Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Profitul operațional al Samsung din 2026 ar urma să depășească totalul ultimilor 40 de ani din semiconductori, pe fondul unei crize de memorie alimentate de investițiile masive în centre de date pentru inteligență artificială, potrivit Notebook, care citează declarațiile unui executiv al companiei.
Kim Yong-kwan, responsabil de strategia de operare pentru businessul de semiconductori al Samsung Electronics, a transmis într-o reuniune internă că profitul operațional pe întreg anul 2026 ar putea depăși profitul cumulat obținut de companie în cei 40 de ani de când activează în semiconductori. Pentru 2025, executivul a indicat că rezultatul anual ar urma să fie în linie cu așteptările pieței.
Conform publicației, consensul de piață pentru profitul operațional al Samsung în 2026 este de aproximativ 300 de trilioane woni sud-coreeni (aprox. 2000 de miliarde dolari, echivalentul a circa 9000 de miliarde lei). Mai multe case de brokeraj ar anticipa că nivelul din 2026 va depăși semnificativ profitul din 2025, estimat la 43,6 trilioane woni, ceea ce ar însemna o creștere de peste două ori.
Și dinamica trimestrială este prezentată ca excepțională: pentru trimestrul al doilea, consensul ar fi de 84,6 trilioane woni profit operațional. Dacă se confirmă, ar depăși recordul menționat în material pentru Nvidia, de 53,536 miliarde dolari în trimestrul I, stabilind un nou maxim istoric pentru companiile de tehnologie la nivel global, potrivit sursei.
Notebook notează o schimbare majoră a structurii de profit: în trimestrul I, Samsung ar fi avut 57,2 trilioane woni profit operațional, în creștere cu aproximativ 700% față de anul anterior, iar această sumă ar fi depășit deja profitul total al anului 2025.
În același trimestru, divizia de cipuri (DS) ar fi contribuit cu 53,7 trilioane woni, adică circa 94% din profitul operațional, pe fondul unei creșteri de aproximativ 48 de ori. Marja de profit operațional a businessului de cipuri ar fi depășit 70%, peste nivelurile Nvidia și TSMC din aceeași perioadă, conform articolului. În paralel, profitul din telefoane și electrocasnice ar fi scăzut cu aproape 40% față de anul anterior.
Sursa indică drept principală cauză explozia cererii de putere de calcul pentru AI, care ar fi generat deficit de memorie și creșteri rapide de preț. Marile companii de tehnologie își extind centrele de date pentru AI, iar capacitățile de memorie ar fi fost redirecționate din piețele de consum (telefoane, PC, console), comprimând oferta.
Într-o conferință cu investitorii pentru trimestrul I, șeful businessului de memorie al Samsung, Kim Jae-joon, ar fi spus că rata de acoperire a cererii a coborât la un minim istoric, iar unii clienți ar fi ajuns să plaseze comenzi în avans pentru a bloca producție până în 2027. În același timp, prețurile contractuale pentru DRAM și NAND ar fi urcat într-un singur trimestru cu 40%–65%, iar Samsung ar urma să ceară o nouă majorare de 20% la DRAM în trimestrul al treilea, potrivit materialului.
