Știri
Știri din categoria Politică
USR își blochează intrarea la guvernare alături de PSD, decizie care complică aritmetica parlamentară pentru învestirea cabinetului condus de premierul desemnat Adrian Veștea, potrivit G4Media.
Liderii USR, reuniți într-o ședință online, au votat în unanimitate că nu vor susține un guvern în care se află PSD. Decizia a fost formalizată printr-o rezoluție adoptată de Biroul Național al partidului.
În rezoluție, USR afirmă că ia act de nominalizarea lui Adrian Veștea și susține că nu a fost informat în prealabil despre această decizie. Partidul spune că își datorează „claritate” propriilor alegători și că va rămâne consecvent cu hotărârea de a nu mai forma un guvern cu PSD.
Totodată, USR anunță convocarea unui Comitet Politic pentru a lua „o decizie formală” privind Guvernul Veștea, ceea ce indică un pas intern suplimentar înaintea unei poziționări finale în raport cu noul executiv.
Prin refuzul de a susține o formulă cu PSD, USR își reduce spațiul de negociere pentru o eventuală participare la guvernare și pune presiune pe partidele care încearcă să strângă voturile necesare învestirii. În același timp, partidul își leagă poziția de o critică mai amplă la adresa guvernării anterioare.
În textul rezoluției, USR afirmă că rezultatul guvernării „Ciucă-Ciolacu” a fost „o inflație-record și creșterea extremismului” și susține că o guvernare „sub alte nume” ar duce la „amplificarea valului extremist” și la „înrăutățirea nivelului de trai”.
USR mai spune că este „absolut necesară” formarea oficială a unui „pol reformist și pro-democrație”, care să se opună atât extremismului, cât și „unui stat corupt”. În același document, partidul afirmă că doar în jurul acestui pol ar putea fi format un guvern care să mențină direcția reformistă și să livreze rezultate.
Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate un calendar sau detalii despre componența ori partenerii vizați pentru acest „pol”, dincolo de poziționarea fermă împotriva unei formule care include PSD.
Recomandate
PSD își fixează mandatul de negociere la Cotroceni în jurul unui premier propriu , ceea ce reduce spațiul pentru formule de tip „guvern național” sau „tehnocrat” și poate accelera clarificarea unei majorități în Parlament, potrivit news.ro . Senatorul PSD Daniel Zamfir a declarat marți că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu una dintre următoarele variante: Sorin Grindeanu propus prim-ministru, un guvern minoritar PSD sau un guvern „în jurul PSD”. Ce opțiuni pune PSD pe masă Zamfir a descris trei formule pe care PSD le consideră acceptabile: Sorin Grindeanu – propunere de prim-ministru ; guvern minoritar PSD ; guvern „în jurul PSD” , adică premier PSD și participarea altor formațiuni politice în componența guvernului. Ce exclude PSD: „guvern național” sau „tehnocrat” Senatorul a spus că această poziție „nu înseamnă că acceptă orice altă formulă de tip guvern național sau guvern tehnocrat”. El a reluat și episodul de „acum patru luni”, când, afirmă Zamfir, Ilie Bolojan ar fi avut pe masă o propunere de guvern tehnocrat pe care PSD ar fi acceptat-o, dar pe care Bolojan ar fi refuzat-o. „Haideți să nu reluăm aceeași discuție de acum patru luni.” „Premier independent”: PSD spune că varianta s-a închis Întrebat despre varianta unui premier independent cu un guvern sprijinit „în jurul PSD”, Zamfir a susținut că această opțiune nu mai este realistă. „S-a cam răsuflat. Nu cred că mai suntem în situația în care un premier independent să poată să facă acest lucru.” În schimb, el a reiterat că PSD vede ca soluții fie un guvern minoritar cu premier PSD, fie un guvern cu premier PSD și participarea altor partide. [...]
