Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, este în centrul unui scandal grav privind relațiile sale directe cu Rusia și intervenții în politica de sancțiuni a UE potrivit Profit.ro, după publicarea unor înregistrări audio care sugerează acțiuni concrete în favoarea unor apropiați ai Kremlinului. Investigația internațională indică faptul că șeful diplomației ungare nu doar că a discutat cu Serghei Lavrov, ci ar fi și promis sprijin pentru modificarea deciziilor Uniunii Europene.
Într-o convorbire din august 2024, Szijjártó ar fi fost surprins discutând despre eliminarea de pe lista sancțiunilor a Gulbahor Ismailova, sora oligarhului Alisher Usmanov, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Mai mult, ministrul ungar ar fi afirmat explicit că „va face tot posibilul” pentru a obține această decizie. Ulterior, la câteva luni, persoana vizată a fost scoasă de pe lista UE, ceea ce amplifică suspiciunile privind influențarea politică a mecanismelor europene.
Datele prezentate conturează un comportament care depășește cadrul obișnuit al diplomației:
Analiștii citați în investigație descriu tonul și conținutul conversațiilor drept incompatibile cu rolul unui ministru de externe al unui stat membru UE.
Cazul nu este singular. Potrivit aceleiași investigații, Péter Szijjártó ar fi fost implicat și în:
Aceste suspiciuni au determinat reacții la nivel european, Comisia Europeană calificând situația drept „foarte îngrijorătoare” și cerând explicații oficiale.
Szijjártó nu neagă contactele frecvente cu Serghei Lavrov, inclusiv în timpul reuniunilor UE, însă susține că acestea fac parte din practica diplomatică. El respinge acuzațiile privind încălcarea regulilor sau transmiterea de informații sensibile.
Scandalul ridică semne serioase de întrebare privind loialitatea și coerența politicii externe europene, în condițiile în care deciziile privind sancțiunile necesită consens. Dacă acuzațiile se confirmă, impactul ar putea depăși cazul individual și ar afecta încrederea dintre statele membre.
Situația rămâne deschisă, însă gravitatea acuzațiilor și dovezile prezentate plasează cazul printre cele mai sensibile episoade recente din interiorul Uniunii Europene.
Recomandate
Parlamentul Israelului a adoptat o lege privind pedeapsa cu moartea pentru teroriști , potrivit BILD , care relatează că votul final a avut loc luni, la Ierusalim, în a treia și ultima lectură. Legea a fost aprobată cu 62 de voturi pentru și 48 împotrivă, cu o abținere; nouă deputați din totalul de 120 nu au fost prezenți. Publicația notează că și premierul Benjamin Netanyahu a votat în favoarea proiectului, inițiat de partidul de extremă dreapta Otzma Yehudit , parte a coaliției de guvernare. Actul normativ vizează introducerea pedepsei cu moartea pentru infractori palestinieni condamnați pentru uciderea israelienilor din motive considerate „teroriste”. Textul legii prevede pedeapsa capitală sau închisoarea pe viață pentru oricine „provoacă în mod intenționat moartea unei persoane cu scopul de a face rău unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței statului Israel”. O componentă importantă a aplicării ține de tribunalele militare din Cisiordania ocupată: palestinienii condamnați de un astfel de tribunal pentru un atac mortal, încadrat drept „act terorist”, ar urma să se confrunte, ca regulă, cu pedeapsa cu moartea. Legea permite totuși reducerea pedepsei la detenție pe viață „în circumstanțe speciale”. Înainte de vot, activiști au anunțat că vor contesta legea în instanță, iar organizația israeliană pentru drepturile omului Asociația pentru Drepturile Civile în Israel a depus, potrivit propriei declarații, o plângere la Curtea Supremă. În plan mai larg, BILD consemnează și reacții critice internaționale, pe fondul faptului că în Israel pedeapsa cu moartea este, în practică, neaplicată de decenii, ultima execuție fiind cea a lui Adolf Eichmann, în 1962. [...]
