Știri
Știri din categoria Politică
Refuzul public al lui Daniel Zamfir de a vota „în orb” Guvernul Niculescu ridică un risc de disciplină internă în PSD chiar înaintea votului de învestire, într-un moment în care partidul este indicat ca intrând la guvernare, potrivit Mediafax. Liderul senatorilor PSD a scris în direct, la România TV, pe o coală de hârtie că nu va vota guvernul condus de Luca Niculescu în Parlament, în ipoteza unor presiuni asupra social-democraților.
Zamfir a notat pe foaie mesajul „Zamfir, senator PSD, nu va vota guvernul Luca Niculescu” și s-a semnat. Ulterior, el a explicat pentru G4 Media că se referea la un „vot în alb”, dacă liderul PSD Sorin Grindeanu le-ar cere social-democraților să voteze un guvern în ședință.
„Am spus că nu voi acorda un vot în orb Guvernului Luca Niculescu”, a declarat Zamfir pentru G4 Media.
Explicația lui Zamfir leagă gestul de o discuție despre ipoteza în care PSD ar fi „amenințat de DNA” să voteze Guvernul Luca Niculescu „în orice condiții”. În același context, el a susținut că „austeritatea nu trebuie să continue”, potrivit relatării.
Mesajul public, formulat ca refuz de a vota „în orb”, poate complica efortul de a asigura o majoritate disciplinată la votul de învestire, mai ales dacă în interiorul PSD apar condiționări sau rezerve legate de programul de guvernare.
În același timp, Mediafax notează că Daniel Zamfir a devenit propunerea de ministru al Economiei în Guvernul Niculescu. Pe lista de nume menționate mai apar Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Rogobete la Sănătate și Florin Manole la Muncă, alături de „tehnocrați agreați de Nicușor Dan”.
Potrivit informațiilor din articol, premierul desemnat Luca Niculescu depune joi lista de miniștri și programul de guvernare la Parlament. Miniștrii propuși ar urma să fie audiați luni, iar votul de învestire al Guvernului Niculescu este programat marți.
Recomandate
PNL anunță că va vota instalarea Guvernului Niculescu , dar intră în opoziție și refuză să „gireze” miniștri PSD , potrivit G4Media . Mesajul, transmis de europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan , indică o formulă de sprijin parlamentar limitat, care poate complica stabilitatea politică și predictibilitatea deciziilor guvernamentale în perioada următoare. Mureșan a spus că PNL „nu va da un cec în alb” niciunei propuneri de ministru PSD și că liberalii vor fi în „totală opoziție” față de social-democrați. Într-o postare pe Facebook, el a invocat exemple precum „Mykonos”, „Monte Carlo cu Nordis” și „cutiile de pantofi”, ca repere pentru tipul de numiri pe care partidul nu le va accepta. Totuși, liberalul a precizat că PNL este dispus să contribuie la deblocarea crizei politice „create de PSD și AUR” prin instalarea unui guvern, dar fără a valida miniștri PSD. Mureșan a adăugat că miniștrii PSD „vor fi responsabili pentru tot ce fac” și că PNL va urmări activitatea lor. Decizia PNL: vot pentru instalare, apoi opoziție În aceeași zi, grupurile parlamentare ale PNL au decis să susțină prin vot instalarea Guvernului Niculescu, astfel încât partidul să intre în opoziție și să poată încheia un acord cu premierul desemnat, Luca Niculescu, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan. Bogdan a subliniat că voturile din grupurile parlamentare sunt consultative, iar decizia finală urmează să fie luată de Biroul Politic Național al PNL. PSD decide dacă intră în guvern; scenariul „mixt” Tot miercuri, Consiliul Politic Național al PSD s-a reunit pentru a decide dacă partidul intră sau nu în Guvernul Luca Niculescu. Deputatul PSD Marian Neacșu a declarat că, dacă PSD va decide să participe, guvernul ar urma să fie „mixt”, cu miniștri PSD și tehnocrați. În acest context, poziționarea PNL sugerează o relație tensionată cu PSD încă din faza de formare a cabinetului, cu potențial de fricțiuni la numiri și la susținerea ulterioară a măsurilor guvernamentale. [...]
