Știri
Știri din categoria Politică
O scurgere de documente din serviciile secrete ungare indică monitorizarea opoziției, potrivit G4Media, care preia o investigație a portalului independent 444.hu. Cazul vizează Oficiul pentru Protecția Constituției (AH), serviciul de informații interne al Ungariei, și arată cum discuții private despre politică și mișcările opoziției ar fi fost urmărite sub pretexte legale contestate.
Investigația descrie interceptarea constantă, în perioada decembrie 2024–ianuarie 2025, a unui om de afaceri identificat cu pseudonimul F., ale cărui apeluri și mesaje ar fi fost rezumate într-un e-mail intern trimis de un ofițer de rang înalt către alți cinci colegi. Mesajul avea un titlu care, în spațiul public ungar, trimite la inițialele lui Péter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, însă AH ar fi susținut în fața jurnaliștilor că „MP” ar însemna „Proliferarea Maghiară”, un termen tehnic legat de traficul de arme de distrugere în masă.
Surse din comunitatea de securitate citate de 444.hu contestă această explicație, arătând că documentele scurse nu ar conține referiri la arme, ci la întâlniri cu voluntari ai partidului Tisza, strategii politice și opinii despre șansele premierului Viktor Orbán de a-și păstra puterea. În plus, transmiterea acestor informații prin e-mailuri interne nesecurizate ar încălca protocoalele uzuale ale serviciilor, sugerând o presiune de a livra rapid informații cu relevanță politică.
„Nu poate face asta, oamenii ar ieși în stradă și Orbán ar sfârși ca Ceaușescu în România”.
Partidul Tisza și Péter Magyar au reacționat, potrivit materialului, calificând operațiunile drept „cea mai gravă serie de poliție politică de după căderea comunismului” și acuzând guvernarea Orbán că folosește resursele statului împotriva opoziției. În paralel, articolul plasează episodul într-un context mai larg al controverselor privind supravegherea în Ungaria, inclusiv cazul recent al căpitanului de poliție Bence Szabó a relatat că ar fi dezvăluit o tentativă de compromitere a sistemului informatic al partidului Tisza, urmată de demiterea sa și de o strângere publică de fonduri de peste 500.000 de euro.
În plan politic și instituțional, miza este credibilitatea serviciilor și delimitarea dintre stat și partid, într-un moment în care Tisza este descris ca principala amenințare electorală pentru Fidesz. Materialul amintește și dimensiunea regională a influenței Budapestei, inclusiv prin mobilizarea voturilor în afara granițelor, subiect despre care se menționează că portalul Transtelex a scris în repetate rânduri, iar G4Media a preluat o anchetă privind operațiuni de strângere a voturilor pro-Orbán în Transilvania.
Recomandate
Péter Magyar, fost aliat al lui Viktor Orbán, își propune să pună capăt erei acestuia în Ungaria . Magyar, liderul opoziției, a demarat o campanie electorală intensă, vizitând toate cele 106 circumscripții din Ungaria. Campania sa este marcată de acuzații de corupție și amenințări cu publicarea de imagini compromițătoare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a fost membru al partidului Fidesz timp de 22 de ani, până în 2024. Acum, el reprezintă o amenințare semnificativă la adresa dominației lui Orbán, care a câștigat patru alegeri consecutive începând cu 2010. Sloganul său electoral pentru alegerile din 12 aprilie 2026, „Acum”, subliniază urgența momentului și este inspirat dintr-un apel revoluționar din secolul al XIX-lea. În turneul său, Magyar a susținut numeroase discursuri zilnice și a reușit să atragă susținători chiar și în zonele tradițional dominate de Fidesz. Anul trecut, a parcurs pe jos 300 de kilometri de la Budapesta la granița cu România, într-o încercare de a atrage alegătorii tradiționali ai Fidesz de partea sa. Promisiuni și provocări Magyar promite să combată corupția și să îmbunătățească starea economică a Ungariei. El a promis, de asemenea, să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene, înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Cu toate acestea, Orbán l-a descris pe Magyar ca pe o „marionetă” a Uniunii Europene și a Ucrainei. Într-un interviu viral pe YouTube, Magyar a explicat de ce a părăsit Fidesz, subliniind că actuala opoziție este ineficientă și că schimbarea trebuie să vină din interior. El a recunoscut că decizia sa de a se opune lui Orbán a fost dificilă, dar necesară. „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații decidenți se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook, referindu-se la scandalurile recente din Fidesz. Reacții și perspective În ciuda provocărilor, Magyar a obținut sprijin semnificativ. Partidul său, Tisza, a câștigat 29,6% din voturi la alegerile europene, iar sondajele recente îl plasează cu mult înaintea Fidesz. Magyar critică relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia și a reușit să atragă atenția publicului tânăr, care vede în Fidesz o elită coruptă. În contextul unei schimbări majore de percepție publică, sondajele arată că partidul Tisza este favorit să câștige alegerile. „Putem observa o schimbare majoră în percepția publicului”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, subliniind că oamenii cred acum că schimbarea este posibilă. Concluzie Pe măsură ce alegerile se apropie, Magyar continuă să fie o forță de luat în seamă în politica ungară. Cu o săptămână înainte de alegeri, Orbán încearcă să-și mobilizeze susținătorii pentru a evita o înfrângere zdrobitoare. În acest context, Péter Magyar se prezintă ca o alternativă viabilă la actualul guvern, promițând schimbări semnificative pentru Ungaria. [...]
