Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Amazon a depășit așteptările pieței în T1/2026, dar reacția bursei rămâne rece. Potrivit Ziarul Financiar, grupul a raportat venituri de 181,52 mld. dolari (aprox. 791 mld. lei) și un profit pe acțiune de 2,78 dolari, aproape dublu față de estimarea de 1,64 dolari, însă acțiunile au scăzut cu peste 1% în tranzacțiile din afara programului.
Veniturile totale au fost peste consensul analiștilor (177,30 mld. dolari), iar diferența dintre rezultate și reacția inițială a pieței sugerează un nivel ridicat al așteptărilor investitorilor, notează CNBC, citată de publicație.
Divizia de cloud Amazon Web Services (AWS) a avut venituri de 37,59 mld. dolari (aprox. 164 mld. lei), în creștere cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut. Este cel mai rapid ritm de creștere al AWS din ultimii trei ani și peste estimarea analiștilor, care indicau o creștere de 26%.
Un alt segment care a depășit așteptările a fost publicitatea digitală: veniturile au urcat la 17,24 mld. dolari (aprox. 75 mld. lei), față de estimarea de 16,87 mld. dolari.
Pentru trimestrul aprilie–iunie 2026, Amazon estimează venituri între 194 și 199 mld. dolari (aprox. 846–867 mld. lei), cu circa 10 mld. dolari peste estimările analiștilor de 188,9 mld. dolari.
În contextul în care compania și-a depășit propriile estimări în ultimele trimestre, această prognoză este prezentată ca un semnal optimist pentru restul anului, deși reacția de după raportare arată că piața rămâne sensibilă la orice abatere de la așteptări, chiar și când cifrele sunt solide.
Recomandate
Google România a încheiat 2025 cu o pierdere netă de 52,9 mil. lei , al patrulea an consecutiv pe minus, în condițiile în care cifra de afaceri a urcat la 311,4 mil. lei, potrivit Ziarul Financiar . Din perspectiva impactului economic, datele arată o acumulare de pierderi semnificative la nivelul entității locale, în timp ce veniturile reale din publicitatea vândută în România rămân în afara raportărilor acestei subsidiare. În 2025, Google Bucharest S.R.L . a raportat afaceri de 311,4 mil. lei (aprox. 61,8 mil. euro), în creștere cu 4,1% față de 299,2 mil. lei în 2024, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice . Pierderea netă de 52,9 mil. lei (aprox. 10,5 mil. euro) este apropiată de cea din 2024, de 53,3 mil. lei. Ce spun cifrele despre ultimii ani Publicația notează că, între 2022 și 2025, Google Bucharest a cumulat pierderi de aproximativ 160 mil. lei (circa 31,7 mil. euro). Evoluția vine după un an 2021 pe profit, când compania a raportat 12,3 mil. lei, pe fondul integrării echipei Fitbit și al deschiderii centrului de dezvoltare din clădirea Unirii View. De ce nu se văd în România veniturile din publicitate ZF subliniază că rezultatele entității locale nu reflectă veniturile generate de Google din publicitatea digitală în România, ci activitatea centrului de dezvoltare tehnologică și serviciile de consultanță IT prestate din București. În același timp, piața locală de publicitate digitală este estimată la peste 280 mil. euro în 2024, însă „sumele reale încasate din reclame” rămân o necunoscută deoarece facturile sunt emise din Irlanda, iar Google refuză să ofere date defalcate pe piețe precum România. În plus, articolul menționează și o scădere ușoară a numărului de angajați în 2025, prima după integrarea centrului de dezvoltare preluat de la Fitbit, fără a detalia nivelul exact al personalului. [...]