PNL votează instalarea Guvernului Niculescu , dar rămâne în afara Executivului , într-o formulă pe care Lucian Bode o descrie ca fiind dominată de miniștri dintr-un singur partid, situație rară „de pe vremea lui Adrian Năstase”, potrivit news.ro . Mesajul liberalilor indică o strategie de ieșire din criza politică fără asumarea guvernării, cu potențiale efecte asupra stabilității decizionale în perioada următoare. Deputatul PNL Lucian Bode a spus că, în 2024, împărțirea ministerelor între PNL și PSD a fost „corectă”, iar acum nu își amintește ca un guvern să fi fost format dintr-un număr atât de mare de miniștri proveniți de la un singur partid. În același timp, Bode a apreciat pozitiv perspectiva unui executiv „cu puteri depline”. „Nu spun că este un lucru rău, ci vă spun că este un lucru foarte bun că România s-ar putea să aibă un guvern cu puteri depline.” Vot de învestire, fără intrare la guvernare Întrebat dacă votul PNL pentru Guvernul Niculescu este o decizie strategică, Bode a evitat să o revendice direct, afirmând că „trebuie să răspundă cei care au decis această strategie”. În paralel, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat ca PNL să dea un vot de instalare a guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, „pentru încheierea crizei politice”. Ce condiții pune PNL și ce urmează PNL nu va intra într-un guvern cu PSD, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat Luca Niculescu, „cu obiective clare”, a mai precizat Ionel Bogdan. Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. Întrebat dacă și-ar fi dorit ca „liberal-conservatorii” să aibă reprezentare în Guvernul Niculescu, Lucian Bode a răspuns: „Mi-aș fi dorit ca PNL să fie la guvernare.” [...]
Guvernul Luca Niculescu intră în faza de învestire, iar „matematica” din Parlament indică o majoritate confortabilă , cu un prag de 233 de voturi și un potențial de 279 dacă toate grupurile care și-au anunțat sprijinul își mențin poziția, potrivit HotNews . Miza imediată este stabilitatea politică necesară pentru evitarea costurilor bugetare invocate în contextul prelungirii interimatului. Parlamentul urmează să stabilească un calendar pentru votul de învestitură: miniștrii vor fi audiați pe rând în comisiile de specialitate, apoi urmează votul final în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Conform unor surse politice citate în articol, audierile ar urma să aibă loc luni, iar votul final marți. Pragul de învestire și majoritatea „pe hârtie” Pentru a fi învestit, cabinetul are nevoie de 233 de voturi. Publicația notează că PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au arătat sprijinul, ceea ce ar duce, dacă se confirmă în plen, la 279 de voturi. În același timp, rămâne relevant riscul de disciplină de vot și eventuale condiționări politice, în condițiile în care unele formațiuni au anunțat sprijinul, dar și delimitări publice. Calendarul: termenul legal și pașii procedurali Decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat pe 6 octombrie în Monitorul Oficial, moment din care a început să curgă termenul de 10 zile pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. Procedural, urmează: stabilirea calendarului de către Parlament; audierile miniștrilor în comisiile de specialitate; votul de învestitură în plen reunit. Componența cabinetului: PSD domină portofoliile, tehnocrații completează Sorin Grindeanu a anunțat lista miniștrilor PSD din viitorul guvern; PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii. În paralel, potrivit surselor politice citate, în executiv ar urma să intre și șase tehnocrați. Pentru portofoliul Energiei, HotNews notează că „pentru moment” nu a fost stabilit titularul, iar ministerul ar urma să fie condus de un independent. Poziționări politice: sprijin, dar și linii roșii Decizia PSD de a intra la guvernare este motivată public de Sorin Grindeanu prin riscuri economice și bugetare asociate prelungirii crizei politice și menținerii unui guvern interimar. „Menținerea guvernului demis și interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea și ultima parte funcțională din economie. Am vorbit de un impact suplimentar la buget de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB și nu doar atât.” PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să voteze guvernul, dar să treacă în opoziție, cu mențiunea că o decizie finală ar urma să fie luată de Biroul Politic Național. În interiorul PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avut o reacție critică față de unele propuneri PSD și a spus că partidul va fi în „totală opoziție” față de social-democrați. USR, prin președintele Dominic Fritz , a anunțat că va propune ca parlamentarii formațiunii să voteze împotriva guvernului, potrivit unei postări pe Facebook. UDMR a transmis că va vota guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. AUR a respins susținerea și a cerut alegeri anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar grupul minorităților naționale și-a anunțat susținerea. Victor Ponta a declarat că voturile grupului „Uniți pentru România” vor fi acordate, iar grupul PACE a indicat sprijin „cu anumite condiții”, în timp ce SOS România a anunțat opoziția. Ce urmează Următorul test este dublu: audierile miniștrilor, unde pot apărea vulnerabilități politice, și votul din plenul reunit, unde se va vedea dacă majoritatea anunțată „pe hârtie” se transformă în voturi efective pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. [...]
