Știri
Știri din categoria Politică
Conducerea USR își strânge rândurile în jurul lui Dominic Fritz după verdictul definitiv al ÎCCJ, iar miza devine acum una de credibilitate instituțională și de stabilitate politică în partid, pe fondul acuzațiilor publice că justiția ar funcționa „selectiv”, potrivit HotNews.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins recursul în procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a stabilit definitiv că primarul Timișoarei se află în conflict de interese. În acest context, mai multe voci din USR au transmis mesaje de susținere și au indicat că Fritz va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), conform publicației.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a scris că este convinsă că Fritz „își va obține dreptatea” la CEDO, unde acesta urmează să conteste decizia ÎCCJ. În același mesaj, Buzoianu a acuzat existența unor „liste negre” și a criticat diferențe de tratament în justiție, inclusiv „termene fulger” pentru „tabăra potrivită dintr-un partid”.
Dan Barna, eurodeputat USR, l-a descris pe Fritz drept „unul dintre cei mai onești oameni” pe care îi cunoaște și a făcut o aluzie la președinta ÎCCJ și la un episod devenit public după documentarul Recorder „Justiție capturată”, invocând formula „A sunat Lia”.
Clotilde Armand, vicepreședintă USR, a calificat ziua drept „stranie pentru democrația românească” și a scris că „simți cum bate un aer rece dinspre Belarus și Moscova”. Armand a amintit că și ea și-a pierdut în decembrie 2024 mandatul de senatoare „tot în urma unui proces cu ANI”.
Tot ea a comentat și cazul primarului Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, plasat în aceeași zi sub control judiciar într-un dosar în care DNA îl acuză de luare de mită, susținând că problema ar fi mai largă decât cele două situații punctuale: percepția că „anumite instituții încep să funcționeze diferit” în funcție de „cine trebuie protejat și cine trebuie eliminat din joc”.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a transmis, la rândul său, un mesaj de susținere și a criticat-o pe președinta ÎCCJ, afirmând că își dorește ca Fritz „să rămână președintele USR și după congresul din octombrie”.
În lipsa altor detalii în material despre pașii juridici concreți și calendarul procedurii, rămâne de urmărit dacă demersul anunțat la CEDO va fi depus și cum va influența decizia definitivă a ÎCCJ poziția lui Dominic Fritz în partid și în administrația locală.
Recomandate
USR susține că miza juridică în cazul Dominic Fritz este limitată la un conflict de interese, nu la pierderea mandatului , întrucât raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu ar fi reținut o incompatibilitate, potrivit Agerpres . Formațiunea afirmă că „încetarea mandatului de primar este sancțiunea doar în cazuri de incompatibilitate”, nu și în situația unui conflict de interese, și acuză apariția „pe surse” a unor informații neverificate despre procesul primarului Timișoarei cu ANI. „Raportul ANI NU a constatat o incompatibilitate, ci un conflict de interese. Această distincție e importantă pentru că încetarea mandatului de primar este sancțiunea DOAR în cazuri de incompatibilitate. Dar NU este cazul aici.” Ce urmează în instanță Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi o decizie în dosarul aflat în recurs, în care Dominic Fritz, lider USR și primar al municipiului Timișoara, contestă hotărârea Curții de Apel Timișoara din 10 februarie 2026. Acea instanță a confirmat raportul ANI prin care Fritz a fost declarat în conflict de interese. De unde a pornit cazul ANI În iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, susținând că, în noiembrie 2020, a luat o decizie în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală din 2020 cu 25.000 de lei. Conform inspectorilor de integritate, după ce a fost ales primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului ar fi fost realizată de firma unui arhitect care era și consilier local USR și care îl împrumutase anterior pe Fritz cu 25.000 de lei. [...]
