Știri
Știri din categoria Politică
Convocarea rapidă a conducerii UDMR după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier indică faptul că partidul își recalibrează urgent poziția pentru negocierile de guvernare, într-un moment în care formarea unei majorități poate influența direct stabilitatea politică și, implicit, predictibilitatea deciziilor economice, potrivit G4Media.
UDMR a convocat Consiliul de Conducere duminică, la ora 18.00, după nominalizarea lui Adrian Veștea ca prim-ministru. Informația a fost confirmată de Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, pentru publicație.
În același context, G4Media notează că, până în acest moment, doi deputați liberali și primarul Brașovului și-au exprimat susținerea politică pentru Adrian Veștea.
Publicația precizează că știrea este în curs de actualizare, fără alte detalii despre agenda reuniunii sau despre o poziție oficială a UDMR privind susținerea viitorului guvern.
Recomandate
Retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru formarea Guvernului mută negocierile într-o zonă explicit politică , după ce varianta tehnocrată nu a strâns sprijinul necesar în Parlament, potrivit Euronews . Fostul premier desemnat a spus că a renunțat la mandat după zece zile de discuții în care a încercat să obțină susținerea „tuturor partidelor democratice” pentru învestirea Cabinetului propus, dar nu a reușit. În mesajul său, Tomac a insistat că a fost deschis la „orice compromis rezonabil” pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. „Am fost sincer, am fost onest, am fost deschis spre orice compromis rezonabil care să ofere rapid țării un guvern. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru.” De ce contează: președintele a evitat un vot cu risc de respingere Deși duminică ar fi trebuit trimise în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare (document finalizat cu o zi înainte și transmis partidelor), președintele Nicușor Dan a schimbat strategia. Șeful statului ar fi transmis încă de la începutul consultărilor că nu va înainta o propunere care riscă să fie respinsă la vot. În acest context, Nicușor Dan a optat pentru o soluție politică și l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, invocând experiența administrativă și capacitatea de a coagula o majoritate parlamentară. Unde s-a blocat formula Tomac Potrivit informațiilor obținute „pe surse” de Euronews, Cabinetul Tomac nu reușise să adune suficiente voturi pentru a trece de Parlament. În material se arată că: PSD și UDMR nu luaseră o decizie finală privind susținerea unui guvern tehnocrat; UDMR și-ar fi exprimat rezerve față de această formulă; PSD ar fi condiționat votul de poziția UDMR. Ce urmează: o majoritate încă incertă pentru Guvernul Veștea Desemnarea lui Adrian Veștea deschide negocieri pentru un guvern politic, însă rămâne de văzut dacă noul premier desemnat va strânge voturile necesare. Euronews notează că PNL și USR au transmis în repetate rânduri că nu își doresc o coaliție cu PSD. Una dintre variantele discutate în spațiul politic este un executiv susținut de PNL, USR și UDMR, într-o formulă minoritară, iar negocierile din perioada următoare sunt prezentate drept decisive pentru conturarea majorității și instalarea noului Guvern. [...]
Reacția lui Ciprian Ciucu ridică semne de întrebare despre coeziunea și decizia internă în PNL , după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea drept premier fără ca „conducerea statutară” a partidului să fie consultată, potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele PNL spune că liderii partidului au aflat „post-factum” despre nominalizare și califică situația drept „un act de agresiune” împotriva liberalilor, susținând că ar fi vorba despre o acțiune coordonată împotriva formațiunii. „Conducerea statutară a Partidului Național Liberal nu a fost consultată, nici măcar întrebată cu privire la această nominalizare. Am aflat cu toții post-factum, când au început să sune telefoanele.” Acuzații de „complot” și risc de fractură internă În mesajul publicat pe Facebook, Ciucu afirmă că discuțiile ar fi fost purtate anticipat, fără implicarea oficială a partidului, și sugerează existența unui plan de divizare a PNL, folosind explicit termenii „conspirat” și „trădare”. „Au știut încă de săptămâna acesta, nu au spus nimic, au conspirat. (...) Unul dintre obiective este ruperea PNL.” El leagă episodul și de absența unor persoane de la ședința Biroului Politic Național (BPN), menționând că Adrian Veștea „fiind printre ei”, conform aceleiași postări. De ce contează: decizia de premier, contestată ca procedură și legitimitate Miza imediată este una operațional-politică: modul în care PNL își gestionează deciziile majore și dacă nominalizarea unui premier liberal poate fi susținută intern fără o consultare formală a conducerii. Ciucu avertizează că astfel de practici pot avea efecte pe termen lung și susține că partidul „va trece și acest test”. „Modul acesta de a face politică se va întoarce împotriva acelora care fac politică în acest fel.” Context: cine este Adrian Veștea, premierul desemnat Adevărul amintește că Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL și președinte al Consiliului Județean Brașov, după retragerea lui Eugen Tomac. Veștea are 52 de ani, este economist (studii în contabilitate și management public) și expert contabil, cu experiență administrativă ca primar al orașului Râșnov (2004–2016), președinte al CJ Brașov (2016–2023 și din 2024) și ministru al Dezvoltării (2023–2024). Potrivit declarației de avere citate de publicație, familia sa deține terenuri, locuințe și economii în conturi și titluri de stat, iar veniturile provin din funcții publice și alte activități financiare. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier deschide o fisură în PNL, cu risc de blocaj în negocierile pentru guvernare , după ce prim-vicepreședintele partidului Ciprian Ciucu l-a acuzat public de „complot” și „trădare”, în timp ce Veștea le cere liberalilor să revină la masa discuțiilor cu partidele pro-europene, potrivit Adevărul . Veștea, desemnat pentru funcția de prim-ministru, i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru încredere și a prezentat momentul drept unul de „responsabilitate uriașă”, susținând că România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Apelul lui Veștea: PNL să revină la negocieri și să asigure continuitatea În mesajul către colegii din PNL, Veștea a insistat că desemnarea sa „nu este o amenințare” pentru partid, ci „un moment de responsabilitate”, și a pus accent pe continuitatea reformelor și proiectelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan, precum și pe respectarea angajamentelor internaționale ale României. „Cred că PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene și să identifice soluțiile pentru continuarea guvernării. Nu pentru funcții. Nu pentru calcule mărunte. Ci pentru România și pentru oamenii care au nevoie de stabilitate, dezvoltare și proiecte duse până la capăt”. Veștea a mai transmis un mesaj de susținere pentru aleșii locali liberali (primari, președinți de consilii județene, consilieri), argumentând că aceștia au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. În final, a reiterat ideea că „România are nevoie de stabilitate” și că PNL trebuie să rămână „responsabil, pro-occidental și puternic”. Replica din partid: acuzații de „complot” și „trădare” Tensiunea internă a devenit explicită după reacția lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, care a comentat la postarea lui Veștea și a respins explicațiile acestuia, susținând că desemnarea a surprins conducerea partidului și că Veștea ar fi știut din timp. „Sunt cuvine fără rost. Ai complotat împotriva colegilor tăi. Ai complotat și ai trădat încrederea noastră a tuturor. Am aflat din presă. Tu știai de joi, de când nu ai venit la ședință. Urât! Foarte urât!” Miza imediată este capacitatea PNL de a se repoziționa rapid pentru negocierile de guvernare invocate de Veștea: mesajul public de unitate și „responsabilitate” este contrazis, în același spațiu, de acuzații directe din vârful partidului, ceea ce poate complica revenirea la masa discuțiilor cu partidele pro-europene. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a redeschis negocierile de guvernare, dar a declanșat și o criză internă în PNL , după ce mai mulți lideri ai partidelor din fosta coaliție au spus că nu au fost consultați și au aflat decizia „de la TV”, potrivit HotNews . PSD transmite că ar putea reveni la guvernare alături de PNL, însă condiționează discuția de ieșirea lui Ilie Bolojan din ecuație. În același timp, chiar în PNL apar acuzații de „trădare” și „ingerință”, pe fondul nemulțumirii că nominalizarea ar fi fost făcută fără informarea conducerii partidului. PSD: disponibilitate pentru o nouă majoritate, dar fără Bolojan HotNews notează că social-democrații au reacționat surprinși de desemnarea lui Veștea, iar liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus la Digi24 că urmează o discuție cu premierul desemnat și că PSD este deschis la o coaliție cu PNL „dar fără Ilie Bolojan”. În argumentația sa, Zamfir leagă această poziție de situația economică pe care o atribuie guvernării Bolojan. Deputatul PSD Mihai Fifor a indicat, la rândul său, că nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile cu PSD și că partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. PNL: acuzații de „act ostil” și ședință de decizie În PNL, reacțiile descrise de HotNews merg de la surpriză la acuzații directe la adresa președintelui Nicușor Dan. Ilie Bolojan, premier interimar și lider al PNL, a susținut că nici el, nici conducerea partidului nu au fost informați anterior și a calificat desemnarea drept: „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL” Bolojan a mai anunțat că urmează o ședință a conducerii PNL pentru stabilirea unei poziții oficiale. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a vorbit, într-un mesaj pe Facebook, despre „agresiune” la adresa partidului și a rezumat reacția internă în termeni duri: „Complot. Trădare. Ingerință.” Deputatul Robert Sighiartău a acuzat că președintele ar fi renunțat la rolul de mediator și ar fi intrat într-o confruntare politică ce urmărește fragmentarea PNL, invocând și costuri de instabilitate „politică și economică” suportate de cetățeni și mediul de afaceri. Și deputatul Alexandru Muraru a descris nominalizarea ca pe o încercare de „dinamitare” a partidului din interior. Prima susținere publică în PNL pentru Veștea În același timp, vicepreședintele PNL Alexandru Popa a declarat pentru HotNews că Veștea este „o variantă bună” de premier și că nu vede acceptarea nominalizării drept „trădare”, sugerând că rezultatul ar trebui judecat după performanța unui eventual guvern. În context, HotNews menționează și o informație publicată anterior de BizBrașov, potrivit căreia un grup din PNL l-ar fi pregătit pe Veștea pentru o viitoare formulă de guvernare PSD–PNL–UDMR. USR: surpriză și discuție despre procedura constituțională Și dinspre USR sunt semnalate reacții de surpriză, un membru al conducerii declarând pentru HotNews că nu crede că desemnarea a fost anticipată în partid, iar un alt reprezentant a spus că „abia acum trebuie să chibzuim”, în condițiile în care joi votul intern împotriva susținerii guvernului propus de Eugen Tomac ar fi fost covârșitor. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat public lipsa consultărilor cu partidele parlamentare înaintea desemnării unui nou candidat de premier, invocând procedura prevăzută de Constituție. Ce urmează: negocieri cu Veștea, dar și testul de control în PNL Din reacțiile centralizate de HotNews rezultă două fronturi paralele: pe de o parte, discuții pentru o majoritate parlamentară în jurul lui Adrian Veștea (cu PSD sugerând explicit disponibilitatea, dar cu o condiție politică majoră), iar pe de altă parte, o decizie internă în PNL, unde conducerea urmează să se reunească după acuzațiile că nominalizarea a fost făcută fără consultarea partidului. [...]