Sorin Grindeanu reacționează după perchezițiile DNA la fostul său șef de cabinet potrivit Antena 3 CNN , într-un context tensionat generat de acțiunile procurorilor anticorupție care vizează persoane din apropierea sa. Declarația vine la scurt timp după descinderile efectuate de DNA, însă informațiile publice despre anchetă rămân, pentru moment, limitate. Reacția ministrului Transporturilor este una rezervată, fără detalii concrete despre dosar sau acuzațiile investigate. Din datele disponibile, perchezițiile îl vizează pe fostul său șef de cabinet, ceea ce aduce cazul în zona politică și administrativă sensibilă. Contextul anchetei În lipsa unor informații oficiale extinse, situația poate fi sintetizată astfel: procurorii DNA au efectuat percheziții vizată este o persoană apropiată de Sorin Grindeanu nu au fost comunicate public acuzații detaliate ancheta este în desfășurare Această lipsă de claritate este obișnuită în fazele incipiente ale investigațiilor, când autoritățile evită divulgarea detaliilor pentru a nu afecta cursul cercetărilor. Implicații politice Chiar dacă Grindeanu nu este vizat direct, cazul are potențialul de a genera presiune publică și politică, având în vedere funcția sa și legătura cu persoana investigată. Astfel de situații atrag atenția asupra modului în care sunt selectați și monitorizați colaboratorii din structurile guvernamentale. Ce urmează Evoluția anchetei va depinde de rezultatele perchezițiilor și de eventualele probe strânse de procurori. În funcție de acestea, pot apărea: puneri sub acuzare extinderea cercetărilor clarificări oficiale privind faptele investigate Până atunci, cazul rămâne într-o fază incipientă, iar reacțiile publice sunt prudente, în lipsa unor informații detaliate din partea autorităților. [...]
COTAR cere Guvernului să reducă simultan accizele și TVA la carburanți , potrivit Mediafax , pe fondul scumpirilor recente la pompă și al discuțiilor din Executiv despre o posibilă intervenție pe prețul motorinei. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România spune că salută decizia Guvernului de a lua „măsuri concrete” pentru reducerea prețului carburanților, dar insistă ca acestea să fie aplicate „cât mai repede” și pentru o perioadă „suficient de lungă”, astfel încât efectele să fie stabile. Argumentele transportatorilor: taxele ar explica o parte majoră din preț COTAR susține că scumpirea carburanților se transmite în lanț în economie, prin creșterea costurilor de transport și, implicit, a prețurilor la bunuri și servicii. Organizația avertizează că efectele ar putea include scăderea nivelului de trai și presiuni pe piața muncii, dacă nu se intervine prin reducerea taxării. „Creșterea prețurilor la carburanți nu înseamnă doar o creștere a costurilor pentru transportatori, ci și o creștere a prețului tuturor produselor și serviciilor, o scădere a nivelului de trai, o creștere a criminalității, falimente în lanț și un val de șomaj.” În același comunicat, confederația afirmă că, în unele stații, prețul motorinei a depășit 10 lei/litru și că statul ar încasa 55% din prețul unui litru, prin accize, TVA și „taxa de drum”. COTAR mai susține că, potrivit propriilor calcule, motorina „ar costa 4,6 lei”, însă peste acest nivel se adaugă acciza majorată de la 1 ianuarie, TVA de 21% și celelalte taxe. Ce spune premierul: scumpirea, legată de piețele externe; reducerea accizei, în analiză Conform comunicatului citat de Mediafax, premierul Ilie Bolojan ar fi explicat că prețurile au crescut de la aproximativ 8 lei la 10,3–10,4 lei, adică în jur de 30%, un fenomen pe care îl leagă de evoluția piețelor externe și pe care îl descrie ca fiind dificil de oprit. În paralel, Guvernul analizează opțiuni pentru reducerea accizelor la motorină, iar o decizie oficială este așteptată „în curând”. Potrivit declarației atribuite premierului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei lucrează la o soluție, însă COTAR cere ca eventualele ajustări să vizeze simultan și accizele, și TVA, nu doar una dintre componentele fiscale. [...]
Sorin Grindeanu acuză „cinism” după întârzierea măsurilor la carburanți , potrivit Mediafax . Liderul PSD a declarat marți că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ar fi prezentat coaliției, în urmă cu patru săptămâni, scenarii pentru atenuarea șocului scumpirilor , însă până acum nu s-a luat o decizie. Critica PSD: decizie amânată și opțiuni discutate Grindeanu susține că nici în ședința de luni a coaliției nu a fost adoptată o măsură, iar întârzierea i se pare „ciudată”. El a legat amânarea de faptul că, odată cu un preț mai mare la pompă, statul ar încasa mai mult, ceea ce, în opinia sa, nu ar reprezenta „bună guvernare”. „Încă nu avem o decizie. Vă spun că toată această întârziere pare ciudată. Ca să nu spun altcumva. Eu știu că în această perioadă faptul că e prețul la pompă mai mare statul încasează mai mult. Și știm cu toți acest lucru. Dar asta este cinism. Asta nu este bună guvernare”, a declarat Sorin Grindeanu. Social-democratul a afirmat că și-ar fi dorit ca decizia să fie luată mai repede și a indicat drept exemple soluții discutate public, precum reducerea accizei sau o formulă „variabilă” care să țină cont de niveluri ale prețului pe litru. Grindeanu a mai spus că, între timp, alte țări europene ar fi adoptat măsuri, inclusiv reduceri de TVA. Poziția premierului: analize pentru reducerea accizei la motorină În replică, premierul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul analizează modalitățile de reducere a accizei la motorină și că urmează să fie anunțată „în curând” o decizie oficială. Potrivit acestuia, Ministerul de Finanțe și Ministerul Energiei lucrează la o soluție. Miza imediată este dacă Executivul va interveni printr-o reducere a accizei (taxă inclusă în prețul carburanților) și în ce formă, în condițiile în care discuțiile din coaliție, conform declarațiilor lui Grindeanu, nu au produs încă o hotărâre. [...]
