Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirile cu sindicatele vor deveni periodice, iar următoarea discuție este programată în săptămâna 20–27 aprilie, potrivit AGERPRES.
Anunțul a fost făcut miercuri, 25 martie 2026, de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, după o întâlnire la Parlament cu liderii principalelor confederații sindicale. La discuții a participat și secretarul general al PSD, Claudiu Manda, iar din partea sindicatelor au fost prezenți reprezentanți ai CNS Cartel ALFA, BNS, CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian.
Grindeanu a spus că tema principală ridicată de sindicaliști a fost lipsa dialogului cu Guvernul, iar întâlnirea a acoperit și subiecte de actualitate precum carburanții, energia, SAFE și legea salarizării, care ar urma să fie reluate în discuțiile viitoare.
„Problema de fond de început a fost cea legată de lipsa unui dialog pe care ei l-au semnalat cu Guvernul și pe care mi-am angajat că vom încerca să îl reparăm. (...) De asemenea, am hotărât să facem întâlniri periodice. Următoarea va fi în săptămâna dintre 20 și 27 aprilie.”
Totodată, Grindeanu a explicat că a anunțat întâlnirea în avans și că, după convocarea unui Consiliu tripartit după ora 19:00, le-a transmis colegilor săi că este dispus să anuleze ședința din Parlament. El a mai precizat că intenționează ca săptămâna viitoare să aibă o întâlnire și cu patronatele, pentru a obține „o imagine completă asupra problemelor la zi”.
Recomandate
Disponibilitatea PSD de a vota un guvern PNL–UDMR fără a intra la guvernare repoziționează partidul în negocierile pentru formarea majorității și mută presiunea pe liberali, în special pe tabăra asociată cu Ilie Bolojan , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu , joi seara, vine după ce PSD nu a susținut formula guvernamentală încercată de Mureșan și schimbă din nou datele discuțiilor politice. În interpretarea analistului politic George Jiglău, miza nu este doar deblocarea rapidă a unei majorități, ci încercarea de a influența raporturile de putere din PNL, astfel încât să se creeze condițiile unei reveniri a PSD la guvernare. Prin deschiderea către un vot pentru un executiv PNL–UDMR, PSD ar transfera către celelalte partide responsabilitatea pentru ieșirea din criză și ar pune PNL într-o poziție dificilă, sugerând că liberalii „fug de responsabilitate”. Presiune pe PNL și, mai ales, pe tabăra Bolojan Jiglău susține că ținta lui Grindeanu nu ar fi întregul PNL, ci mai ales gruparea condusă de Ilie Bolojan. În această logică, oferta de a vota un guvern din care PSD nu face parte ar funcționa ca un instrument de presiune: fie PNL își asumă guvernarea, fie acceptă o reconfigurare care să permită o formulă de colaborare cu PSD, similară coalițiilor din anii trecuți. Rămâne însă neclar, din datele prezentate, dacă această disponibilitate se va transforma într-un sprijin parlamentar efectiv și în ce condiții ar fi acordat. De ce Bolojan rămâne „miza” pentru PSD Potrivit analistului, strategia PSD din ultimele luni ar fi vizat mai degrabă îndepărtarea lui Ilie Bolojan decât scoaterea PNL din ecuația guvernării. Jiglău afirmă că PSD ar fi preferat ca liberalii să se distanțeze de Bolojan și să revină la o coaliție cu social-democrații, în formula care a funcționat în perioada Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu. Un element invocat este riscul politic pentru PSD ca Bolojan să ajungă un adversar puternic în opoziție, cu capacitatea de a critica deciziile guvernului „cu cifre” și „în cunoștință de cauză”, pe baza experienței de la vârful executivului. PSD, între opțiunea de vot și dependența de negocieri Analiza mai arată că PSD ar fi „jucat totul pe o singură carte”, mizând pe o revenire la guvernare alături de PNL, în condițiile în care liberalii ar fi renunțat la Bolojan. Cum această variantă nu s-a concretizat, partidul ar fi rămas dependent de negocierile cu președintele Nicușor Dan și de echilibrul intern din PNL. În același timp, Jiglău notează că o majoritate PNL–UDMR ar putea funcționa și fără PSD, dacă partidele implicate ajung la un acord și strâng voturile necesare. Ce spune Grindeanu despre formulele de guvernare În finalul materialului este menționat că Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu susține un guvern minoritar social-democrat, pe motiv că ar pune partidul într-o poziție vulnerabilă. În schimb, liderul PSD a spus că formațiunea ar vota un guvern minoritar format din PNL și UDMR. Un factor suplimentar de tensiune, potrivit analizei, este că președintele Nicușor Dan și-a exprimat preferințele privind componența viitorului executiv, inclusiv pentru portofolii importante, iar prezența USR într-o majoritate poate deveni un punct sensibil pentru PSD, care ar prefera o altă configurație. [...]