PSD intră la guvernare cu un pachet de termene și condiții care vizează deficitul, rectificarea și predictibilitatea fiscală , iar partidul își rezervă explicit dreptul de a evalua Guvernul Luca Niculescu după șase luni, potrivit G4Media . Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va avea 11 miniștri, inclusiv un vicepremier, după decizia luată în Consiliul Politic Național. În declarația de presă susținută la ora 19.00, Grindeanu a justificat intrarea la guvernare prin riscuri economice și bugetare, invocând urgențe de plată (în sănătate și pentru salarii) și avertizând că prelungirea crizei ar putea împinge economia spre costuri mai mari de finanțare, presiune pe curs și un risc de lichiditate. Liderul PSD a menționat și un „impact suplimentar de circa 3% din PIB” în scenariul menținerii blocajului, respectiv o estimare de „aprox. 50.000 de șomeri în plus”, „din calculele” partidului. Ce condiții pune PSD pentru primele săptămâni de guvernare Lista de priorități prezentată de Grindeanu include termene-limită care, dacă sunt respectate, ar urma să dea direcția politicilor fiscale și bugetare până la finalul anului: prezentarea în Parlament a situației deficitului bugetar și a datoriilor amânate înainte de prezentarea publică a bugetului pe 2027 (până la 1 noiembrie 2026); semnarea unui memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele pentru predictibilitate fiscală în 2027, cu angajamentul că „NU vor crește taxele anul viitor”; rectificare bugetară pentru finanțarea spitalelor, a serviciilor critice și funcționarea statului (până la 1 noiembrie 2026); inventarierea proiectelor finanțate din fonduri europene, PNRR sau buget care ar urma să treacă pe fonduri naționale; accelerarea măsurilor din „Planul de relansare economică” (până la 15 noiembrie); elaborarea bugetului de stat pe 2027, cu încadrare în țintele de deficit și menținerea investițiilor (până la 1 decembrie 2026); măsuri pentru energie și încălzire pe timpul iernii; indexarea pensiilor (inclusiv militare) și a pensiei minime; eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități; demararea reformei administrative: comasarea voluntară a localităților sub 1.500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor. Miza politică: evaluare după 6 luni și precedentul Guvernului Bolojan Grindeanu a spus că PSD va face o evaluare a Guvernului Niculescu după primele șase luni de guvernare și a amintit că, tot după o evaluare la șase luni de mandat, PSD a inițiat „dărâmarea” Guvernului Bolojan. Separat, G4Media notează, citând surse din PSD, că decizia de intrare la guvernare a fost luată cu un vot „cvasi-unanim”, cu opt abțineri, „printre care și Sorin Grindeanu”. Nominalizările PSD: 11 portofolii, inclusiv vicepremier Potrivit listei prezentate de liderul PSD, nominalizările pentru Guvernul Luca Niculescu sunt: Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacșu Agricultură și Dezvoltare Rurală – Florin Barbu Sănătate – Alexandru Rogobete Muncă – Florin Manole Economie – Daniel Zamfir Justiție – Radu Marinescu Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație – Alexandru Stoica Transporturi și Infrastructură – Ștefan Ovidiu Popa Mediu, Ape și Păduri – Natalia Intotero Investiții și Proiecte Europene – Mihai Ghigiu Apărare Națională – Ștefan Radu Oprea Pentru mediul de afaceri, elementele cu impact imediat sunt angajamentul politic privind taxele în 2027, calendarul rectificării bugetare și modul în care va fi prezentată „situația reală” a deficitului și a datoriilor amânate înainte de bugetul pe anul viitor. [...]