Viktor Orbán cere ridicarea imediată a sancțiunilor UE pe energia din Rusia , invocând nevoia de a limita efectele economice ale războiului din Iran, potrivit Adevărul , care citează The Guardian . Premierul Ungariei a criticat politica actuală de sancțiuni a Uniunii Europene și a cerut o schimbare de direcție la nivel european, susținând că măsurile impuse Rusiei afectează mai puternic economiile statelor membre decât economia rusă. În acest context, Orbán a argumentat că Europa ar trebui să își prioritizeze interesele economice și stabilitatea internă. „Trebuie să ne gândim nu la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc de război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, a afirmat Orbán, într-un mesaj care îl vizează pe Donald Trump. Reacția liderului de la Budapesta vine pe fondul unei dispute politice cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care avertizase că acțiunile recente ale lui Orbán și ale lui Trump seamănă cu „planul din visele lui Putin”, relatează publicația britanică, conform materialului citat. Poziția Ungariei nu este nouă, guvernul Orbán remarcându-se în ultimii ani printr-o atitudine critică față de Ucraina și prin menținerea unei relații apropiate cu Rusia. În plan intern, Orbán și-a intensificat discursul anti-Ucraina și l-a transformat într-o temă centrală de campanie înaintea alegerilor programate în Ungaria pe 12 aprilie. [...]
Ministrul german de externe cere eliminarea unanimității din deciziile UE , potrivit AGERPRES , care citează o declarație a lui Johann Wadephul pentru publicațiile din grupul media Funke, relatată de DPA. Wadephul a indicat că miza este creșterea capacității de acțiune a Uniunii, în special în politica externă și de securitate, unde regula unanimității permite fiecărui stat membru să blocheze decizii prin dreptul de veto. El a făcut trimitere la disputa cu Ungaria privind un credit important pentru Kiev, susținut de celelalte state membre, dar contestat de Budapesta. „Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a afirmat Johann Wadephul . Șeful diplomației germane susține trecerea la votul cu majoritate calificată în Consiliul UE, argumentând că experiența recentă legată de sprijinul pentru Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei arată necesitatea acestei schimbări. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara lui 2029, iar Wadephul a legat calendarul reformei de finalul actualei legislaturi. În forma actuală, majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează „pentru” (15 din 27) și acestea reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE. În schimb, în domeniile unde se aplică unanimitatea, abținerea nu blochează decizia, însă un vot „împotrivă” o poate opri. AGERPRES mai amintește că unanimitatea se aplică în mai multe dosare considerate sensibile de statele membre, inclusiv politica externă și de securitate comună, extinderea UE, finanțele Uniunii (resurse proprii și bugetul multianual), armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri din justiție și afaceri interne, precum și din protecția socială. [...]