USR și PNL vor o comisie de anchetă care poate duce la reguli mai stricte privind finanțarea călătoriilor ale demnitarilor și magistraților, după apariția unor informații despre zboruri private și vacanțe de lux către Mykonos și Nisa; solicitarea a fost transmisă conducerii Camerei Deputaților, potrivit G4Media . Inițiativa vizează înființarea Comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, cu mandat să investigheze atât „zborurile Nordis”, cât și „zborurile de lux recente” către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat, între alții, judecătorul CCR Cristian Deliorga , politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. În declarația citată de publicație, lidera grupului USR din Camera Deputaților , Diana Stoica, susține că demersul urmărește lămurirea finanțării acestor deplasări și a posibilelor conflicte de interese, inclusiv în raport cu actul de justiție. „Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament.” Ce ar trebui să verifice comisia Conform solicitării prezentate, comisia ar urma să stabilească, între altele: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; criteriile de selecție a participanților; costurile totale, defalcate pe transport, cazare, mese, transferuri și alte activități; identitatea celor care au acoperit aceste costuri. Miza de reglementare: finanțarea călătoriilor și obligațiile de integritate Un punct central al mandatului ar fi evaluarea eventualelor „lacune legislative și instituționale” privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. În funcție de concluzii, comisia ar urma să formuleze recomandări pentru completarea legislației. Demersul se anunță și ca o confruntare politică în Parlament: USR anticipează opoziție din partea PSD și AUR, însă nu sunt oferite, în materialul citat, detalii despre calendarul de vot sau despre șansele concrete de înființare a comisiei. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
UDMR condiționează ieșirea din blocajul politic de un acord PSD–PNL , iar mesajul lui Kelemen Hunor sugerează că, fără o formulă comună de guvernare între cele două partide, nu există majoritate pentru învestire, potrivit HotNews . În același context, liderul UDMR a răspuns ironic atacurilor lui Traian Băsescu la adresa Uniunii, reluând tema „Petrov”, numele conspirativ stabilit de instanță în dosarul de colaborare cu Securitatea. Kelemen Hunor a reacționat luni, la Parlament, după ce fostul președinte a cerut ca UDMR să fie „scos afară din jocurile din România”. Declarația liderului UDMR a fost formulată în termeni duri și cu tentă ironică: „Un fost președinte, cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic, și al Securității comuniste, a zis să fim noi ținuți departe de politică. OK, să vină «Petrov» și să rezolve problema.” În martie 2022, Înalta Curte a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Petrov”, amintește publicația, trimițând la un material anterior: HotNews . Ce a spus Băsescu despre UDMR Traian Băsescu a criticat UDMR într-o intervenție la România TV , declarație citată de News.ro . El a susținut că UDMR „a jucat cu Budapesta” și a spus că Uniunea ar trebui ținută „mai deoparte”, inclusiv în discuțiile despre o eventuală nominalizare a lui Kelemen Hunor ca premier. Miza: majoritatea pentru învestirea guvernului Dincolo de schimbul de replici, Kelemen Hunor a legat explicit depășirea crizei politice de capacitatea PSD și PNL de a ajunge la un compromis pentru susținerea unei formule de guvern. În evaluarea sa, condiționările reciproce ale celor două partide mențin blocajul, pentru că fără voturile lor nu se poate forma o majoritate parlamentară. Liderul UDMR a mai spus că Uniunea va vota guvernul susținut de PSD și PNL, dacă cele două partide ajung la o soluție comună. În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări în această săptămână , conform HotNews . [...]
Președintele Nicușor Dan fixează miercuri consultările și desemnarea premierului , un pas care poate debloca criza guvernamentală începută pe 5 mai și care ține România fără un executiv cu puteri depline, potrivit HotNews . Informația privind ziua exactă a fost relatată de Euronews, care citează surse de la Cotroceni. Consultările cu partidele vor avea loc la Palatul Cotroceni miercuri, iar în aceeași zi șeful statului urmează să anunțe și numele candidatului la funcția de prim-ministru. Nicușor Dan indicase anterior, într-un interviu acordat luni în marja vizitei din Finlanda, că intenționează să convoace partidele și să desemneze premierul „în această săptămână”, fără a preciza data. În declarațiile citate, președintele a invocat lipsa de disponibilitate la dialog între partide la începutul sesiunii parlamentare și a sugerat că amânarea nu mai este o opțiune. „Sincer, aveam o așteptare de mai multă disponibilitate la dialog la începutul sesiunii parlamentare (...). Evident că nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem și ce se va întâmpla în urma desemnării”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: România e fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru liderul PNL, notează publicația. În acest context, desemnarea unui nou candidat la funcția de premier este o etapă-cheie pentru formarea unei majorități parlamentare și reluarea procesului de învestire. Context: două nominalizări eșuate și scenariul anticipatelor Până acum, Nicușor Dan a nominalizat doi candidați pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul în 14 iunie, înainte de votul din Parlament, pe fondul lipsei de susținere; Adrian Veștea, care a fost respins la votul din Parlament în 22 iunie. În interviul pentru Euronews, președintele a spus că nu mai pot fi excluse alegerile anticipate , avertizând însă că acestea ar prelungi incertitudinea și ar putea afecta economia. „Alegerile anticipate (...) înseamnă (...) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică. De aia, nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși (...) nu mai putem spune că excludem”, a explicat el. Următorul test va fi dacă, după consultările de miercuri și desemnarea candidatului, se conturează o majoritate suficientă pentru un guvern care să treacă de votul Parlamentului. [...]