Comanda Google de peste 3 milioane de cipuri TPU la Intel pentru 2028 ar putea redesena lanțul de aprovizionare pentru AI și ar întări ambițiile Intel de a deveni o alternativă la TSMC, potrivit HotNews . Informația vine în contextul în care Alphabet raportează rezultate financiare solide: pentru anul fiscal 2025, compania a avut o marjă de profit de 37,92% și un profit net de 132,17 miliarde de dolari (aprox. 608 miliarde lei). În plus, analiștii citați de Yahoo Finance anticipează o creștere de 16,70% a acțiunilor. De ce contează comanda către Intel Pe 8 iunie 2026, Reuters a relatat, citând publicația The Information, că Google (parte a Alphabet) a plasat o comandă către Intel pentru fabricarea a peste 3.000.000 de unități de procesare tensor în 2028. Dacă se materializează, comanda ar consolida activitatea Intel de producție de cipuri „la comandă” (foundry), într-un moment în care compania încearcă să concureze cu TSMC, iar limitările de capacitate ale producătorului taiwanez îi împing pe unii proiectanți de cipuri pentru inteligență artificială să caute alternative. Analistul Gil Luria (D.A. Davidson) a comentat că Google și Nvidia ar fi motivate să susțină Intel, pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a promova producția în SUA. Legătura cu creșterea Google Cloud și investițiile în AI Alphabet a raportat la finalul lunii aprilie venituri totale de 109,9 miliarde de dolari (aprox. 505 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul precedent. Segmentul Google Cloud a urcat cu 63%, până la 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar veniturile operaționale din cloud s-au triplat la 6,6 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei). În același timp, portofoliul de comenzi al unității aproape s-a dublat trimestru la trimestru, ajungând la 460 miliarde de dolari (aprox. 2.116 miliarde lei), un indicator al cererii viitoare, potrivit datelor prezentate în material. Ce sunt procesoarele Tensor (TPU) și unde sunt folosite Unitățile de Procesare Tensor (TPU) sunt cipuri specializate pentru accelerarea calculelor din inteligența artificială și învățarea automată, folosite în centrele de date pentru antrenarea modelelor lingvistice mari. HotNews notează că procesoarele Tensor sunt utilizate și în smartphone-urile Google Pixel. Reacția analiștilor După articolul Reuters, pe 9 iunie 2026, analistul John Blackledge (TD Cowen) a ridicat ținta de preț pentru Alphabet de la 450 la 475 de dolari (aprox. 2.070 lei), menținând recomandarea „Cumpără”. TD Cowen și-a majorat estimările pe termen lung pentru Google Cloud, pe baza unei analize privind capacitatea și veniturile din AI în cloud, și se așteaptă ca întreaga capacitate a centrelor de date Google să crească de peste zece ori între 2022 și 2031, cu marje din cloud în creștere constantă. Sursa secundară menționată în material: Yahoo Finance . [...]
Comtim a revenit pe profit record, în pofida pestei porcine și a volatilității prețurilor , după ce a raportat pentru anul trecut afaceri nete de 1,5 miliarde de lei și un câștig net de 260,2 milioane de lei, potrivit unei analize Economica pe baza datelor financiare ale companiei. Comtim România , parte a grupului chinez WH și cel mai mare producător de carne de porc din România, operează cu aproximativ trei milioane de capete în mai multe ferme. Rezultatele raportate sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, conform analizei. Pe partea de venituri, compania a ajuns la afaceri nete de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de anul anterior. Profitul net a urcat la 260,2 milioane de lei, de 2,3 ori mai mare decât cu un an în urmă. Pesta porcină și despăgubirile: impact operațional, dar fără a opri creșterea În același an, Comtim a continuat să fie afectată de pesta porcină africană (PPA) și de prețuri volatile. În piață, prețurile au variat între aproximativ 200 de euro pentru o carcasă de 100 de kilograme la producător și puțin peste 150 de euro, niveluri descrise ca fiind „oarecum în media ultimilor cinci ani”. Compania s-a confruntat cu PPA în două ferme, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale. Pentru acestea, Comtim a primit despăgubiri de 34,9 milioane de lei, reprezentând 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate de ANSVSA în 2025, potrivit aceluiași material. Contextul despăgubirilor este detaliat într-un articol anterior din Economica . Context: redresare după pierderile din 2020–2022 Analiza mai arată că, între 2020 și 2022, producătorul a traversat o perioadă dificilă, cu pierderi nete consecutive, care au ajuns până la 72,2 milioane de lei în 2020. Compania s-a redresat în 2024, când a raportat un profit net de 110,3 milioane de lei, înainte de saltul la nivelul record consemnat anul trecut. [...]