Recomandate
Samsung își accelerează lansările „premium” în H2 2026 ca răspuns la presiunea pe profitabilitate din mobile , inclusiv prin ochelari Android XR, Galaxy Tab S12 și Galaxy S26 FE, potrivit 9to5Google , care citează detalii din apelul de rezultate al companiei. Contextul imediat este deteriorarea performanței diviziei de telefoane: Samsung a raportat în T2 2026 „prima pierdere din istorie” pentru segmentul său mobile, pe fondul a ceea ce publicația numește „RAMageddon” – o criză de piață legată de memoria mobilă, alimentată de cererea mare pentru servere de inteligență artificială, care ar fi dus la scumpiri și la comprimarea marjelor. Ce produse a confirmat Samsung și când ar urma să apară Din informațiile prezentate în apelul de rezultate, Samsung a indicat mai multe lansări pentru a doua jumătate a lui 2026: Galaxy S26 FE : compania spune că modelul ar urma să ajute la „creșterea cotei de piață prin volum”, alături de restul seriei Galaxy S26, și menționează menținerea „momentumului” prin marketing și extinderea experiențelor sale de inteligență artificială către seria A (segment mai accesibil). Ochelari Android XR („Intelligent eyewear”): dezvoltați în colaborare cu Google, prezentați la evenimentul Unpacked de săptămâna trecută. Calendarul exact nu este comunicat; Samsung indică doar lansarea „mai târziu în acest an”. Galaxy Tab S12 : Samsung confirmă că seria va veni în a doua jumătate a lui 2026 , deși, pe baza ciclului recent de lansare al tabletelor (aprox. 18 luni), exista așteptarea ca Tab S12 să fie împinsă spre începutul lui 2027. De ce contează pentru business: mix mai scump și „AI era” ca strategie de marjă Mesajul companiei, așa cum reiese din fragmentele citate, este că presiunea venită din costurile memoriei pentru mobile (pe fondul cererii pentru servere AI) va continua și în semestrul al doilea. În acest context, Samsung își leagă redresarea de: creșterea ponderii produselor premium în vânzări (mix mai scump, potențial cu marje mai bune); lansări noi în ecosistem (inclusiv un „nou factor de formă” prin ochelarii inteligenți); menținerea vânzărilor pentru seria S26 și lansarea de produse premium în H2 (sunt menționate și „noua serie pliabilă”, Tab S12 și Watch Ultra 2). Ce rămâne neclar Samsung nu oferă, în informațiile citate, date de lansare pentru ochelarii Android XR și nici detalii comerciale (prețuri, piețe inițiale, volum estimat). Pentru moment, singura fereastră comunicată este „mai târziu în acest an”, respectiv „a doua jumătate a lui 2026” pentru Tab S12. [...]
Cris-Tim și-a revizuit în sus țintele de profitabilitate pentru 2026 , după un prim semestru în care câștigurile au crescut mult mai repede decât vânzările, pe fondul eficientizării costurilor, potrivit Economica . În S1 2026, Cris-Tim a raportat vânzări totale de peste 567 milioane de lei, în condițiile în care segmentul Mezeluri a rămas motorul businessului: 503,6 milioane de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, adică aproximativ 89% din veniturile totale. Segmentul Ready Meals a adus 55,7 milioane de lei, în scădere cu 2% față de S1 2025, reprezentând circa 10% din venituri. Profitabilitatea a accelerat: EBITDA +28%, profit net +34% Compania indică o îmbunătățire puternică a marjelor în prima jumătate a anului: EBITDA a urcat cu 28% față de S1 2025, la 110,7 milioane de lei, iar profitul net a crescut cu 34%, la 63,6 milioane de lei. Marja EBITDA a ajuns la 19,5% (de la 16,1%), iar marja profitului net la 11,2% (de la 8,9%). Un element-cheie pentru această dinamică a fost scăderea cheltuielilor cu materiile prime, consumabilele și mărfurile cu peste 6%, în pofida vânzărilor mai ridicate, ponderea lor în venituri coborând de la 56,8% la 50,2%, pe fondul optimizării achizițiilor, eficienței producției și îmbunătățirii mixului de produse. „Cheltuielile cu