Știri
Știri din categoria Politică
USR susține că miza juridică în cazul Dominic Fritz este limitată la un conflict de interese, nu la pierderea mandatului, întrucât raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu ar fi reținut o incompatibilitate, potrivit Agerpres.
Formațiunea afirmă că „încetarea mandatului de primar este sancțiunea doar în cazuri de incompatibilitate”, nu și în situația unui conflict de interese, și acuză apariția „pe surse” a unor informații neverificate despre procesul primarului Timișoarei cu ANI.
„Raportul ANI NU a constatat o incompatibilitate, ci un conflict de interese. Această distincție e importantă pentru că încetarea mandatului de primar este sancțiunea DOAR în cazuri de incompatibilitate. Dar NU este cazul aici.”
Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi o decizie în dosarul aflat în recurs, în care Dominic Fritz, lider USR și primar al municipiului Timișoara, contestă hotărârea Curții de Apel Timișoara din 10 februarie 2026. Acea instanță a confirmat raportul ANI prin care Fritz a fost declarat în conflict de interese.
În iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, susținând că, în noiembrie 2020, a luat o decizie în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală din 2020 cu 25.000 de lei.
Conform inspectorilor de integritate, după ce a fost ales primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului ar fi fost realizată de firma unui arhitect care era și consilier local USR și care îl împrumutase anterior pe Fritz cu 25.000 de lei.
Recomandate
USR cere intervenția instituțiilor pe fondul tensiunilor din negocierile pentru guvern : președintele partidului, Dominic Fritz , acuză că atacurile la adresa UDMR alimentează „ura interetnică” și susține că miza este instalarea unui executiv condus de Adrian Veștea, potrivit Digi24 . Fritz afirmă că reacțiile apărute după decizia UDMR de a nu susține „un premier care negociază pe față cu AUR” s-au transformat într-un „linșaj mediatic” care pune sub semnul întrebării loialitatea unei întregi comunități și vehiculează „teorii absurde” despre o intervenție a Budapestei în formarea guvernului. Într-un mesaj publicat pe Facebook , liderul USR invocă experiența Timișoarei ca oraș multietnic și avertizează că pacea interetnică este „fragilă” atunci când este folosită în scop politic. El le cere instituțiilor statului să reacționeze și face apel „la responsabilitate”, susținând că „sistemul clientelar” care l-ar dori pe Adrian Veștea prim-ministru ar fi „în stare să genereze ură interetnică” pentru a-și instala guvernul. Contextul imediat: acuzații privind o influență externă, respinse de UDMR În același context, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat după ce au apărut afirmații că decizia formațiunii de a nu vota Guvernul Veștea ar fi fost influențată de un apel din partea premierului Ungariei, Magyar Peter. Kelemen Hunor a respins acuzațiile și a spus că nu a vorbit cu premierul Ungariei din 23 aprilie, adăugând că UDMR poate decide „cu capul” propriu. UDMR a anunțat că nu va susține învestirea Guvernului Veștea, iar schimbul de acuzații ridică presiunea publică asupra negocierilor politice și asupra modului în care este gestionat discursul despre relațiile interetnice în perioada formării unei majorități. [...]
Criza desemnării premierului riscă să împingă politica spre un „consens” fără conținut, în care miza devine doar cine administrează aceleași decizii , într-un context în care partidele evită să discute schimbări de fond precum fiscalitatea sau întărirea capacității statului, potrivit unei opinii publicate de Libertatea . Textul îl plasează pe președintele Nicușor Dan în centrul acestei dinamici, pe fondul nominalizărilor vehiculate pentru funcția de premier, și susține că disputa publică nu se poartă pe programe sau politici, ci pe nume care ar urma să continue „fix tot aia”. În același registru, autorul indică drept simptom lipsa de reacție la manifestația profesorilor, pe care o leagă de o „perioadă de maximă desolidarizare”. Ce lipsește din dezbatere: decizii cu impact bugetar și administrativ Un fir principal al opiniei este că agenda politică evită subiectele care ar schimba distribuția costurilor în societate și ar produce efecte bugetare și administrative. Sunt menționate, ca exemple de „curaj” absent, teme precum: „impozite corecte”; întărirea statului și a angajaților; modificarea „trocului” în recoltarea datoriilor de către ANAF. În paralel, autorul susține că există o convergență în jurul ideii de a nu „tăia” de la zonele cu putere și resurse (sunt enumerate, în text, bogații, SRI, respectiv menținerea unor persoane în funcții), în timp ce presiunea ar rămâne pe categoriile largi. PSD, absent din discuția despre premier, și AUR ca variabilă de negociere Opinia notează că PSD ar fi „marele absent” din discuția despre desemnarea premierului, deși este descris ca partidul cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri. În acest context, autorul afirmă că președintele ar fi trebuit să forțeze o nominalizare directă (este menționat numele lui Sorin Grindeanu ), iar restul scenariilor sunt caracterizate drept „abureli”. O altă idee cu potențial de impact politic este introducerea explicită a AUR în ecuația negocierilor: în