Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Tánczos Barna exclude practic varianta unui premier UDMR, sugerând că o astfel de numire este improbabilă în actualul climat politic, potrivit News.
Întrebat duminică, la Digi 24, când va avea UDMR premier, Tánczos Barna a răspuns:
„Când o să zboare porcul. Niciodată, cred.”
În aceeași intervenție, vicepremierul a fost întrebat și când ar putea românii alege un etnic maghiar ca președinte al României. Tánczos Barna a spus că nu exclude complet scenariul, invocând precedentul unui președinte etnic german, dar a condiționat posibilitatea de un nivel ridicat de încredere în comunitatea maghiară.
„Nu zic niciodată, pentru că un etnic german a fost deja. Atunci când o să aibă încredere totală în comunitatea noastră că nu vrem niciodată altceva decât bine pentru această țară.”
Declarațiile indică faptul că, din perspectiva UDMR, accesul la cele mai înalte funcții în stat rămâne legat de percepția publică și de acceptarea politică majoritară, nu doar de aritmetica parlamentară sau de negocierile de coaliție.
Recomandate
PNL intră în opoziție și își asumă o reorganizare internă fără „compromisuri slabe” , după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, potrivit Antena 3 . Mesajul liderului liberal fixează direcția partidului pentru perioada următoare: reconstrucție în afara puterii, cu accent pe disciplină internă și pregătirea unei reveniri la guvernare. Bolojan a vorbit duminică, în calitate de președinte PNL, la Muzeul Național Brătianu , la evenimentul organizat la 151 de ani de la înființarea partidului. El a descris momentul drept „un final de ciclu de guvernare” și a susținut că PNL își asumă o parte din responsabilitatea pentru „lucrurile care s-au acumulat negativ” în România. De ce spune Bolojan că a căzut Guvernul În declarațiile sale, Bolojan a afirmat că executivul pe care l-a condus a încercat „să limiteze risipa și să corecteze nedreptățile”, iar acesta ar fi fost, în opinia lui, motivul principal pentru care cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură. „Dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile. Asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.” El a mai spus că PNL a încercat „să facă ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și „având grijă de banul public”. „Drum al reorganizării” în opoziție Bolojan a transmis liberalilor că partidul trebuie să intre într-un proces de reorganizare și a respins ideea unor compromisuri care ar afecta credibilitatea formațiunii. „PNL a luat niște decizii în ultima lună și are de mers pe un drum, iar acel drum nu este al compromisurilor care ne compromit.” În același context, liderul PNL a indicat că obiectivul este ca, la o eventuală revenire la putere, partidul să vină „pregătit” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”, fără a detalia însă un calendar sau pași concreți ai reorganizării. [...]
Crin Antonescu acuză o „rebranduire” a PNL și pune sub semnul întrebării legitimitatea actualei conduceri de a poza în „reformatoare”, într-un mesaj publicat de aniversarea a 151 de ani a partidului, potrivit Antena 3 . Fostul lider liberal susține că evenimentul aniversar a fost transformat într-o „ședință de auto-flagelare” și îi vizează direct pe Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu . Miza politică a mesajului este disputa internă privind direcția și identitatea PNL: Antonescu contestă ideea că partidul ar trebui să „înceapă de la zero” și critică un discurs care, în opinia sa, ignoră contribuțiile istorice ale formațiunii și rescrie trecutul în funcție de „propaganda zilei”. Replica la Stelian Tănase și critica „auto-flagelării” partidului Antonescu îi răspunde lui Stelian Tănase, după ce scriitorul a afirmat despre liberali că „au lins clanțele” pentru funcții. Fostul președinte PNL spune că „hârdăul cu ocări” al lui Tănase ar fi fost primit „cu mare mulțumire” și leagă acest lucru de tendința de a nega sau uita istoria și de a relansa, periodic, discursul despre „revoluții”, „reforme” și „bună guvernare”. În mesajul publicat pe Facebook, Antonescu compară această logică cu episoade din politica românească post-1989, în care lideri noi au denunțat „greșelile” predecesorilor fără a-și asuma rolul avut în perioadele criticate. Atac la conducerea Ciucu–Bolojan: „reformatori” apăruți „brusc” Fostul lider liberal susține că actuala conducere ar promova o „rebranduire politică” și ar trata PNL ca pe un partid „nou-născut”, deși ar fi „exact cu aceiași oameni”. În acest context, el enumeră momente pe care le consideră ignorate în discursul actual: guvernările și alianțele PNL, contribuția la reforme, la aderarea României la Uniunea Europeană și la orientarea pro-occidentală. Antonescu amintește, între altele, de guvernarea Tăriceanu și de cota unică de impozitare, dar și de propriul rezultat de 20% la alegerile prezidențiale din 2009, folosit ca argument în disputa de credibilitate cu actualii lideri. Întrebările către Bolojan și Ciucu Finalul mesajului conține două întrebări retorice adresate lui Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, prin care Antonescu sugerează că aceștia nu ar fi avut reacții în perioadele în care PNL era criticat pentru oportunism și că, dacă partidul ar fi fost „breloc” până la „revoluția” recentă, Bolojan ar trebui să explice de ce nu s-a retras din politică. „Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL «lingea clanțe» la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva?” Mesajul se încheie într-un registru ironic, cu o critică la adresa felului în care ar fi fost gestionată aniversarea partidului și cu o nouă contestare a „noilor reformatori” din PNL. [...]
Vicepremierul demis Tánczos Barna mizează pe formarea rapidă a unei majorități la a doua nominalizare , susținând că scenariul alegerilor anticipate ar adânci incertitudinea fără să schimbe semnificativ raportul de forțe din Parlament, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, în contextul instabilității politice și al discuțiilor despre posibile anticipate. Tánczos a spus că este „90% convins” că la a doua nominalizare „se va găsi o soluție” pentru un guvern, adică o majoritate parlamentară care să susțină un Executiv. De ce contează: anticipatele, prezentate ca opțiune cu cost politic și câștig limitat În evaluarea vicepremierului demis, alegerile anticipate rămân „doar una teoretică”, iar principalul beneficiar ar fi AUR. El a argumentat că, în linii mari, „blocurile puternice” ar rămâne similare, cu variații relativ mici. „Blocurile puternice ar rămâne cam aceleași. Poate un plus, minus 5% pentru AUR.” Tánczos a mai spus că nu se așteaptă la modificări semnificative ale raporturilor de forțe dacă, „în 3 luni de zile”, România ar ajunge la anticipate. Rolul președintelui în criza politică, în viziunea lui Tánczos Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar fi putut preveni actuala instabilitate, Tánczos a afirmat că șeful statului nu poate influența deciziile interne ale PSD sau PNL și nu „controlează” Parlamentul, Guvernul sau partidele, invocând separația puterilor în stat. „Președintele nu controlează Parlamentul. Nu controlează Guvernul și nu poate controla partidele.” În acest cadru, el a descris rolul președintelui ca unul de „arbitru” și „echilibrare”, fără intervenție în deciziile partidelor sau ale Executivului. Ce urmează Din declarațiile citate de G4Media nu rezultă un calendar sau o formulă concretă de majoritate, însă mesajul central este că soluția politică ar urma să fie găsită în Parlament la a doua nominalizare, iar anticipatele sunt văzute ca o variantă improbabilă și, în opinia sa, nedorită „din niciun punct de vedere” pentru România. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna ridică miza politică pe tema influenței ruse și a orientării pro-UE , acuzând AUR că a susținut „mişcări anti-europene” și că are „o legătură foarte îndoielnică” cu „influenţa rusă” în politica românească, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute duminică, într-o intervenție la Digi24, în contextul unei discuții despre diferența dintre partidele pro-europene și cele catalogate drept anti-europene. Tanczos Barna a fost întrebat de ce PSD ar fi un partid pro-european, iar AUR nu. În răspuns, vicepremierul a spus că, „din punctul nostru de vedere”, AUR a susținut mișcări anti-europene și că legătura sa cu influența rusă în politica românească este „foarte îndoielnică”. Disputa despre comparația cu Fidesz și politica energetică În dialog a apărut și comparația cu Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria. Jurnalistul Florin Negruțiu a replicat că „acest lucru l-a făcut şi Fidesz” în Ungaria, iar Tanczos Barna a respins ideea că Fidesz ar fi adus influență rusă. În schimb, el a susținut că Fidesz ar fi urmărit protejarea economiei interne de prețurile ridicate la energie, invocând două direcții: protejarea industriei maghiare de „energie scumpă”; protejarea consumatorilor casnici de „energie scumpă”. Totodată, Tanczos Barna a afirmat că această abordare „i-a costat istoria de 16 ani”, fără a detalia la ce costuri se referă. Poziția UDMR față de Viktor Orban Întrebat dacă UDMR a pariat greșit pe Viktor Orban, Tanczos Barna a răspuns negativ și a spus că este „o certitudine” că comunitatea maghiară din România îl susține pe liderul ungar. El a invocat o apropiere de „valori, creştine, conservatoare” și a descris relația drept una construită în timp, pe fondul sprijinului primit de comunitatea maghiară din partea guvernului de la Budapesta. Declarațiile vin într-un moment în care tema orientării pro-europene și a riscurilor de influență externă este folosită tot mai des ca linie de demarcație în disputa politică internă, însă materialul citat nu include reacții ale AUR la acuzațiile formulate. [...]