Decizia ÎCCJ care îl scoate pe Dominic Fritz din competițiile electorale până în 2030 deschide un nou front juridic, la CEDO , după ce liderul USR a anunțat că va contesta hotărârea, potrivit news.ro . Miza imediată este una de reglementare și funcționare a sistemului de integritate: decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) confirmă raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) privind un conflict de interese și produce, ca efect, interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030 inclusiv . Fritz susține că sancțiunea este administrativă, nu penală. În mesajul său, Fritz a indicat că ÎCCJ i-a respins cererea de anulare a raportului ANI și a anunțat că va merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). El a descris situația ca fiind legată de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) „elaborat în întregime înainte” de preluarea mandatului de primar și votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de fostul primar. Potrivit lui Fritz, fapta imputată ar fi semnarea, „în a doua zi” de mandat, a dublurii unui referat deja semnat de predecesor, semnătură pe care o caracterizează drept „inutilă” și „fără vreo valoare juridică”. Fritz mai afirmă că ANI ar fi interpretat acea semnătură ca aducând beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ, „un coleg din USR” care ar fi împrumutat campania cu 25.000 lei, sumă despre care spune că a fost restituită de Autoritatea Electorală Permanentă. Ce urmează: contestarea la CEDO și testul de legitimitate internă în USR Pe plan politic și operațional, Fritz a transmis că își va duce până la capăt mandatul de primar obținut în 2024 și că va cere un vot de încredere în structurile de conducere ale partidului (Biroul Național, Comitetul Politic și Congresul). În același mesaj, liderul USR a susținut că decizia instanței ar fi venit într-un context mai larg de tensiuni cu zona instituțională a justiției, afirmând că el și USR ar fi ajuns pe o listă a „dușmanilor Justiției” întocmită de CSM. „Voi contesta această decizie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a-mi apăra numele şi drepturile.” CEDO nu rejudecă faptele ca o instanță națională, ci analizează dacă au fost încălcate drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului; în acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt detaliate capetele concrete ale sesizării pe care Fritz intenționează să o depună. [...]
Acuzația de „dublu standard” pe tema integrității reaprinde presiunea politică asupra USR și PNL , după ce ÎCCJ a stabilit definitiv că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese, iar DNA l-a plasat sub control judiciar pe Ciprian Ciucu , într-un dosar de luare de mită, potrivit HotNews . Deputatul AUR Dan Tanasă susține că USR și PNL ar aplica „o dublă măsură” în privința standardelor de integritate și că reacțiile celor două partide ar fi „asurzitor” de rezervate atunci când sunt vizați lideri sau primari din propriile rânduri, deși și-au construit, în timp, o parte din mesajul public în jurul sloganului „Fără penali în funcții publice”. Decizia ÎCCJ în cazul Fritz și pasul anunțat la CEDO Joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză Agenției Naționale de Integritate (ANI) în procesul cu Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, stabilind printr-o decizie definitivă că acesta se află în conflict de interese. Fritz a anunțat că va contesta verdictul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Control judiciar pentru Ciucu și acuzația DNA În aceeași zi, Direcția Națională Anticorupție a decis plasarea sub control judiciar pentru 60 de zile a lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primar al Capitalei, acuzat de luare de mită. Ciucu a negat acuzațiile. Miza: credibilitatea mesajului „Fără penali în funcții publice” Într-un comunicat al AUR, Dan Tanasă afirmă că USR și PNL ar evita să ceară retrageri sau demisii în cazuri care îi privesc direct, deși, în trecut, ar fi cerut sancțiuni politice rapide pentru adversari. „Ani la rând, acești oameni au construit întreaga lor identitate politică în jurul sloganului «Fără penali în funcții publice».” „Aceasta este adevărata problemă: nu dosarele, nu anchetele și nici măcar persoanele implicate. Problema este ipocrizia.” Tanasă a invocat și alte exemple din spațiul public, menționând cazul Clotildei Armand, care în decembrie 2024 și-a pierdut mandatul de senatoare în urma unui proces cu ANI, precum și pe Vlad Voiculescu, despre care spune că este anchetat în „dosarul vaccinurilor”. În lipsa unor reacții politice consistente din partea partidelor vizate (în materialul citat), tema riscă să se mute din zona juridică în cea de cost reputațional: cât de uniform sunt aplicate criteriile de integritate atunci când deciziile instanțelor sau măsurile procurorilor ating lideri din propriul partid. [...]