text se afirmă că Adrian Veștea ar fi anunțat că ar negocia și cu AUR, ceea ce ar transforma partidul într-o „variabilă” în calculele prezidențiale. În același context este invocată o analiză Financial Times despre AUR și George Simion, menționată ca semnal relevant privind repoziționarea și încercarea de „deradicalizare” a liderului AUR. De ce contează: risc de blocaj și de politici „pe pilot automat” Din perspectiva consecințelor, opinia descrie un climat în care competiția politică se reduce la administrarea aceluiași set de opțiuni, fără asumarea unor schimbări care ar afecta echilibre bugetare, fiscalitatea sau capacitatea instituțiilor. Într-un asemenea cadru, discuția despre premier devine, în esență, un mecanism de menținere a status quo-ului, iar tensiunile sociale (precum cele din educație) rămân fără răspuns politic vizibil. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea condiționează calendarul formării Guvernului de un acord pe program, cu accent pe echilibru bugetar , într-un moment în care intrarea PSD la guvernare rămâne în așteptare, potrivit Agerpres . Veștea a transmis că nu este „momentul deciziilor pripite” și că va folosi „responsabil” timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat drept obiective ale viitorului program relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Negocierile continuă până la finalizarea programului și a echipei Premierul desemnat a spus că își asumă continuarea dialogului și a negocierilor cu partidele politice până la finalizarea programului de guvernare și a echipei guvernamentale, invocând faptul că românii așteaptă „soluții și rezultate” după „mai bine de o lună și jumătate de instabilitate politică”. În același mesaj, Veștea a insistat că deciziile trebuie analizate „cu responsabilitate” și luate în interesul pe termen lung, respingând „improvizațiile”, „excesele” și deciziile „dictate de emoție sau de grabă”. PSD își amână decizia de intrare la guvernare Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea. Grindeanu a precizat că PSD nu are „nimic împotriva persoanei” premierului desemnat, dar că hotărârea de a intra sau nu la guvernare va fi luată după convocarea forurilor statutare și după discuții asupra programului de guvernare. Potrivit declarației sale, Grindeanu și-ar dori ca dezbaterile interne să fie închise duminică după-amiază, când ar urma să aibă loc Consiliul Politic Național în care PSD să decidă dacă intră sau nu în Executiv. [...]
Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern de tehnocrați și încearcă să închidă public disputa cu PSD , într-un moment în care negocierile pentru formarea majorității rămân tensionate, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PNL vizează direct acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu , care a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial un executiv tehnocrat, pentru ca ulterior să se răzgândească. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că „niciodată” nu și-a dat acordul, „nici măcar de principiu”, pentru învestirea unui guvern de tehnocrați. El precizează că a vorbit public doar despre posibilitatea teoretică a unei astfel de soluții constituționale, condiționată însă de îndeplinirea unor criterii care, spune el, „nu au fost îndeplinite”. „Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” Miza: controlul deciziei în PNL și negocierea politică Bolojan își construiește replica și pe ideea de procedură internă și legitimitate a deciziilor din partid, susținând că PNL hotărăște prin forurile statutare și „vot deschis”, nu prin aranjamente informale. „Și, cel mai important, în și pentru PNL decide PNL, prin forurile statutare și prin vot deschis. Deciziile în și pentru PNL nu se iau pe sub masă, oricât de importantă ar fi aceasta.” Tot în aceeași intervenție, liderul PNL respinge și ideea unei negocieri pe funcții, afirmând că nu a „tranzacționat” nicio poziție pentru el sau pentru altcineva în schimbul unui acord care, susține el, „nu a fost vreodată în discuție”. Contextul acuzațiilor: Grindeanu și Tomac invocă lipsa de consecvență a PNL În relatarea Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că Ilie Bolojan l-ar fi „mințit” pe șeful statului, Nicușor Dan, în privința acceptării unui guvern tehnocrat, ceea ce ar fi contribuit la blocajul actual. Grindeanu a mai susținut că liderul PNL ar fi venit „de la o zi la alta” cu scenarii și cerințe diferite pentru susținerea guvernării, acceptate în negocieri, pentru ca în final să invoce faptul că nu este vorba despre un guvern politic. O poziție „asemănătoare”, notează Digi24, a avut și premierul desemnat Eugen Tomac, care a spus că PNL nu ar fi rămas consecvent cu abordarea inițială de la consultări, fără a detalia, motivând că nu a putut intra în toate aceste aspecte cât timp au existat negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, schimbul de acuzații între PNL și PSD se suprapune peste dificultățile de a strânge voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern. În acest cadru, intervenția lui Bolojan pare să urmărească limitarea costurilor politice pentru PNL și fixarea unei linii oficiale: partidul nu își asumă un acord pentru un executiv tehnocrat și își revendică decizia exclusiv prin mecanisme interne. [...]