PNL spune că este dispus să voteze un guvern Niculescu, dar exclude orice coaliție cu PSD , într-un nou episod al blocajului politic care menține România în interimat, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul liberalilor mută presiunea pe aritmetica parlamentară: un vot „din afară” ar putea debloca instalarea unui executiv cu puteri depline, fără refacerea unei majorități PSD–PNL. Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, acuză PSD că „prelungește situația de interimat” prin „propuneri non-soluții” și califică această abordare drept „un act de inconștiență”, într-o postare pe Facebook citată de Agerpres. „Constatăm că PSD doreşte, prin aceste propuneri non-soluţii, să prelungească situaţia de interimat în care ne aflăm, ceea ce reprezintă un act de inconştienţă, prin care se blochează pe mai departe exerciţiul de administrare a ţării.” Ce condiții pune PNL pentru votul pe Guvernul Niculescu PNL afirmă că susține formarea unui guvern cu puteri depline, după desemnarea unui premier de către președintele României, și spune că poate vota „cea mai recentă desemnare” – Luca Niculescu – după ce sunt prezentate programul de guvernare și lista miniștrilor. În același timp, Bogdan transmite că liberalii exclud „orice tip de coaliție cu PSD”, pe motiv că social-democrații „nu sunt parteneri politici rezonabili” și ar bloca „intenționat modernizarea țării”. Replica PSD: majoritate stabilă cu PNL și UDMR În oglindă, președintele PSD, Sorin Grindeanu , declară că social-democrații susțin refacerea unei majorități stabile împreună cu PNL și UDMR și că sunt pregătiți să își asume guvernarea. Grindeanu mai afirmă că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, „capabil să schimbe direcția economică a țării”, dacă refacerea unei majorități stabile ar fi fost pusă înaintea calculelor politice și electorale. De ce contează: ieșirea din interimat depinde de o formulă de vot, nu de o coaliție Poziționările arată două scenarii incompatibile: PSD insistă pe o majoritate formală cu PNL și UDMR, în timp ce PNL vorbește despre posibilitatea de a vota un guvern condus de Luca Niculescu fără a reintra într-o coaliție cu PSD. În lipsa unui acord politic, rămâne de văzut dacă votul din Parlament poate fi construit în jurul programului și cabinetului propuse de premierul desemnat, astfel încât România să iasă din interimat. [...]
PSD spune că vrea refacerea rapidă a unei majorități cu PNL și UDMR pentru a debloca deciziile economice , după „cinci luni de blocaj”, potrivit Agerpres , care citează un mesaj al președintelui PSD, Sorin Grindeanu , publicat vineri pe Facebook. Grindeanu susține că România „ar fi putut avea deja un Guvern cu puteri depline” dacă refacerea unei majorități stabile ar fi fost pusă înaintea „calculelor politice și electorale”. În mesaj, liderul PSD pune în opoziție nevoia de a prioritiza „oamenii, economia și interesul României” cu căutarea unor „formule politice” care ar rezolva doar problema învestirii. Ce propune PSD și de ce contează pentru economie Președintele PSD afirmă că partidul „susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR” și că este pregătit „să își asume responsabilitatea guvernării”, dar condiționează discuția de un program de guvernare cu obiective economice. În mesaj sunt indicate trei direcții principale: „redresarea parcursului economic” al României; „protejarea puterii de cumpărare”; „stimularea masivă a investițiilor” pentru crearea de locuri de muncă. Mesajul către partide: nu doar voturile pentru învestire, ci capacitatea de a guverna Grindeanu argumentează că o discuție despre viitorul țării nu ar trebui redusă la „numărul de voturi necesare” pentru instalarea Guvernului, ci trebuie să includă ce urmează după învestire: capacitatea de a lua decizii și de a le duce „până la capăt”. Totodată, el invocă un semnal de nemulțumire publică, afirmând că „aproape 90% dintre români” ar fi spus că țara merge într-o direcție greșită, iar partidele din Parlament ar avea „datoria” să răspundă prin „decizii concrete, nu doar prin declarații politice”. [...]
PSD împinge viitorul guvern spre o „radiografie” fiscală în Parlament , pe fondul unor avertismente privind bani neplătiți pe PNRR și riscul unei creșteri economice sub așteptări, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că i-a recomandat premierului desemnat Luca Niculescu să prezinte „situația fiscală la zi” în Parlament, în primele două-trei săptămâni după o eventuală învestire. Într-un interviu difuzat de Antena 3 , Grindeanu a susținut că demersul ar trebui făcut „indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu”, argumentând că „românii trebuie să știe în ce situație exactă ne aflăm”. „Indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu, i-am recomandat ca în primele două-trei săptămâni, după învestire, să vină în fața Parlamentului și să prezinte situația fiscală la zi.” De ce contează: presiune pentru transparență bugetară și rectificare Întrebat ce calificativ ar da situației economice a României, liderul PSD a răspuns: „îngrijorător”. În sprijinul afirmației, el a invocat o declarație a Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), potrivit căreia constructorii ar fi executat lucrări de circa 6 miliarde de euro prin PNRR, dar ar fi încasat până acum aproximativ 3,1 miliarde de euro. Grindeanu a cuantificat diferența la „15-16 miliarde de lei” care „nu sunt prinse” și a adăugat că, la o rectificare bugetară pe care o consideră „absolut obligatorie pentru funcționarea statului”, ar mai fi nevoie, în estimarea sa, de „10-12 miliarde” de lei, cu referire la domenii precum spitale, sănătate și administrație. Un alt element invocat de liderul PSD este diferența dintre ipoteza de creștere economică pe care ar fi fost construit bugetul pe 2026 (1,2%) și estimările Băncii Mondiale menționate de el (-0,7%). În acest context, Grindeanu a cerut ca Guvernul să explice „transparent” în Parlament „în ce situație a luat România”. Cu cine ar vrea PSD la guvernare și ce exclude Grindeanu a spus că apelul său către partide „să intre activ” în guvernul Luca Niculescu se referă la „toți ceilalți” în afară de USR și AUR, despre care afirmă că „spun că vor anticipate, nimic altceva”. În paralel, premierul desemnat Luca Niculescu a început negocierile cu partidele din fosta coaliție. După discuția cu acesta, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va intra într-un guvern alături de PSD, însă ulterior Robert Sighiartău a precizat că liberalii pot lua în calcul să voteze un cabinet care include miniștri social-democrați. Ce urmează Liderul PSD afirmă că nu există „scenariu perfect” pentru vreun partid, dar că ar trebui evitat „scenariul dezastruos pentru România”. În termen scurt, miza practică a mesajului său este ca viitorul executiv să își asume public, în Parlament, o evaluare a situației fiscale și a necesarului de finanțare, înainte ca eventuale măsuri bugetare să fie împinse rapid prin guvern. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vizează depunerea joi a programului și listei de miniștri, un calendar care poate debloca rapid votul de învestitură și, implicit, deciziile cu miză fiscal-bugetară , potrivit news.ro . Niculescu a spus că negocierile cu partidele au început și continuă luni, iar concluziile ar urma să fie trase „cel mai probabil joi”, când intenționează să meargă în Parlament cu documentele necesare. Într-o intervenție la Digi 24 , Niculescu a descris primele discuții cu partidele drept „constructive” și „de substanță” și a indicat că urmează o nouă rundă de consultări la începutul săptămânii viitoare. Ce înseamnă calendarul anunțat pentru procesul de învestire Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri este pasul care permite declanșarea procedurilor parlamentare (audieri și vot). Niculescu a arătat că există „chestiuni mai tehnice” care țin de deciziile Parlamentului privind momentul votului, după etapa audierilor, însă fragmentul redat de news.ro este trunchiat și nu include un termen concret pentru ședința de plen. Negocierile: „toate opțiunile sunt pe masă” În relatări similare ale declarațiilor, preluate de G4Media și Agerpres , Niculescu a indicat că formula viitorului executiv nu este încă decisă, fiind luate în calcul variante de guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (combinație între miniștri politici și tehnocrați). El a mai spus că își dorește o majoritate „cât mai solidă”, care să nu asigure doar trecerea votului, ci și capacitatea de a implementa programul. Contextul invocat: blocaj politic și presiune economică Potrivit Agerpres, Niculescu a susținut că partidele sunt conștiente de „momentul dificil” în care se află România, menționând criza politică și probleme economice și sociale, și că există „deschideri” pentru formarea unui guvern, chiar dacă nu există consens asupra tipului de executiv. În același timp, unele formațiuni ar prefera alegeri anticipate, conform aceleiași surse. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile: o nouă sesiune de discuții luni, iar joi ar putea fi momentul în care premierul desemnat depune în Parlament programul și lista de miniștri, pas necesar pentru accelerarea procedurii de învestire. [...]
PSD evită guvernarea fără o majoritate solidă, invocând riscul unui executiv „foarte slab” , iar Robert Negoiță spune că, în locul unei formule fragile, varianta „mai de preferat” ar fi alegerile anticipate pentru a obține un guvern stabil, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 3 la Digi24 , unde a recunoscut că în PSD există „un oarecare nivel de neliniște” legat de formarea viitorului Guvern, dar a insistat că „nu este panică” în partid. Argumentul central: o majoritate parlamentară fragilă ar limita capacitatea guvernului de a implementa măsurile necesare. De ce contează: stabilitatea majorității, condiție pentru „măsurile necesare” Negoiță a susținut că intrarea la guvernare într-o formulă instabilă ar produce un executiv cu forță redusă de acțiune. „Ar însemna un guvern foarte slab și care n-ar putea să facă mare lucru.” În acest context, el a indicat drept alternativă organizarea de alegeri anticipate, pentru a evita o perioadă lungă de instabilitate politică și pentru a permite formarea unui guvern cu susținere mai robustă. „Decât să avem doi ani de instabilitate, soluția mult mai de preferat ar fi să avem niște alegeri anticipate și după aceea să avem un guvern stabil.” Poziționarea față de președinte și scenariul suspendării În ceea ce privește rolul președintelui Nicușor Dan în criza politică, Negoiță a spus că șeful statului „procedează corect” continuând consultările și procesul de desemnare a unui premier, pentru a arăta că a încercat să evite o instabilitate prelungită. