Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu a prezentat în PSD trei opțiuni privind coaliția, potrivit News.ro. Președintele PSD a spus vineri, după întâlnirea regională a partidului din zona Olteniei, că discuția internă a vizat trei scenarii: menținerea actualei formule de guvernare cu Ilie Bolojan prim-ministru, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției.
Grindeanu l-a criticat pe premier pentru modul în care ar fi gestionat relația din coaliție în ultimele 10 luni, susținând că PSD, ca partid cu pondere mare în alianță, nu ar fi fost tratat ca un partener egal. În același context, liderul PSD a precizat că la discuții au participat aproape toți membrii Guvernului din partea PSD, „începând cu vicepremierul Marian Neacșu”.
„Primul ministru nu s-a comportat, în aceste 10 luni, şi asta e concluzia până la urmă a şedinţei de azi, ca un prim-ministru al unei coaliţii.”
Cele trei scenarii prezentate de Grindeanu în partid au fost:
Liderul PSD a afirmat că „nu există alte scenarii” și că pentru fiecare variantă a explicat implicațiile, iar colegii și-au exprimat punctele de vedere. El a mai spus că votul urmează să aibă loc „în 20” și a admis existența unui „trend” în partid, pe baza intervențiilor din sală și a „pulsului” resimțit la întâlnire.
Întrebat despre reacția organizației din Oltenia, Grindeanu a descris-o drept una „mai aprinsă”, iar despre continuarea în formula actuală a spus că, din punctul său de vedere, aceasta ar fi fost exclusă „unanim” la ședința de vineri.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că „pseudo-stabilitatea” obținută printr-o guvernare în care „toate partidele stau în guvernare” poate alimenta votul de protest , potrivit News . Liderul PNL susține că România „nu își mai poate permite” o opoziție formată din partide care „în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic”, iar PNL trebuie să-și delimiteze mai ferm poziția față de USR și PSD . În intervenția de vineri, la dezbaterea aniversară „PNL 151 de ani – Modernizare cu rădăcini”, Bolojan a legat ideea de stabilitate politică de riscul consolidării „votului împotrivă” dacă guvernarea rămâne una de tip defensiv, fără schimbări vizibile. El a spus că, după „zece luni de guvernare”, există spațiu pentru a „schimba din guvernare foarte multe lucruri”, inclusiv prin stabilirea unor „reguli valabile pentru toți” și prin valorizarea comunităților. Mesajul politic: guvernare cu rezultate și o opoziție „funcțională” Bolojan a argumentat că schimbarea nu vine „doar de la București”, ci din comunitățile locale, sugerând că performanța administrativă și politicile aplicate la nivel local sunt esențiale pentru credibilitatea guvernării și pentru reducerea polarizării electorale. Totodată, președintele PNL a indicat nevoia ca partidul să fie „mai clar din punct de vedere doctrinar”, plasând această clarificare în contextul repoziționării față de alte formațiuni. Delimitări față de USR și PSD, cu țintă electorală 2028 În relația cu celelalte partide, Bolojan a insistat că PNL nu va fi „o clonă” a USR și că nici USR nu ar trebui să fie „o clonă” a PNL. În același timp, a spus că PNL „nu mai trebuie să accepte” să fie „brelocul” PSD, formulare folosită pentru a sublinia o delimitare politică mai fermă. „Dacă din nou toate partidele stau în guvernare şi doar asigură o pseudo-stabilitate, votul împotrivă se va consolida.” „România, ca ţară, nu îşi mai poate permite ca în opoziţie să fie partide care, în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic.” „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR (...) dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD (...) acest partid poate să obţină maxim posibil (...) în 2028.” Din declarațiile citate de News nu rezultă măsuri concrete sau un calendar de decizii, însă mesajul central este unul de repoziționare: Bolojan leagă stabilitatea politică de rezultate măsurabile și avertizează că o guvernare percepută ca „pseudo-stabilă” poate întări curentele de vot anti-sistem. [...]
Noua lege a salarizării ar urma să reducă plafonul sporurilor și să limiteze ecartul salarial în sectorul public , fără tăieri de venituri, potrivit declarațiilor deputatului PSD Petre Florin Manole , citat de Mediafax . Proiectul este legat de un jalon din PNRR , iar întârzierea adoptării ar putea pune în risc fonduri europene. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform acordului, documentul ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie. Ce se schimbă în arhitectura cheltuielilor cu salariile Manole afirmă că principiul de bază este că „nici un venit nu scade”, iar proiectul ar include o reducere a „anvelopei” sporurilor (adică plafonul total al sporurilor, raportat la bugetul de salarii) pe ordonator de credite, de la 30% la 20%. El a mai spus că „foarte multe sporuri dispar”, accentul fiind pus pe scăderea plafonului total, nu pe denumirea sporurilor. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu.” Limitarea diferențelor între salarii și „anvelopa” bugetară Deputatul PSD mai susține că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să se reducă de la raportul 1–12 (în legea actuală) la 1–8. În exemplul dat, cel mai mare salariu, al președintelui, ar urma să fie de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public. În ceea ce privește impactul bugetar, Manole indică o „anvelopă” de 8 miliarde de lei, agreată cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, despre care spune că respectă angajamentele privind deficitul și ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice. Ce urmează Fostul ministru al Muncii spune că există un draft rămas la Ministerul Muncii și că, în perioada următoare, Guvernul și ministrul de resort ar urma să analizeze amendamentele, „cu maximă prudență” față de bugetul disponibil, care „nu avem cum să-l depășim”. [...]
Ilie Bolojan cere întărirea PNL peste pragul de 15% pentru a influența guvernarea , argumentând că, la actuala pondere parlamentară, partidul nu poate „contribui la modernizarea României”, mai ales în condițiile unor alianțe cu parteneri „pe care nu te poți baza”, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis duminică, la un eveniment organizat de ziua PNL. În intervenția sa, Bolojan a legat explicit capacitatea de a „influența decisiv” direcția țării de forța parlamentară a partidului și de stabilitatea parteneriatelor politice, susținând că înțelegerile nerespectate și lipsa de predictibilitate a aliaților reduc și mai mult spațiul de acțiune al PNL. „Ca să poți influența decisiv ceea ce se întâmplă în țară, ca să poți contribui la modernizarea României, nu poți să faci acest lucru cu 15% în Parlament. Trebuie să înțelegem asta, mai ales dacă ai parteneri pe care nu te poți baza, care nu-și respectă înțelegerile, care nu respectă țara noastră.” De ce contează: semnal despre strategia PNL și negocierile viitoare Declarațiile indică o repoziționare a PNL în logica negocierilor politice: partidul își asumă public că, fără o creștere a reprezentării în Parlament, influența asupra agendei de guvernare rămâne limitată, iar dependența de parteneri impredictibili devine un risc politic major. În același discurs, Bolojan a invocat deviza istorică „ Prin noi înșine ” și a mulțumit organizației PNL București pentru campania la alegerile pentru Primăria Generală, în contextul susținerii candidatului partidului, pe care l-a descris drept „cel mai bun candidat” propus de formațiune. Context din declarațiile sale Bolojan a relatat și un episod petrecut la slujba de la biserica „ctitorită de Brătieni”, unde o persoană i-ar fi transmis discret mesajul „Prin noi înșine”, pe care l-a folosit ca punct de plecare pentru ideea de consolidare internă a partidului. În materialul Antena 3, textul este trunchiat spre final, astfel că nu apar toate detaliile despre „singura soluție” la care face referire Bolojan în continuarea frazei. [...]
PNL intră în opoziție și își asumă o reorganizare internă fără „compromisuri slabe” , după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, potrivit Antena 3 . Mesajul liderului liberal fixează direcția partidului pentru perioada următoare: reconstrucție în afara puterii, cu accent pe disciplină internă și pregătirea unei reveniri la guvernare. Bolojan a vorbit duminică, în calitate de președinte PNL, la Muzeul Național Brătianu , la evenimentul organizat la 151 de ani de la înființarea partidului. El a descris momentul drept „un final de ciclu de guvernare” și a susținut că PNL își asumă o parte din responsabilitatea pentru „lucrurile care s-au acumulat negativ” în România. De ce spune Bolojan că a căzut Guvernul În declarațiile sale, Bolojan a afirmat că executivul pe care l-a condus a încercat „să limiteze risipa și să corecteze nedreptățile”, iar acesta ar fi fost, în opinia lui, motivul principal pentru care cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură. „Dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile. Asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.” El a mai spus că PNL a încercat „să facă ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și „având grijă de banul public”. „Drum al reorganizării” în opoziție Bolojan a transmis liberalilor că partidul trebuie să intre într-un proces de reorganizare și a respins ideea unor compromisuri care ar afecta credibilitatea formațiunii. „PNL a luat niște decizii în ultima lună și are de mers pe un drum, iar acel drum nu este al compromisurilor care ne compromit.” În același context, liderul PNL a indicat că obiectivul este ca, la o eventuală revenire la putere, partidul să vină „pregătit” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”, fără a detalia însă un calendar sau pași concreți ai reorganizării. [...]