Nicușor Dan spune că șefii SRI și SIE vor fi numiți „în momentul potrivit” , potrivit Adevărul . Președintele a vorbit luni, 30 martie, despre procesul de numire a conducerii celor două servicii de informații, după ce în februarie anunțase că deciziile au fost amânate din „motive obiective”, dar că ar urma să fie luate „relativ curând”. Declarația a fost făcută la Ateneul Român, în cadrul evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”, unde Nicușor Dan a indicat că numirile depind de o discuție între Președinție și Parlament, pe fondul unei tensiuni publice pe subiect. „E ceva ce ține de președinte și Parlament și în momentul acesta constatăm cu toții că este o inflamare. În momentul potrivit o să facem această discuție și finalizată cu numire”, a spus sec Nicușor Dan. În paralel, la începutul lunii martie, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a afirmat că nu a discutat cu șeful statului despre o eventuală numire la conducerea SRI, deși numele său a fost vehiculat în spațiul public pentru această funcție. Abrudean a spus că nu urmărește funcții și a criticat dezbaterea publică axată pe persoane. Anterior, luna trecută, Nicușor Dan declarase că are în vedere câte cinci candidați pentru fiecare dintre cele două servicii, „între care există o ordine, o ierarhie”. Potrivit președintelui, decizia finală ar urma să fie luată după o discuție cu Parlamentul, fără a indica un calendar exact. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că parteneriatul cu România „nu a fost niciodată mai puternic” , potrivit AGERPRES , într-un interviu publicat marți, 31 martie 2026, primul acordat presei române de la preluarea mandatului de către Darryl Nirenberg . Diplomatul pune accent pe cooperarea de securitate, dar și pe „oportunitățile economice”, inclusiv în energie și în zona mineralelor critice. În discuție, Nirenberg a vorbit despre decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de a aproba solicitarea SUA privind dislocarea de trupe și avioane de luptă pe teritoriul României, în legătură cu operațiuni din Orientul Mijlociu. Ambasadorul nu a intrat în detalii operaționale, trimițând la declarațiile publice ale președintelui american, dar a insistat asupra continuității angajamentului SUA în NATO. „Parteneriatul nostru nu a fost niciodată mai puternic și mai important”, a declarat Darryl Nirenberg, adăugând că urmează să viziteze soldații americani de la Baza Mihail Kogălniceanu și că SUA sunt „recunoscătoare României” pentru găzduirea trupelor americane. Pe fondul discuțiilor despre implicarea aliaților în Orientul Mijlociu, ambasadorul a reiterat poziția Washingtonului privind apărarea colectivă. El a spus că președintele Donald Trump a afirmat „foarte clar” că angajamentul SUA față de Articolul 5 este „de neclintit” și a indicat România drept aliat important, inclusiv prin creșterea contribuției la apărare peste pragul de 2% din PIB și susținerea țintei de 5% discutate la Summitul NATO de la Haga din 2025, menționând că România „este pe cale să ajungă” la această alocare. În plan politic, Nirenberg a declarat că nu are confirmări despre o eventuală participare a președintelui Trump sau a secretarului de stat Marco Rubio la reuniunea București 9 programată în luna mai, dar a apreciat găzduirea evenimentului de către România ca semn de leadership pe Flancul estic. Despre o posibilă întâlnire bilaterală la Washington între președinții celor două țări, ambasadorul a spus că nu are informații suplimentare, însă a descris relația drept una „ce evoluează” între președintele României, Dan, și președintele SUA. Interviul atinge și două subiecte cu impact direct pentru public și mediul de afaceri: programul Visa Waiver și discuțiile din SUA despre anularea alegerilor prezidențiale din România. În cazul Visa Waiver, Nirenberg a afirmat că decizia a făcut parte dintr-o „reevaluare globală”, iar România „este binevenită să aplice din nou”, fără să indice un calendar. Totodată, el a spus că românii pot călători în SUA dacă îndeplinesc condițiile legilor americane și a încurajat solicitarea de vize, menționând că activitatea consulatului continuă. Pe componenta economică, ambasadorul a vorbit despre potențialul României în energie și despre cooperarea în domeniul mineralelor critice, pe care le-a descris ca fiind esențiale pentru lanțurile de aprovizionare ale produselor electronice. El a precizat că există un parteneriat „în stadiu incipient” și a menționat participarea ministrului de externe Oana Țoiu la o reuniune ministerială la Washington pe această temă. [...]