materiile prime, consumabilele și mărfurile au scăzut cu peste 6%, în pofida vânzărilor mai ridicate, ponderea acestora în venituri reducându-se de la 56,8% la 50,2%.” Buget 2026 revizuit: EBITDA 238 mil. lei, profit brut 173,9 mil. lei Pe baza performanței din S1, conducerea a actualizat bugetul pentru 2026, cu așteptări mai ridicate privind profitabilitatea. EBITDA este acum estimată la 238 milioane de lei (aprox. +14% peste bugetul aprobat inițial), iar profitul brut la 173,9 milioane de lei (aprox. +19%). Marja EBITDA revizuită este estimată la 19,8%, față de 17,1% în bugetul inițial. Mezelurile rămân pilonul: Cris-Tim și Matache Măcelaru trag creșterea În interiorul segmentului Mezeluri, brandul Cris-Tim a generat venituri de 348,6 milioane de lei (+4%), iar Matache Măcelaru a urcat la 77,8 milioane de lei (+24%), pe fondul interesului pentru produse tradiționale și premium și al extinderii în retailul modern. Restul portofoliului Mezeluri (inclusiv producția private label) a adus 77,2 milioane de lei (+9%). EBITDA segmentului Mezeluri a ajuns la 93,4 milioane de lei (+28%). Lichiditate stabilă, dar trecere pe datorie netă după stocuri și investiții La 30 iunie 2026, numerarul era de 139,1 milioane de lei, relativ stabil față de 138,1 milioane de lei la finalul lui 2025. În schimb, datoria netă a ajuns la 116,0 milioane de lei, de la o poziție de numerar net de 5,6 milioane de lei la finalul lui 2025, evoluție pusă în principal pe seama acumulării sezoniere de stocuri și a investițiilor din primul semestru. Rata anualizată a datoriei nete la EBITDA este indicată la 0,52x, iar datoria netă raportată la capitalurile proprii la 29,4%. Investiții 2025–2030 și planuri de achiziții Cris-Tim derulează pentru 2025–2030 un program de investiții de 890 milioane de lei, din care 768 milioane de lei sunt alocate segmentului de mezeluri și 121 milioane de lei segmentului ready-meals și altor obiective. Dincolo de creșterea organică, compania spune că intenționează să caute, în anii următori, ținte de fuziuni și achiziții pentru consolidare și diversificarea portofoliului pe piețele de mezeluri și ready-meals. [...]
Profitul Xiaomi a scăzut pentru al treilea trimestru la rând , pe fondul unei crize globale de memorie care a împins în sus costurile componentelor și a lovit direct vânzările de telefoane, potrivit The Next Web . Pentru un producător care operează masiv în segmentul accesibil, scumpirea memoriei (un element-cheie în costul unui smartphone) se traduce rapid în marje mai mici și presiune pe volume. În trimestrul al doilea, veniturile au scăzut cu 6,1% față de anul anterior, la 108,9 miliarde yuani (aprox. 76,2 miliarde lei). Profitul net ajustat a coborât cu circa 43%, la 6,22 miliarde yuani (aprox. 4,35 miliarde lei), sub așteptările medii de 6,6 miliarde yuani, conform datelor LSEG citate de Reuters prin analiza preluată de publicație. Marja brută totală a alunecat la 19,8%, iar compania a indicat drept cauze costurile mai mari ale componentelor și intensificarea competiției. Criza memoriei lovește exact unde Xiaomi e mai expusă Problema de fond, potrivit relatărilor Bloomberg și Reuters citate în material, este reorientarea unor furnizori majori precum Samsung și SK Hynix către cipuri mai avansate, folosite în centrele de date pentru sarcini de inteligență artificială. Această schimbare a redus oferta de memorie „convențională” și a împins prețurile în sus. Pentru Xiaomi, expunerea e amplificată de modelul său comercial: vinde pe aproape toată plaja de preț, inclusiv foarte mult la capătul inferior al pieței. Omdia a estimat că peste jumătate din unitățile livrate în trimestru au fost sub 200 de dolari (aprox. 920 lei), mix care face mai dificilă absorbția scumpirilor fără a afecta cererea. Efectele se văd în indicatorii operaționali ai diviziei de telefoane: venituri din smartphone-uri: -7,5%, la 42,1 miliarde yuani (aprox. 