Crin Antonescu acuză o „rebranduire” a PNL și pune sub semnul întrebării legitimitatea actualei conduceri de a poza în „reformatoare”, într-un mesaj publicat de aniversarea a 151 de ani a partidului, potrivit Antena 3 . Fostul lider liberal susține că evenimentul aniversar a fost transformat într-o „ședință de auto-flagelare” și îi vizează direct pe Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu . Miza politică a mesajului este disputa internă privind direcția și identitatea PNL: Antonescu contestă ideea că partidul ar trebui să „înceapă de la zero” și critică un discurs care, în opinia sa, ignoră contribuțiile istorice ale formațiunii și rescrie trecutul în funcție de „propaganda zilei”. Replica la Stelian Tănase și critica „auto-flagelării” partidului Antonescu îi răspunde lui Stelian Tănase, după ce scriitorul a afirmat despre liberali că „au lins clanțele” pentru funcții. Fostul președinte PNL spune că „hârdăul cu ocări” al lui Tănase ar fi fost primit „cu mare mulțumire” și leagă acest lucru de tendința de a nega sau uita istoria și de a relansa, periodic, discursul despre „revoluții”, „reforme” și „bună guvernare”. În mesajul publicat pe Facebook, Antonescu compară această logică cu episoade din politica românească post-1989, în care lideri noi au denunțat „greșelile” predecesorilor fără a-și asuma rolul avut în perioadele criticate. Atac la conducerea Ciucu–Bolojan: „reformatori” apăruți „brusc” Fostul lider liberal susține că actuala conducere ar promova o „rebranduire politică” și ar trata PNL ca pe un partid „nou-născut”, deși ar fi „exact cu aceiași oameni”. În acest context, el enumeră momente pe care le consideră ignorate în discursul actual: guvernările și alianțele PNL, contribuția la reforme, la aderarea României la Uniunea Europeană și la orientarea pro-occidentală. Antonescu amintește, între altele, de guvernarea Tăriceanu și de cota unică de impozitare, dar și de propriul rezultat de 20% la alegerile prezidențiale din 2009, folosit ca argument în disputa de credibilitate cu actualii lideri. Întrebările către Bolojan și Ciucu Finalul mesajului conține două întrebări retorice adresate lui Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, prin care Antonescu sugerează că aceștia nu ar fi avut reacții în perioadele în care PNL era criticat pentru oportunism și că, dacă partidul ar fi fost „breloc” până la „revoluția” recentă, Bolojan ar trebui să explice de ce nu s-a retras din politică. „Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL «lingea clanțe» la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva?” Mesajul se încheie într-un registru ironic, cu o critică la adresa felului în care ar fi fost gestionată aniversarea partidului și cu o nouă contestare a „noilor reformatori” din PNL. [...]
Ilie Bolojan susține că demiterea Guvernului a fost declanșată de măsuri de disciplină bugetară , afirmând că executivul pe care l-a condus „în mare parte” a reușit să limiteze risipa și să corecteze nedreptăți, iar aceasta ar fi fost „cauza principală” a căderii, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Muzeul Național Brătianu , la evenimentul organizat cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înființarea PNL. Liderul liberal a descris finalul actualului ciclu de guvernare ca pe unul în care partidul „și-a asumat” responsabilități administrative și parlamentare pentru a corecta acumulări negative din țară, admițând totodată o responsabilitate parțială a PNL pentru aceste probleme. În același context, Bolojan a spus că guvernarea a urmărit „ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și printr-o atenție sporită la utilizarea banului public, susținând că a evitat promisiuni care „astăzi” nu pot fi onorate. „Și dacă suntem la acest final de ciclu, dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile, dar asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.” Ce semnal transmite PNL pentru perioada următoare Bolojan a mai afirmat că PNL trebuie să urmeze un traseu de reorganizare internă și să respecte deciziile luate în ultima lună, respingând „compromisurile” care ar afecta partidul. Totodată, el a spus că își dorește ca liberalii, atunci când vor reveni la putere, să vină „pregătiți” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”. Informațiile din sursă nu includ detalii despre măsurile concrete invocate drept „limitare a risipei” sau despre decizia politică exactă ce a dus la demitere, dincolo de interpretarea prezentată de liderul PNL. [...]
