Știri
Știri din categoria Politică
USR își fixează miza pe „banul public” în viitorul Cabinet Mureșan, după ce și-a votat în partid lista de propuneri pentru cinci portofolii și susținerea pentru Justiție, potrivit Economica. Decizia contează prin semnalul de continuitate și prin faptul că programul de guvernare aprobat intern este prezentat ca fiind centrat pe gestionarea banului public, cu efect direct asupra politicilor bugetare și a priorităților administrative.
Lista de miniștri aprobată în partid include următoarele propuneri, conform sursei:
Pentru Ministerul Justiției, USR a decis, prin votul din Comitetul Politic, să o susțină pe fosta judecătoare Andrea Chiș. În comunicatul citat, partidul precizează că aceasta a fost judecătoare timp de 28 de ani și membră a CSM între 2017 și 2023, având doctorat în științe juridice.
Comitetul Politic al USR a aprobat și programul de guvernare care urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Potrivit USR, direcția principală este „o mai bună gestionare a banului public” și îmbunătățirea nivelului de trai.
Președintele USR, Dominic Fritz, a legat intrarea în viitorul guvern de această țintă, într-o declarație redată de sursă:
„Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați şi un trai mai bun pentru fiecare român.”
Din informațiile disponibile în material, programul de guvernare aprobat de USR urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat. Sursa nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre negocierile finale privind portofoliile, dincolo de lista votată în partid și susținerea anunțată pentru Justiție.
Recomandate
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan mizează pe continuitate administrativă , cu 10 miniștri preluați din Guvernul Bolojan și o structură politică împărțită între trei partide, potrivit Economica . Formula include 16 ministere, trei vicepremieri cu portofolii și un ministru al Justiției independent. Premierul desemnat urmează să depună sâmbătă, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare, pas necesar pentru învestire. Din arhitectura propusă reiese o împărțire a responsabilităților între PNL, USR și UDMR, fiecare cu câte un viceprim-ministru. Cum arată structura de conducere a Executivului Cei trei vicepremieri propuși au și portofolii ministeriale, câte unul din fiecare partid din coaliție: Mircea Abrudean (PNL) – ministru al Afacerilor Interne și viceprim-ministru Radu Miruță (USR) – ministru al Apărării Naționale și viceprim-ministru Tánczos Barna (UDMR) – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru La Justiție este propusă o independentă: Andrea Chiș (independentă) – ministru al Justiției Portofolii-cheie și echipa extinsă Lista de miniștri include, între alții: Alexandru Nazare (PNL) – Finanțe Oana Țoiu (USR) – Afaceri Externe Cătălin Drulă (USR) – Transporturi și Infrastructură Cseke Attila (UDMR) – Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Raluca Turcan (PNL) – Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Dragoș Pîslaru (PNL) – Investiții și Proiecte Europene Irineu Darău (USR) – Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Diana Buzoianu (USR) – Mediu, Ape și Păduri Sebastian Burduja (PNL) – Energie Mihai Dimian (PNL) – Educație și Cercetare Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) – Cultură Totodată, pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR). Ce urmează Mureșan a transmis pe Facebook că a propus „oameni competenți” și că sâmbătă vor fi depuse programul de guvernare și lista Guvernului, în vederea învestirii. „Am propus pentru fiecare minister oameni competenţi, serioşi şi pregătiţi să îşi asume responsabilitatea guvernării. Avem în faţă multă muncă. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare şi ştie ce are de făcut pentru a le obţine. Mâine (n.r. – sâmbătă) depunem programul de guvernare şi lista Guvernului şi facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil şi pregătit să înceapă munca din prima zi.” [...]
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
Ministrul interimar Radu Miruță acuză PSD că blochează deciziile coaliției și că transmite public mesajul că acceptă măsurile Guvernului doar dacă le poate controla singur, potrivit Mediafax . Miza politică, în lectura lui Miruță, este funcționarea coaliției în jurul pachetului de măsuri fiscale deja aprobat în ședințele comune. Miruță i-a amintit liderului PSD, Sorin Grindeanu , că social-democrații au participat la ședințele de coaliție în care au fost aprobate măsurile fiscale criticate ulterior. Declarațiile au fost făcute joi seara, la B1 TV. „Eu văd că sunt multe discuții despre măsurile acestui guvern, care sunt proaste. L-am auzit și pe domnul Grindeanu, căruia îi amintesc că am fost împreună la ședințele de coaliție, unde au fost aprobate, inclusiv de PSD, aceste măsuri.” Dispută de coaliție pe „cine decide” și cum se negociază Ministrul interimar susține că PSD a avut în trecut perioade în care a putut decide singur, însă rezultatele nu ar fi confirmat „binele” invocat acum de partid. „Și vedem că acel bine, din mâinile PSD, n-a prea ieșit.” În același registru, Miruță acuză PSD că transformă negocierile politice într-o confruntare publică și că, în esență, mesajul transmis ar fi că partidul „nu acceptă decât dacă ei singuri decid totul în România”. El a mai spus că „e foarte multă gălăgie politică” percepută de „omul de rând”. Sondaje contestate și semnal despre posibile anticipate Miruță a contestat și sondajele invocate de PSD în spațiul public, afirmând că alte cercetări sociologice nu ar arăta aceleași cifre favorabile. În acest context, a susținut că PSD „a luat vreo 20%”, nu 51%, și a adăugat că, potrivit altor cercetări, partidul ar fi la aproximativ jumătate din numărul de mandate obținute în urmă cu doi ani. Totodată, ministrul interimar a ridicat public întrebarea dacă PSD ar împinge pentru alegeri anticipate în cazul în care ar sta mai bine în sondaje. „Credeți dumneavoastră că dacă PSD ar sta mai bine la voturi, n-ar pedala pentru alegeri anticipate?” [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan pregătește discuția cu președintele Nicușor Dan pentru a închide negocierile de majoritate și a accelera calendarul de învestitură , în condițiile în care termenul constituțional pentru solicitarea votului de încredere este de 10 zile de la desemnare, potrivit Euronews . Mureșan a anunțat că îi va cere o întâlnire șefului statului imediat după revenirea acestuia din Statele Unite, unde președintele a fost la New York, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Scopul discuției: să prezinte stadiul negocierilor pentru formarea Guvernului și programul de guvernare. Ce vrea Mureșan să pună pe masă la Cotroceni Premierul desemnat spune că va informa președintele cu privire la sprijinul politic pentru viitorul Executiv și la „stadiul la care” se află discuțiile. „Exact cum am spus și cum și domnul președinte a confirmat, mă aștept ca la întoarcerea în țară a domniei sale să ne întâlnim, să avem o discuție, chiar după ce domnia sa va reveni îi voi transmite o solicitare în acest sens pentru a-l informa privind susținerea celor trei partide, stadiul la care ne aflăm și mai ales pentru a-i prezenta președintelui României programul de guvernare.” Mureșan este susținut oficial pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR. El a mai spus că propune un guvern „cu un caracter clar pro-european”, iar dialogul cu PSD va fi purtat „instituțional”. Miza: majoritate și votul de învestitură în termen Președintele Nicușor Dan a declarat, la New York, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate în Parlament și să formeze un guvern care să treacă de votul de învestitură. Mureșan a fost desemnat premier pe 17 septembrie, după consultările președintelui cu partidele și formațiunile parlamentare. Conform procedurii constituționale, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. [...]
Siegfried Mureșan mizează pe voturile tuturor parlamentarilor PNL, inclusiv ale celor aflați în conflict cu conducerea partidului , într-o încercare de a reduce riscul ca învestirea Guvernului să fie blocată de tensiunile interne, potrivit news.ro . Premierul desemnat a spus că se bazează inclusiv pe liberalii care contestă în instanță decizii luate în PNL și care sunt în conflict cu actuala conducere, respingând eticheta de „puciști” pentru aceștia. „Nu le-aş spune pucişti, sunt colegii noştri în Partidul Naţional Liberal . Sunt convins că fiecare coleg din grupul parlamentar al PNL de la Senat şi din grupul din Camera Deputaţilor va vota acest guvern (...)”, a afirmat Siegfried Mureşan, miercuri seară, la B1 TV. Aritmetica votului și ce rămâne de lămurit Mureșan a indicat că, din partea PNL, USR și UDMR, Guvernul pe care îl va propune are „170 de voturi”. El a adăugat că existența unei majorități suficiente se va vedea în momentul votului din Parlament. În acest context, mesajul către liberalii aflați în dispută cu conducerea partidului are o miză operațională directă: limitarea riscului de defecțiuni la votul de învestitură, într-un moment în care numărul de voturi anunțat nu garantează, în sine, trecerea Guvernului. [...]
Elvețienii votează duminică dacă își limitează prin Constituție capacitatea de a aplica sancțiuni , o schimbare care ar putea bloca măsuri împotriva Rusiei și ar îngusta marja de manevră a guvernului în politica externă, potrivit Știrile Pro TV . Un vot „da” la inițiativa privind o neutralitate „mai strictă” ar face practic imposibilă impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care acestea ar fi aprobate de Consiliul de Securitate al ONU , unde Moscova are drept de veto, arată POLITICO. În plus, ar limita cooperarea militară a Bernei cu alianțe precum NATO, permițând-o doar dacă Elveția ar fi atacată sau s-ar confrunta cu o amenințare iminentă, potrivit News.ro. Ce schimbă referendumul: sancțiuni și cooperare militară Inițiativa urmărește interzicerea încheierii de alianțe de apărare și a participării la sancțiuni. Ea a fost lansată de Pro Schweiz, un grup național-conservator asociat cu Partidul Popular Elvețian (SVP), iar fostul ministru elvețian Christoph Blocher este indicat drept una dintre figurile centrale ale campaniei. Miza, potrivit experților citați, nu este „neutralitatea” ca principiu, ci definiția ei și câtă libertate de decizie păstrează guvernul. Fabio Wasserfallen, profesor la Universitatea din Berna și analist la LeeWas, spune că referendumul testează dacă electoratul acceptă marja actuală de manevră a executivului sau vrea „limite mai stricte” în aplicarea neutralității. De ce contează acum: presiunea apărută după 2022 Dezbaterea s-a intensificat după februarie 2022, când Elveția a adoptat în mare măsură sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei, decizie care a provocat reacții din partea susținătorilor unei interpretări mai rigide a neutralității. Guvernul elvețian se opune propunerii, la fel ca toate partidele majore, cu excepția SVP. Corina Gredig, deputată din Partidul Verde-Liberal, avertizează că inițiativa ar putea împinge țara spre izolare: „Inițiativa riscă să transforme neutralitatea în izolare, iar izolarea în lumea de astăzi nu este o strategie de securitate prea bună.” Ce indică sondajele înainte de vot Două sondaje citate în material arată un avantaj consistent pentru tabăra „nu”: 68% ar respinge inițiativa, iar 31% ar susține-o, potrivit unui sondaj 20 Minuten și Tamedia publicat săptămâna trecută; 63% ar vota împotrivă și 34% pentru, potrivit unui sondaj GFS Bern realizat pentru postul SRG. Ambele cercetări indică o opoziție în creștere față de propunere. Ce urmează, indiferent de rezultat Chiar dacă referendumul de duminică va fi respins, tema neutralității revine în noiembrie, când alegătorii vor fi chemați să se pronunțe asupra regulilor privind exportul de arme. Varianta descrisă în material ar permite exporturi către un grup definit de 25 de țări, în majoritate occidentale, chiar dacă acestea sunt implicate într-un conflict în curs; dacă ar fi aprobată, schimbarea ar putea întări legăturile Elveției cu statele occidentale și ar putea stimula veniturile din export ale industriei elvețiene de apărare. [...]