Vicepremierul Tánczos Barna cere frânarea cheltuielilor cu salariile la stat și susține că viitorul premier va fi obligat să continue reducerea deficitului bugetar, cu un control strict asupra cheltuielilor publice, potrivit Mediafax . Mesajul vizează în special majorările salariale, sporurile și „privilegiile” din sectorul public, pe care le consideră nesustenabile în raport cu economia privată. Într-o intervenție la Digi24 , Barna a spus că, indiferent de stilul viitorului șef al Guvernului sau de partidul aflat la putere, direcția economică trebuie păstrată pentru a atinge ținta de reducere a deficitului până la finalul anului. „Nu cred că există altă cale decât această abordare ponderată și responsabilă în tot ce înseamnă cheltuieri publice.” Salariile și sporurile din sectorul public, în centrul ajustărilor Vicepremierul, care este și ministru interimar al Agriculturii, a argumentat că România are „probleme structurale” legate de productivitate și de raportul dintre salarizarea din administrația publică și cea din mediul privat. În acest context, a avertizat că statul „nu își mai permite” creșteri fără limită. „Trebuie o ponderare în tot ce înseamnă majorări salariale, sporuri, privilegii. Trebuie eliminate, pe cât posibil. O salarizare corectă, decentă pentru administrația publică, dar nu ne mai permitem ca administrația publică să fie tot timpul în fața privatului în ceea ce privește nivelul de salarizare.” Ce urmărește Guvernul, în viziunea lui Barna Barna a indicat ca obiectiv reducerea diferenței dintre veniturile din sectorul public și cele din economia privată, susținând că „salariile de la stat nu le mai pot depăși pe cele din privat”. În logica sa, ajustarea ar trebui să ducă la o apropiere a nivelurilor, inclusiv prin creșterea treptată a sectorului privat. „Trebuie să așteptăm să vină și sectorul privat din urmă și să ajungă din urmă sectorul public.” [...]
Nigel Farage riscă să fie verificat pentru respectarea regulilor de declarare a donațiilor , după ce a susținut, potrivit Adevărul , că „actori statali ostili” asociați Rusiei i-ar fi compromis telefonul și conturile personale pentru a obține informații despre un „cadou” de 5 milioane de lire sterline primit de la un miliardar din industria criptomonedelor. Miza politică ține de integritatea și transparența finanțării, într-un moment în care partidul său, Reform UK , încearcă să-și consolideze poziția electorală. Investigația este derulată de Comisarul pentru Standarde Parlamentare din Marea Britanie și vizează dacă liderul Reform UK a încălcat regulile privind declararea donațiilor și cadourilor financiare, notează presa britanică citată de Adevărul. Donația de 5 milioane de lire și obligațiile de declarare Potrivit presei britanice, suma de 5 milioane de lire sterline i-ar fi fost oferită lui Farage de Christopher Harborne, un miliardar stabilit în Thailanda, cunoscut pentru investiții în criptomonede. Farage a susținut că banii au fost „un cadou personal, necondiționat” și că nu ar fi existat obligația legală de a declara suma. Ulterior, el a descris donația drept „o recompensă” pentru rolul său în campania pentru Brexit. În contrapunct, regulamentul parlamentar britanic prevede că noii deputați trebuie să declare anumite donații și beneficii financiare primite în cele 12 luni anterioare alegerii. Acuzația de atac cibernetic și disputa cu presa Surse apropiate partidului Reform UK afirmă că Farage ar fi devenit „extrem de suspicios” după ce informațiile despre donație au apărut în presă luna trecută și că și-ar fi trimis telefonul la o analiză informatică realizată de specialiști în contraspionaj cibernetic. Aceleași surse susțin că experții ar fi concluzionat că „actori statali ostili”, „aproape sigur conectați de Moscova”, ar fi folosit tehnici de tip „spear phishing” (atacuri de tip phishing țintite, personalizate) pentru a compromite telefonul, emailurile și conturile bancare ale politicianului. „Acțiunile Rusiei sunt profund îngrijorătoare și evidențiază amenințarea pe care o reprezintă pentru securitatea britanică”, a declarat Nigel Farage pentru presa britanică. Informațiile despre donație au fost publicate inițial de The Guardian . Farage a sugerat că situația ridică semne de întrebare despre cum au fost obținute datele, însă reprezentanți ai publicației au respins acuzațiile și au calificat declarațiile drept „absurde”, acuzându-l, la rândul lor, că încearcă să deturneze atenția de la întrebările privind situația sa financiară. Achiziția imobiliară care amplifică presiunea publică Controversa este alimentată și de faptul că, la scurt timp după primirea donației, Farage a cumpărat o locuință evaluată la aproximativ 1,4 milioane de lire sterline. Politicianul susține că nu există legătură între donație și achiziția imobiliară. În acest stadiu, informațiile despre presupusul atac cibernetic provin din surse din partid, iar consecința imediată rămâne investigația de standarde parlamentare, care va stabili dacă au fost respectate obligațiile de declarare și, implicit, ce riscuri politice și de credibilitate decurg pentru liderul Reform UK. [...]
