). În plus, analiștii citați de Yahoo Finance anticipează o creștere de 16,70% a acțiunilor. De ce contează comanda către Intel Pe 8 iunie 2026, Reuters a relatat, citând publicația The Information, că Google (parte a Alphabet) a plasat o comandă către Intel pentru fabricarea a peste 3.000.000 de unități de procesare tensor în 2028. Dacă se materializează, comanda ar consolida activitatea Intel de producție de cipuri „la comandă” (foundry), într-un moment în care compania încearcă să concureze cu TSMC, iar limitările de capacitate ale producătorului taiwanez îi împing pe unii proiectanți de cipuri pentru inteligență artificială să caute alternative. Analistul Gil Luria (D.A. Davidson) a comentat că Google și Nvidia ar fi motivate să susțină Intel, pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a promova producția în SUA. Legătura cu creșterea Google Cloud și investițiile în AI Alphabet a raportat la finalul lunii aprilie venituri totale de 109,9 miliarde de dolari (aprox. 505 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul precedent. Segmentul Google Cloud a urcat cu 63%, până la 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar veniturile operaționale din cloud s-au triplat la 6,6 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei). În același timp, portofoliul de comenzi al unității aproape s-a dublat trimestru la trimestru, ajungând la 460 miliarde de dolari (aprox. 2.116 miliarde lei), un indicator al cererii viitoare, potrivit datelor prezentate în material. Ce sunt procesoarele Tensor (TPU) și unde sunt folosite Unitățile de Procesare Tensor (TPU) sunt cipuri specializate pentru accelerarea calculelor din inteligența artificială și învățarea automată, folosite în centrele de date pentru antrenarea modelelor lingvistice mari. HotNews notează că procesoarele Tensor sunt utilizate și în smartphone-urile Google Pixel. Reacția analiștilor După articolul Reuters, pe 9 iunie 2026, analistul John Blackledge (TD Cowen) a ridicat ținta de preț pentru Alphabet de la 450 la 475 de dolari (aprox. 2.070 lei), menținând recomandarea „Cumpără”. TD Cowen și-a majorat estimările pe termen lung pentru Google Cloud, pe baza unei analize privind capacitatea și veniturile din AI în cloud, și se așteaptă ca întreaga capacitate a centrelor de date Google să crească de peste zece ori între 2022 și 2031, cu marje din cloud în creștere constantă. Sursa secundară menționată în material: Yahoo Finance . [...]
Comtim a revenit pe profit record, în pofida pestei porcine și a volatilității prețurilor , după ce a raportat pentru anul trecut afaceri nete de 1,5 miliarde de lei și un câștig net de 260,2 milioane de lei, potrivit unei analize Economica pe baza datelor financiare ale companiei. Comtim România , parte a grupului chinez WH și cel mai mare producător de carne de porc din România, operează cu aproximativ trei milioane de capete în mai multe ferme. Rezultatele raportate sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, conform analizei. Pe partea de venituri, compania a ajuns la afaceri nete de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de anul anterior. Profitul net a urcat la 260,2 milioane de lei, de 2,3 ori mai mare decât cu un an în urmă. Pesta porcină și despăgubirile: impact operațional, dar fără a opri creșterea În același an, Comtim a continuat să fie afectată de pesta porcină africană (PPA) și de prețuri volatile. În piață, prețurile au variat între aproximativ 200 de euro pentru o carcasă de 100 de kilograme la producător și puțin peste 150 de euro, niveluri descrise ca fiind „oarecum în media ultimilor cinci ani”. Compania s-a confruntat cu PPA în două ferme, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale. Pentru acestea, Comtim a primit despăgubiri de 34,9 milioane de lei, reprezentând 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate de ANSVSA în 2025, potrivit aceluiași material. Contextul despăgubirilor este detaliat într-un articol anterior din Economica . Context: redresare după pierderile din 2020–2022 Analiza mai arată că, între 2020 și 2022, producătorul a traversat o perioadă dificilă, cu pierderi nete consecutive, care au ajuns până la 72,2 milioane de lei în 2020. Compania s-a redresat în 2024, când a raportat un profit net de 110,3 milioane de lei, înainte de saltul la nivelul record consemnat anul trecut. [...]
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]
Promateris și-a majorat de peste patru ori profitul net în T1 2026 , pe fondul creșterii vânzărilor și al unei structuri de costuri mai favorabile, într-un moment în care exporturile – în special către vestul Europei – au ajuns să conteze decisiv în modelul de business, potrivit Profit . Compania (simbol bursier PPL) a raportat în primul trimestru venituri din vânzări de 32,93 milioane lei, în creștere cu 28,29% față de 28,29 milioane lei în perioada similară din 2025. În același interval, rezultatul net a urcat la 1,54 milioane lei, de peste patru ori mai mare decât cel de aproape 354.000 lei din T1 2025. Pe întreg anul 2025, profitul net a fost de 1,79 milioane lei. Ce a împins rezultatul: vânzări mai mari, presiune mai mică pe costurile cu personalul Pe partea de cheltuieli, Promateris a consemnat o creștere a costurilor cu materiile prime de 10,02%, la 16,14 milioane lei (de la 14,67 milioane lei), în timp ce cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,50%, la 4,24 milioane lei (de la 4,44 milioane lei). Combinația dintre avansul vânzărilor și dinamica acestor costuri a susținut saltul profitabilității în trimestru. În raportarea trimestrială, compania indică și extinderea portofoliului de clienți, atât în România, cât și în Europa, în contextul poziționării pe piața ambalajelor sustenabile. Exporturile au trecut de 60% din vânzări, după finalizarea investițiilor din 2025 Un element central pentru 2026 este ponderea exporturilor, care „reprezintă în prezent peste 60% din vânzări”, cu accent pe piețele din vestul Europei. Emitentul leagă această evoluție de finalizarea, în T4 2025, a investițiilor aferente etapei curente de dezvoltare și afirmă că acestea „susțin premisele unei evoluții favorabile pe parcursul anului 2026, în linie cu bugetul aprobat de acționari”. Directorul general Tudor Georgescu descrie direcția strategică astfel: „Avem planul de a transforma Promateris din lider regional în lider european.” Bilanț: active ușor în scădere, datorii în coborâre La 31 martie, activele totale erau de 199,90 milioane lei, în scădere cu 0,21% față de 200,32 milioane lei la finalul anului trecut. Datoriile totale au coborât cu 1,08%, la 99,60 milioane lei, de la 100,69 milioane lei. Context de acționariat și tranzacționare la BVB Promateris (fosta Prodplast) este controlată de persoane și vehicule financiare ale familiei Florin Pogonaru, însă cu o „diluare semnificativă” după intrarea în acționariat a Pavăl Holding – vehiculul de investiții al fondatorilor Dedeman, Dragoș și Adrian Pavăl – care a cumpărat în 2022 un pachet de 24,03% din capital. Pachetul a permis noului acționar să o aducă în board pe Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl. La Bursa de Valori București , acțiunile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, iar la ultimul preț de închidere menționat, de 7,5000 lei/acțiune, capitalizarea bursieră este de 215,23 milioane lei (40,98 milioane euro). [...]
