Știri
Știri din categoria Politică
Acordul-cadru Israel–Liban condiționează retragerea de „demontarea” Hezbollah, nu de un calendar fix, potrivit ambasadorului israelian în SUA, Yechiel Leiter, care avertizează că declarațiile unor politicieni de la Ierusalim pot afecta relația cu Washingtonul, relatează The Jerusalem Post.
Leiter, care a condus delegația Israelului în negocierile ce au dus la acordul cu Libanul, a spus într-un interviu acordat podcastului Jewish People Policy Institute că Israelul nu va părăsi zona de securitate din sudul Libanului până când armata libaneză nu va avea control deplin asupra întregii zone de la sud de râul Litani și până când Hezbollah nu va mai avea o prezență armată acolo.
„Accentul acordului este demontarea Hezbollah, nu retragerea Israelului.”
Mesajul central al ambasadorului este că implementarea acordului depinde de realitățile operaționale din teren, nu de termene prestabilite. În această logică, retragerea israeliană devine un rezultat condiționat de două criterii, așa cum le descrie Leiter:
O parte importantă a intervenției lui Leiter vizează însă politica internă israeliană și efectele ei externe. El a avertizat că anumite declarații ale unor membri ai guvernului pot „dăuna poziției” Israelului la Washington.
Întrebat despre criticile sale publice la adresa ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir, după publicarea unor videoclipuri în care activiști pro-palestinieni ai unei flotile sunt umiliți, Leiter a recunoscut că protocolul diplomatic nu îi permite, în mod normal, să critice oficiali aleși, dar a susținut că există situații în care consideră necesar să intervină.
„Dacă identific ceva care afectează grav poziția Israelului, face Israelul de rușine și dă credibilitate celor mai răi dușmani ai noștri, voi vorbi.”
Leiter a fost întrebat și despre declarații ale ministrului de finanțe Bezalel Smotrich și ale lui Ben-Gvir, precum și despre violența unor coloniști evrei în Cisiordania, spunând că „lucruri care nu ar trebui spuse, nu ar trebui spuse”, indiferent de impactul asupra diplomației publice.
Ambasadorul a comentat și remarci ale ministrului May Golan despre evreii reformați, pe care le-a numit „reprobabile” și „intolerabile”, afirmând că a simțit nevoia să își ceară scuze personal unor rabini reformați. Potrivit relatării, el a anulat întâlniri în Congres și a mers la New York pentru a vorbi în fața a aproximativ 350 de rabini reformați, la Stephen Wise Synagogue.
În același interviu, Leiter nu și-a retras criticile anterioare la adresa organizației J-Street, pe care o numise „un cancer în comunitatea evreiască”, încercând să își explice poziția: o organizație care se declară pro-Israel, dar acționează în Congres împotriva politicilor guvernului israelian, inclusiv pe tema unui posibil embargo de arme, s-ar exclude din „cortul evreiesc”, a spus el. Leiter a contrastat J-Street cu AIPAC, despre care a afirmat că sprijină guvernul ales al Israelului, indiferent care este acesta.
Din declarațiile lui Leiter rezultă că miza acordului cu Libanul este stabilirea unor condiții de securitate verificabile înaintea oricărei retrageri, ceea ce poate prelungi procesul dacă armata libaneză nu ajunge să controleze efectiv zona vizată sau dacă Hezbollah își menține prezența armată. În paralel, ambasadorul indică un risc diplomatic: tensiunile și retorica din politica internă israeliană pot complica susținerea în SUA exact în perioada în care acordul ar avea nevoie de credibilitate și sprijin extern.
Recomandate
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
USR cere declanșarea unei cercetări disciplinare în Camera Deputaților după ce un amendament „împotriva lui Dominic Fritz” ar fi fost introdus „în mod fraudulos” în raportul oficial al Comisiei juridice , deși nu fusese depus, dezbătut sau votat în comisie, potrivit News . Miza este una de procedură și integritate legislativă: dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna intervenții neautorizate asupra documentelor oficiale ale Parlamentului, cu efect direct asupra conținutului unei legi. Solicitarea a fost formulată de lidera deputaților USR, Diana Stoica, către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . USR cere ca ancheta internă să stabilească cine a intervenit asupra raportului, când s-a făcut intervenția și în baza cărei dispoziții. Ce reclamă USR: un amendament apărut în raport, fără vot în comisie Potrivit USR, amendamentul a apărut în raport cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”, deși membrii comisiei nu l-ar fi votat. Formațiunea spune că a depus deja un denunț penal pentru suspiciunea de fals intelectual și solicită acum conducerii Camerei Deputaților să stabilească și răspunderea administrativă și disciplinară a celor implicați. În argumentația sa, Diana Stoica afirmă că parlamentarii USR „nu pot accepta ca un text de lege să apară pe sub mână într-un document oficial al Parlamentului”. „Cei care au redactat acel amendament, cei care l-au introdus în raport şi cei care au orchestrat această schemă trebuie să răspundă. Sorin Grindeanu conduce Camera Deputaţilor şi are obligaţia să afle cine a făcut această faptă extrem de gravă şi să dispună sancţiunile aferente”, declară Diana Stoica. Presiune pe conducerea Camerei: anchetă administrativă, în paralel cu plângerea penală Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că situația nu poate fi explicată printr-o „eroare materială”, argumentând că nu ar fi vorba de o simplă greșeală de redactare, ci de introducerea unui alineat întreg, cu efecte juridice. „O eroare materială înseamnă o cifră sau o formulare greşită. Nu apare din greşeală un alineat întreg, redactat juridic”, spune Alexandru Dimitriu. În același timp, USR cere ca Sorin Grindeanu să nu aștepte finalizarea anchetei penale și să folosească „instrumente administrative” disponibile imediat la nivelul Camerei Deputaților, pentru a identifica persoanele care ar fi intervenit asupra raportului oficial. [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Diana Buzoianu spune că decizia CCR în cazul Dominic Fritz creează un precedent „periculos” și poate aduce sancțiuni europene , acuzând că hotărârea ar fi fost una politică, nu una fundamentată pe Constituție, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că, dincolo de efectul asupra partidului, miza este „cum este afectată de fapt democraţia în România”, în contextul în care un partid aflat la putere ar putea influența instituții prin persoane „numite politic”, invocând foruri precum Curtea Constituțională , Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale. Acuzația: CCR ar fi „contorsionat” Constituția Buzoianu susține că CCR ar fi tratat cazul „mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, invocând principiul neretroactivității legii. În interpretarea ei, Constituția ar interzice explicit ca legea să retroactiveze, iar decizia Curții ar fi justificat o astfel de aplicare. „Modul în care, de exemplu, CCR a gestionat acest caz, este clar că l-a gestionat mai degrabă cu o analiză politică, decât cu respectarea Constituţiei”, a afirmat Buzoianu. Ce urmează: contestare pe plan național și european Ministrul interimar spune că vor fi folosite „toate căile” de contestare, inclusiv la nivel european, iar Dominic Fritz ar urma să utilizeze, la rândul lui, căile juridice disponibile. În același context, Buzoianu afirmă că decizia ar putea deschide „o portiţă” pentru sancționarea României la nivel european. „Această decizie politică creează, de fapt, nişte precedente extraordinar de periculoase, iliberale pentru statul nostru şi creează de asemenea şi o portiţă ca România să fie sancţionată la nivel european”, a declarat ea. În plan politic, Buzoianu a transmis că PSD nu ar trebui să decidă „din pix” cine poate candida, iar competiția ar trebui tranșată la vot, nu prin decizii ale unor instituții despre care susține că sunt influențate politic. [...]