PSD amână până duminică decizia privind intrarea la guvernare, ceea ce complică calendarul de învestire al Cabinetului Veștea , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul „stă și analizează” programul de guvernare și dacă merită să intre „într-o asemenea majoritate”. În același timp, premierul desemnat Adrian Veștea a fost informat că PSD nu ia încă o decizie, iar liderul social-democraților a indicat că forurile statutare ale partidului urmează să fie convocate în zilele următoare, cu un Consiliu Politic Național programat, „în principiu”, pentru duminică după-amiază. „PSD trebuie să judece foarte bine dacă mai intră sau nu într-o asemenea majoritate (...) L-am informat că decizia PSD de a intra sau nu se mai lasă așteptată”, a declarat Sorin Grindeanu, după ședința PSD. Miza: majoritatea parlamentară rămâne incertă Contextul descris de publicație arată că, după ce UDMR și USR au transmis că nu vor susține guvernul, iar din PNL ar putea veni doar o parte din voturi, Veștea ar fi putut conta, la acel moment, pe 180 de voturi (PSD, neafiliați și grupurile UPR și PACE), calculele indicând un deficit de 53 de voturi. Negociatorii premierului desemnat susțineau însă că încearcă să atragă suplimentar: 30 de aleși de la PNL; 14 de la AUR; 17 de la Minorități. În scenariul în care sprijinul PSD s-ar menține, Guvernul Veștea ar trece cu 8 voturi peste pragul minim necesar, mai notează sursa. Ce urmează Adrian Veștea urma să depună joi la Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. Între timp, pozițiile publice anunțate până acum indică opoziție la învestire din partea PNL, USR și UDMR, iar un anunț similar a fost făcut și de liderii AUR, conform informațiilor din articol. [...]
Consiliul European pune pe masă consolidarea apărării UE, cu România invocată explicit după prăbușirea unei drone cu explozibil , potrivit Mediafax . Subiectul apare pe agenda reuniunii de joi și vineri de la Bruxelles, în contextul „incursiunilor unor drone în spațiul aerian al UE”, inclusiv cazul din România. Pe componenta de securitate, liderii UE vor discuta punerea în aplicare a agendei europene privind pregătirea pentru apărare. Documentul de agendă citat în material leagă direct incidentele cu drone de „necesitatea urgentă” de a continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al Uniunii. „Recentele incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, au scos în evidență necesitatea urgentă de continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE.” Ce mai intră pe agenda liderilor UE Reuniunea de la Bruxelles include și teme cu impact direct asupra direcției economice și bugetare a Uniunii: competitivitate; bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034; Ucraina; situația din Orientul Mijlociu; migrație și droguri. Liderii îl vor asculta și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , pe tema evoluțiilor recente din război. În același context, președintele Consiliului European, António Costa, este citat afirmând că abordarea UE „pe două flancuri” – sprijin pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei – „dă roade”. Extinderea UE: Ucraina și Republica Moldova, în discuție Pe dosarul extinderii, liderii vor discuta deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ursula von der Leyen este citată descriind acest pas drept o recunoaștere a eforturilor de reformă și un semnal privind atractivitatea ofertei UE de „pace, stabilitate și oportunități”. Bugetul UE 2028–2034 și „O Europă, o piață” Liderii vor continua discuțiile despre viitorul Cadru financiar multianual (CFM) 2028–2034, pe baza unui „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026. Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru un acord până la finalul anului, inclusiv pe tema „noilor resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Separat, va fi trecută în revistă și agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare în cinci domenii, de la simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative până la reducerea costurilor energiei, decarbonizare și accelerarea transformării digitale și a utilizării inteligenței artificiale. Potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan va participa joi și vineri la reuniunea Consiliului European. [...]