PSD își pornește pregătirile interne pentru anticipate, deși Sorin Grindeanu spune că scenariul nu e potrivit pentru România , pe fondul discuțiilor despre o posibilă dizolvare a Parlamentului dacă viitorul guvern nu trece de vot, potrivit Adevărul . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la România TV că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a reiterat că, deși anticipate sunt un mecanism prevăzut de Constituție, el nu le consideră o soluție potrivită în actualul context. „Eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă „pregătiri” în PSD și de ce contează Grindeanu susține că PSD a început deja demersuri organizatorice interne pentru eventualitatea anticipatelor, fără să detalieze public pașii concreți. Mesajul are relevanță operațională: partidul tratează scenariul ca pe o opțiune reală, chiar dacă, la nivel politic, îl contestă ca oportunitate pentru țară. „Am şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot Grindeanu afirmă că PNL și USR „fug” de alegeri anticipate și că nu și le doresc în acest moment. În plus, el spune că PSD ar obține „cel puțin un rezultat similar” cu cel de la ultimele alegeri, dacă s-ar ajunge la un astfel de scrutin. Contextul: miza votului pentru guvern și opțiunea dizolvării Parlamentului Discuția despre anticipate apare în scenariul în care Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Niculescu nu reușește să strângă sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie; în acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În același material, analistul politic Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” condițiile în care poate fi aplicată procedura și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice, însă articolul nu redă în extras detaliile acestor explicații. [...]
PNL își asumă că va susține proiectele-cheie și din opoziție, dar anunță monitorizare strictă a banilor publici și a deficitului odată cu instalarea unui posibil Guvern condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis marți de deputata PNL Raluca Turcan, care a acuzat PSD că a subminat din interior fostul Guvern Bolojan. Turcan spune că liberalii vor „lăsa deoparte calculele de partid” când vine vorba de „marile proiecte ale României”, indicând explicit programul SAFE , absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. În același timp, ea a avertizat că PNL nu va intra într-un aranjament politic pe care să-l încalce ulterior. Ce înseamnă, concret, „sprijin” și „control” din opoziție În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că PNL va susține proiectele majore chiar dacă va trece în opoziție, însă va urmări îndeaproape activitatea viitorului Cabinet, cu accent pe disciplina bugetară. „Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit de acest Guvern. Vom vedea dacă ținta de deficit va fi respectată. Vom vedea dacă bugetul pentru 2027 va fi construit pe venituri reale, nu pe promisiuni.” Acuzațiile la adresa PSD: SAFE și un jalon PNRR de 770 de milioane de euro Turcan își argumentează poziția prin critici la adresa PSD, susținând că social-democrații ar fi promis că nu vor afecta programul SAFE după retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan, dar ulterior l-ar fi contestat la Curtea Constituțională. Separat, deputata PNL acuză PSD că a blocat legea salarizării, pe care o descrie drept un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), afirmând că România ar fi pierdut această sumă. Avertismentul pentru premierul desemnat Turcan a transmis și un avertisment direct pentru Luca Niculescu, susținând că PSD „este în opoziție chiar și când e la guvernare” și sugerând că același tipar s-ar putea repeta și în cazul noului Executiv, „dacă va fi instalat”. [...]