29,5 miliarde lei); marja brută la smartphone-uri: 8,5%, în scădere de la 11,5% cu un an înainte (Reuters); livrări: 31,2 milioane de telefoane, în scădere cu 26% (Omdia); cea mai abruptă scădere a livrărilor dintre primii cinci producători globali (Counterpoint). Semnale de stabilizare, dar costurile rămân ridicate Conducerea Xiaomi a transmis că vârful presiunii ar putea fi depășit: prețurile memoriei au rămas la niveluri „istoric ridicate” în trimestru, însă ritmul scumpirilor a început să încetinească și ar urma să continue să se tempereze în a doua jumătate a anului, potrivit declarațiilor președintelui William Lu . Totuși, piața rămâne atentă la cât de repede poate compania să-și recapete marjele într-un context în care costurile componentelor sunt încă mari, iar competiția pe smartphone-uri rămâne agresivă. Investitorii pariază pe diversificare: mașini electrice și AI Deși telefonul rămâne un pilon, Xiaomi își mută tot mai mult greutatea către inițiative noi. Segmentul de vehicule electrice, AI și alte proiecte a ajuns la aproximativ 23% din veniturile totale, de la 18,3% cu un an înainte (Reuters). Doar veniturile din vehicule electrice au urcat cu 15,9%, la 23,9 miliarde yuani (aprox. 16,7 miliarde lei). Această tranziție vine însă cu propriile riscuri: Bloomberg notează că extinderea în vehicule electrice apasă pe profitabilitate într-o piață aflată într-un război al prețurilor, iar investitorii sunt prudenți în privința unor modele hibride lansate sub nivelul de preț așteptat. Pe AI, mesajul companiei este de investiție pe termen lung, nu monetizare rapidă. Potrivit South China Morning Post, directorul financiar Alain Lam a spus pe call-ul cu investitorii: „Investiția noastră în AI este în prezent încă într-o fază de input la scară largă. Cu toate acestea, ca o corporație mare, Xiaomi nu se grăbește să urmărească monetizarea imediată.” Următorul test major este extinderea internațională a diviziei auto: Xiaomi intenționează să înceapă vânzările de vehicule electrice în afara Chinei anul viitor, în timp ce Reuters plasează împingerea în Europa în 2027. O astfel de mișcare poate deveni un motor de creștere, dar aduce și obstacole noi — de la tarife și reguli de siguranță mai stricte, până la un control de reglementare mai intens. [...]
Acțiunile Digi au scăzut după trecerea pe pierdere, în pofida creșterii veniturilor , pe fondul majorării costurilor financiare, inclusiv a pierderilor din diferențe de curs, potrivit Ziarul Financiar . Digi Communications a raportat pentru trimestrul al doilea din 2026 venituri de 608,1 milioane de euro (aprox. 3,19 mld. lei), în creștere cu 11,1% față de T2/2025, dar a trecut pe o pierdere netă de 31,4 milioane de euro (aprox. 165 mil. lei), de la un profit de 1,6 milioane de euro în urmă cu un an. Deși operațional evoluția a rămas pozitivă, cu EBITDA ajustată în urcare la 203,3 milioane de euro (aprox. 1,07 mld. lei) de la 168,1 milioane de euro, rezultatul final a fost apăsat de costurile financiare nete, care au crescut la 62,8 milioane de euro (aprox. 329 mil. lei). Din acestea, 26,9 milioane de euro (aprox. 141 mil. lei) au fost pierderi din diferențe de curs, conform datelor citate de publicație. Unde a crescut businessul Pe piețe, compania a raportat: venituri în România de 318,2 milioane de euro (aprox. 1,67 mld. lei), în creștere cu 8,6%; venituri în Spania de 262,4 milioane de euro (aprox. 1,38 mld. lei), în creștere cu 14,9%. La nivel de bază de clienți, numărul de RGU (unități generatoare de venit – indicator folosit în telecom pentru a număra abonamentele/serviciile active) a ajuns la 33,87 milioane, plus 13,7%. Reacția bursei După publicarea rezultatelor, acțiunile Digi se depreciau vineri dimineață cu 0,59%, până la 67,2 lei, notează Ziarul Financiar. [...]