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]
Promateris și-a majorat de peste patru ori profitul net în T1 2026 , pe fondul creșterii vânzărilor și al unei structuri de costuri mai favorabile, într-un moment în care exporturile – în special către vestul Europei – au ajuns să conteze decisiv în modelul de business, potrivit Profit . Compania (simbol bursier PPL) a raportat în primul trimestru venituri din vânzări de 32,93 milioane lei, în creștere cu 28,29% față de 28,29 milioane lei în perioada similară din 2025. În același interval, rezultatul net a urcat la 1,54 milioane lei, de peste patru ori mai mare decât cel de aproape 354.000 lei din T1 2025. Pe întreg anul 2025, profitul net a fost de 1,79 milioane lei. Ce a împins rezultatul: vânzări mai mari, presiune mai mică pe costurile cu personalul Pe partea de cheltuieli, Promateris a consemnat o creștere a costurilor cu materiile prime de 10,02%, la 16,14 milioane lei (de la 14,67 milioane lei), în timp ce cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,50%, la 4,24 milioane lei (de la 4,44 milioane lei). Combinația dintre avansul vânzărilor și dinamica acestor costuri a susținut saltul profitabilității în trimestru. În raportarea trimestrială, compania indică și extinderea portofoliului de clienți, atât în România, cât și în Europa, în contextul poziționării pe piața ambalajelor sustenabile. Exporturile au trecut de 60% din vânzări, după finalizarea investițiilor din 2025 Un element central pentru 2026 este ponderea exporturilor, care „reprezintă în prezent peste 60% din vânzări”, cu accent pe piețele din vestul Europei. Emitentul leagă această evoluție de finalizarea, în T4 2025, a investițiilor aferente etapei curente de dezvoltare și afirmă că acestea „susțin premisele unei evoluții favorabile pe parcursul anului 2026, în linie cu bugetul aprobat de acționari”. Directorul general Tudor Georgescu descrie direcția strategică astfel: „Avem planul de a transforma Promateris din lider regional în lider european.” Bilanț: active ușor în scădere, datorii în coborâre La 31 martie, activele totale erau de 199,90 milioane lei, în scădere cu 0,21% față de 200,32 milioane lei la finalul anului trecut. Datoriile totale au coborât cu 1,08%, la 99,60 milioane lei, de la 100,69 milioane lei. Context de acționariat și tranzacționare la BVB Promateris (fosta Prodplast) este controlată de persoane și vehicule financiare ale familiei Florin Pogonaru, însă cu o „diluare semnificativă” după intrarea în acționariat a Pavăl Holding – vehiculul de investiții al fondatorilor Dedeman, Dragoș și Adrian Pavăl – care a cumpărat în 2022 un pachet de 24,03% din capital. Pachetul a permis noului acționar să o aducă în board pe Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl. La Bursa de Valori București , acțiunile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, iar la ultimul preț de închidere menționat, de 7,5000 lei/acțiune, capitalizarea bursieră este de 215,23 milioane lei (40,98 milioane euro). [...]
UiPath România a revenit pe pierdere în 2025, deși veniturile au continuat să crească ușor, potrivit Ziarul Financiar . Entitatea locală a raportat o pierdere netă de 139 mil. lei (27,6 mil. euro), după un profit de 30,6 mil. lei în 2024, în timp ce cifra de afaceri a urcat cu 3,9%, la 3,4 mld. lei (676,1 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice . Schimbarea de semn a rezultatului este cu atât mai relevantă cu cât ritmul de creștere al afacerilor s-a temperat constant după 2022. Dacă până atunci compania a avut avansuri de ordinul zecilor și chiar sutelor de procente, în 2023 creșterea a fost de 26%, în 2024 de 15%, iar în 2025 de 3,9%, arată datele citate. Datorii în scădere, personal în creștere Pe partea de bilanț, datoriile entității locale s-au înjumătățit, coborând cu 50,4% la 915,9 mil. lei (181,7 mil. euro), de la 1,85 mld. lei. În același timp, numărul mediu de angajați a crescut la 1.200 în 2025, de la 1.155 în 2024. De ce nu se suprapun cifrele locale cu cele ale grupului Publicația notează că entitatea din România funcționează ca unul dintre centrele de dezvoltare ale grupului, iar rezultatele contabile locale pot diferi de evoluția UiPath la nivel global. La nivel de grup, UiPath (listată la New York sub simbolul PATH) a raportat în primul trimestru al anului fiscal 2027, încheiat la 30 aprilie 2026, primul profit operațional într-un astfel de trimestru din istoria sa, cu venituri în creștere cu 17%, la 418 mil. dolari (aprox. 1,9 mld. lei), și o valoare anualizată a contractelor de abonament (ARR) de 1,9 mld. dolari (aprox. 8,7 mld. lei). Context: de la expansiune accelerată la creștere moderată În România, afacerile UiPath au crescut puternic pe termen lung, de la 264 mil. lei în 2018 la 3,4 mld. lei în 2025, însă cu o decelerare vizibilă în ultimii ani. Compania a avut pierderi mari în perioada de expansiune dinaintea listării (inclusiv 780 mil. lei în 2019 și 360 mil. lei în 2021), a trecut pe profit în 2023 și 2024, iar în 2025 a revenit pe minus. UiPath a fost fondată în 2005 la București (inițial sub numele DeskOver) de Daniel Dines și Marius Tîrcă, a fost redenumită UiPath în 2015 și s-a listat în 2021 la bursa din New York. Ziarul Financiar mai arată că, deși este considerată cea mai valoroasă companie de tehnologie pornită din România, acțiunile sunt cotate cu circa 75% sub prețul de la listarea din 2021, când compania era evaluată la 36 mld. dolari, capitalizarea actuală fiind de circa 6 mld. dolari. [...]