Decizia definitivă a ÎCCJ îl expune pe Dominic Fritz la pierderea mandatului de primar , după ce instanța supremă a confirmat raportul ANI privind conflictul de interese și interdicția de trei ani de a ocupa funcții publice, potrivit Antena 3 . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul formulat de primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, menținând decizia Curții de Apel Timișoara din 10 februarie 2026, care confirmase raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) . Consecința directă este aplicarea interdicției de 3 ani pentru ocuparea unei funcții publice, calculată de la eliberarea/destituirea din funcție sau de la încetarea de drept a mandatului, conform legii citate de publicație. De ce contează: mandatul poate înceta prin ordin al prefectului Miza imediată este dacă și cum se aplică încetarea mandatului de primar. Antena 3 arată că, deși Codul administrativ prevede explicit pierderea mandatului pentru incompatibilitate, fără să menționeze expres conflictul de interese, există decizii ale instanțelor în care, pentru aleșii locali aflați definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese, mandatul „poate înceta de drept”, situație constatată prin ordin al prefectului. Publicația citează o decizie a ÎCCJ din noiembrie 2020, potrivit căreia, pentru aleșii locali față de care un raport de evaluare definitiv constată incompatibilitate sau conflict de interese, mandatul încetează de drept, în baza articolelor relevante din Codul administrativ, iar acest fapt este constatat prin ordin al prefectului. Ce a reținut instanța în conflictul de interese În motivarea redată de Antena 3, ÎCCJ indică faptul că nu este necesar să fie dovedit un prejudiciu concret sau că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție; este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea și ca persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ. În esență, instanța a reținut că Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, ar fi procurat beneficii propriului creditor, de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale. Contextul cazului, potrivit ANI și apărării lui Fritz Antena 3 amintește că, în iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, invocând o decizie din noiembrie 2020 luată în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Inspectorii ANI susțin că Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) și l-a înaintat Consiliului Local, iar documentația tehnică pentru beneficiar ar fi fost realizată de firma unui arhitect care era și consilier local USR și care îl împrumutase anterior pe Fritz cu 25.000 de lei. Publicația menționează că, potrivit unui articol din presa locală de la care ar fi pornit investigația ANI, consilierul local se numește Răzvan-Gabriel Negrișanu, arhitect, director și acționar la SC RD Sign SRL din Timișoara. De cealaltă parte, Fritz susține că a preluat proceduri administrative demarate de predecesorul său, Nicolae Robu, și că i s-ar fi recomandat de funcționari să confirme (resemneze) o aprobare deja dată, identică în conținut. După constatarea ANI, Fritz a contestat raportul în instanță, invocând, între altele, prescripția răspunderii și, subsidiar, anularea raportului ca nelegal, însă ÎCCJ a respins definitiv recursul. Ce urmează Din informațiile prezentate de Antena 3, pasul cu efect direct asupra funcției este eventuala constatare a încetării de drept a mandatului, prin ordin al prefectului, în baza practicii judiciare invocate. Publicația nu precizează dacă un astfel de ordin a fost emis sau când ar putea fi emis. [...]
USR cere intervenția instituțiilor pe fondul tensiunilor din negocierile pentru guvern : președintele partidului, Dominic Fritz , acuză că atacurile la adresa UDMR alimentează „ura interetnică” și susține că miza este instalarea unui executiv condus de Adrian Veștea, potrivit Digi24 . Fritz afirmă că reacțiile apărute după decizia UDMR de a nu susține „un premier care negociază pe față cu AUR” s-au transformat într-un „linșaj mediatic” care pune sub semnul întrebării loialitatea unei întregi comunități și vehiculează „teorii absurde” despre o intervenție a Budapestei în formarea guvernului. Într-un mesaj publicat pe Facebook , liderul USR invocă experiența Timișoarei ca oraș multietnic și avertizează că pacea interetnică este „fragilă” atunci când este folosită în scop politic. El le cere instituțiilor statului să reacționeze și face apel „la responsabilitate”, susținând că „sistemul clientelar” care l-ar dori pe Adrian Veștea prim-ministru ar fi „în stare să genereze ură interetnică” pentru a-și instala guvernul. Contextul imediat: acuzații privind o influență externă, respinse de UDMR În același context, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat după ce au apărut afirmații că decizia formațiunii de a nu vota Guvernul Veștea ar fi fost influențată de un apel din partea premierului Ungariei, Magyar Peter. Kelemen Hunor a respins acuzațiile și a spus că nu a vorbit cu premierul Ungariei din 23 aprilie, adăugând că UDMR poate decide „cu capul” propriu. UDMR a anunțat că nu va susține învestirea Guvernului Veștea, iar schimbul de acuzații ridică presiunea publică asupra negocierilor politice și asupra modului în care este gestionat discursul despre relațiile interetnice în perioada formării unei majorități. [...]
Ilie Bolojan leagă „fondurile europene” de continuarea reformelor , într-o convorbire cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber , potrivit news.ro . Discuția a vizat situația politică din România, finanțările europene și reformele „pe care trebuie să le facem în perioada următoare”, într-un mesaj publicat de premierul interimar pe Facebook. Bolojan a susținut că România „are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare”, prezentând aceste direcții drept obiective asumate pe care le va susține. „România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” În același mesaj, premierul interimar a precizat că i-a mulțumit lui Manfred Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL . [...]