Donald Trump nu va veni fizic la Summitul B9 de la București , dar ar urma să fie reprezentat, cel mai probabil, de Marco Rubio, potrivit Antena 3 CNN . Reuniunea este programată pentru 13 mai, în Capitală. Conform sursei citate, președintele SUA a transmis o scrisoare de răspuns la invitație, în care a mulțumit României și Poloniei pentru creșterea alocărilor pentru Apărare ca procent din PIB și pentru intenția de a urca acest nivel „până la 5%” în anii următori. În aceeași scrisoare, Trump ar fi mulțumit și pentru sprijinul acordat în contextul războiului din Iran. În paralel, participarea secretarului general al NATO la summit a fost confirmată de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe comune cu Mark Rutte. „L-am invitat pe domnul secretar general la summitul B9 de la București, iar invitația a fost acceptată, deci, o să-l avem în mai pe domnul Rutte la București; mulțumesc pentru asta”, a spus șeful statului. Formatul București 9 (B9) este un mecanism de coordonare pe apărare între nouă state NATO de pe flancul estic — Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia — creat în 2015 la inițiativa lui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Potrivit Antena 3 CNN, grupul a apărut ca reacție la deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, iar în 2025 summitul a avut loc la Vilnius. La reuniunea de la București este așteptată prezența a aproximativ 15 lideri aliați și parteneri, iar printre invitați se numără și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai notează Antena 3 CNN. În același context, România și Polonia intenționează să invite statele scandinave să se alăture formatului B9, în cadrul summitului din luna mai. [...]
Traian Băsescu cere un „plan B” european de apărare printr-o Armată Europeană , pe fondul nemulțumirilor exprimate de Donald Trump față de țările NATO și de implicarea lor în eliberarea strâmtorii Ormuz, potrivit News.ro . Fostul președinte a susținut că Europa ar trebui să reducă dependența de deciziile liderului de la Casa Albă, pe care l-a descris drept „instabil”. Declarațiile au fost făcute duminică, la TVR INFO, în contextul discuțiilor despre riscul ca SUA să părăsească NATO și despre tensiunile din Orientul Mijlociu. Băsescu a pledat pentru o Armată Europeană care să funcționeze ca partener al NATO, nu ca înlocuitor, dar care să ofere Uniunii Europene o capacitate mai mare de acțiune. „Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenţi de un om instabil, cum este Trump.” În același timp, fostul președinte a spus că „Iranul nu trebuie lăsat să producă arma nucleară” și a apreciat că, într-o „soluție militară inteligentă”, doar americanii ar putea opri Iranul. El a criticat însă abordarea actuală a lui Trump și a reamintit retragerea SUA din acordul nuclear cu Iran în primul mandat al acestuia, susținând că o victorie a Iranului ar putea însemna închiderea strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Băsescu a mai argumentat că liderul american ignoră constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde deciziile militare presupun aprobări parlamentare. În opinia sa, acest decalaj ar alimenta o „propagandă urâtă pentru NATO”, în condițiile în care Trump ar cere aliaților europeni acțiuni rapide, imposibil de replicat în același ritm. În acest cadru, fostul președinte a avansat ideea dezvoltării unor formule regionale de cooperare, inclusiv între state membre NATO, ca soluție complementară pentru securitate. El a indicat explicit relansarea unei inițiative din perioada mandatului său. constituirea unei Armate Europene ca partener al NATO, pentru reducerea dependenței de deciziile SUA; menținerea obiectivului de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, dar printr-o strategie „inteligentă”; dezvoltarea de alianțe regionale între state NATO, inclusiv trilaterala România–Polonia–Turcia, ca opțiune de apărare regională. [...]
Tribunalul București a revocat definitiv controlul judiciar în cazul lui Călin Georgescu, iar fostul candidat la alegerile prezidențiale a reacționat public în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Mediafax . Măsura preventivă fusese instituită în februarie 2025. Georgescu a prezentat decizia instanței într-un registru religios, susținând că nu o consideră o victorie personală. „Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu, nu ca pe o biruință omenească.” În mesajul publicat pe Facebook, el a spus că a trăit „cu smerenie și recunoștință” momentul și i-a îndemnat pe susținători să rămână „uniți în post, rugăciune și dragoste”, făcând referire la perioada religioasă dinaintea Paștelui. Fostul candidat a mulțumit celor care au venit „săptămână de săptămână” la București și apoi la Buftea, „cu flori și tricolor”, indiferent de condițiile meteo, dar și celor care l-au sprijinit de la distanță. În același mesaj, el a afirmat că a înțeles că, „dincolo de încercări”, oamenii ar fi chemați să se regăsească într-un „ideal comun”, pe care îl definește drept „credința și binele poporului român”. Decizia Tribunalului București a venit după admiterea contestației formulate de avocații lui Călin Georgescu. Instanța a rejudecat cauza și a stabilit că măsura controlului judiciar „nu este temeinică”, dispunând ridicarea acesteia, mai notează Mediafax. [...]