Bursa de Valori București și-a triplat profitul net în T2 2026 , pe fondul creșterii veniturilor operaționale și al unui aport consistent din activitatea financiară, potrivit Ziarul Financiar . Operatorul pieței de capital a raportat venituri operaționale individuale de 12,77 milioane de lei (+27% an/an) și un profit net de 9,52 milioane de lei, de trei ori mai mare decât în trimestrul al doilea din 2025. Cheltuielile operaționale au urcat cu 4%, până la 8,09 milioane de lei, iar profitul operațional s-a dublat, la 4,68 milioane de lei. O parte importantă a rezultatului trimestrial a venit însă din activitatea financiară: veniturile financiare nete au fost de 5,67 milioane de lei, din care 4,97 milioane de lei reprezintă dividende de încasat de la Depozitarul Central , filială deținută în proporție de 69,04%. Comparația cu anul trecut este influențată și de baza de calcul: în T2 2025, rezultatul fusese diminuat de o depreciere de 3,4 milioane de lei a participației în CCP.RO . Semestrul I: salt puternic al veniturilor din tranzacționare Pe ansamblul primului semestru, veniturile operaționale individuale au ajuns la 28,75 milioane de lei, cu 61% peste S1 2025, susținute de veniturile din tranzacționare, în avans cu 88%, până la 21,55 milioane de lei. Profitul net individual a fost de 17 milioane de lei, față de 0,66 milioane de lei în primul semestru din 2025, raportul numind perioada „cel mai bun prim semestru din istoria BVB”. La nivel consolidat, veniturile au fost de 54,97 milioane de lei (+48%), iar profitul net de 13,79 milioane de lei, față de 1,48 milioane de lei în S1 2025. Diferența față de rezultatul individual vine din CCP.RO, care nu a avut venituri operaționale în primul semestru. T3: listări, emisiuni și o tranzacție mare, dar fără detalii Pentru trimestrul al treilea, BVB arată că începutul perioadei a inclus listări și emisiuni noi, precum și o tranzacție de preluare „de amploare”, cu impact semnificativ în veniturile sale, fără a oferi detalii despre valoare, părți implicate sau stadiu. Publicația notează că, cel mai probabil, este vorba de achiziția Biofarm de către un grup polonez. Tot pentru T3, compania amintește autorizarea CCP.RO de către ASF la 1 iulie, prima contraparte centrală stabilită în România în temeiul EMIR (regulamentul european pentru infrastructura piețelor derivate). Separat, pe baza datelor Fondului de Compensare a Investitorilor, numărul investitorilor direcți la BVB a ajuns la 325.003 la jumătatea anului, cu 24% mai mulți an/an. Acțiunile BVB au închis miercuri la 89 de lei, în scădere cu 1,55%, la o capitalizare de 907 milioane de lei. [...]
Bursa de Valori București a raportat un profit net record de 17 milioane lei în S1 2026 , pe fondul creșterii puternice a veniturilor din tranzacționare și al unei activități de piață mai intense, potrivit Economica . În documentul citat de Agerpres, BVB descrie semestrul ca fiind „cel mai bun prim semestru din istoria” operatorului pieței. Creșterea profitabilității vine într-un context de maxime istorice și lichiditate ridicată, care au susținut volume mai mari și, implicit, venituri mai mari pentru operatorul bursier. Ce a împins rezultatele: veniturile din tranzacționare și taxele conexe Veniturile operaționale ale BVB au urcat cu 61% față de prima jumătate a anului trecut, la 28,75 milioane de lei. Principalul motor a fost avansul veniturilor din tranzacționare, cu 88% an/an, pe fondul unei „evoluții favorabile a pieței”, reflectată în volume mai mari, noi runde de finanțare și interes ridicat al investitorilor. BVB mai indică drept factori de creștere: veniturile din taxe de la emitenți; vânzarea de date; servicii IT. Pe partea de profitabilitate, profitul operațional pe primele șase luni a ajuns la 13,32 milioane de lei, în creștere cu 280% față de S1 2025, cu o marjă operațională de 46%. Costuri în creștere moderată, pe fondul extinderii echipei Cheltuielile operaționale au fost de 15,43 milioane lei, în creștere cu 8% față de S1 2025. Majorarea este explicată prin completarea schemei de personal pentru acoperirea nevoilor operaționale și prin ajustările salariale făcute în 2025, conform sursei citate. Contribuția Depozitarului Central și efectul la nivel de grup Profitul financiar al BVB a fost de 5,88 milioane de lei, provenind în principal din dividende de la DC ( Depozitarul Central ), în valoare de 4,97 milioane de lei. La nivel de grup, veniturile operaționale au atins 54,97 milioane de lei (+48% an/an), iar cheltuielile operaționale au fost de 41,28 milioane de lei (+10%). Grupul a raportat un profit operațional de 13,69 milioane de lei, față de o pierdere de 490.000 lei în S1 2025, în timp ce profitul net al grupului a fost de 13,8 milioane de lei, față de 1,48 milioane lei în S1 2025. Documentul mai arată că rezultatul obținut „susține cheltuielile operaționale” ale filialei CCP.RO, aflată în etapa de pregătire a lansării operaționale. [...]