PSD își amână poziția față de viitorul Guvern până vede programul de guvernare , după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultări prealabile cu social-democrații, potrivit Agerpres . Deputatul PSD Mihai Fifor spune că partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fifor afirmă că PSD așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar evaluarea finală va urmări compatibilitatea acestora cu „valorile” partidului, cu angajamentele prooccidentale și cu „capacitatea reală” de a răspunde provocărilor economice și sociale. „Având în vedere că această nominalizare a fost făcută fără consultări prealabile cu formațiunea noastră, vom convoca forurile de conducere ale partidului pentru a analiza în detaliu această propunere și implicațiile sale politice.” Miza: o majoritate parlamentară stabilă, dar cu condiții Fifor susține că nominalizarea vine într-un moment politic „dificil”, iar PSD consideră că orice propunere care poate duce la o formulă de guvernare „viabilă”, capabilă să genereze o majoritate parlamentară stabilă, trebuie analizată „cu responsabilitate și seriozitate”. Totodată, social-democratul reafirmă că obiectivul prioritar al PSD rămâne susținerea unei guvernări prooccidentale, bazate pe un „parteneriat solid și transparent”, dar menține rezervele exprimate anterior față de orice formulă de guvernare care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . Contextul desemnării Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
USR contestă legalitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără noi consultări , un demers care poate complica calendarul formării Guvernului și prelungește incertitudinea politică, cu efect direct asupra predictibilității decizionale, potrivit Știrile Pro TV . Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să reia consultările cu partidele parlamentare înainte de a propune un nou candidat la funcția de prim-ministru. Argumentul central este că procedura constituțională declanșată de consultările anterioare s-ar fi încheiat odată cu depunerea mandatului de către premierul desemnat Eugen Tomac. În postarea sa, Dimitriu afirmă că desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru trebuie precedată de consultarea partidelor parlamentare, iar consultările precedente au avut „un obiect precis” și „un rezultat concret” – desemnarea lui Eugen Tomac. În momentul în care acesta și-a depus mandatul, spune deputatul, procedura ar fi trebuit reluată de la zero. Miza: procedura de desemnare și riscul de blocaj instituțional Potrivit lui Alexandru Dimitriu, retragerea lui Tomac nu poate fi tratată ca „un detaliu administrativ”, ci ca un semnal că nu a existat susținerea politică necesară pentru formarea unei majorități parlamentare. În această logică, o nouă desemnare nu ar fi o simplă continuare a pașilor anteriori, deoarece „situația politică s-a schimbat”, iar Constituția ar impune reluarea consultărilor. Deputatul mai argumentează că consultarea partidelor nu este o formalitate „care se bifează o singură dată” și apoi se aplică oricărei desemnări ulterioare, ci ar trebui făcută pentru fiecare candidat, astfel încât președintele să poată evalua susținerea politică „reală” existentă la acel moment. Ce a anunțat președintele Conform informațiilor din articol, duminică dimineață președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că, în locul acestuia, îl propune pe Adrian Veștea. Decizia vine în contextul în care Tomac nu a reușit să adune suficiente susțineri parlamentare pentru a forma o nouă majoritate guvernamentală. În material este menționat și un articol separat despre situația lui Eugen Tomac și pașii de la Parlament, disponibil aici: Știrile Pro TV . Ce urmează Articolul nu indică dacă acuzația USR va fi urmată de o sesizare formală sau de un demers instituțional, însă disputa ridică o problemă de procedură care, dacă se amplifică politic, poate întârzia negocierile și validarea unei formule guvernamentale în Parlament. [...]
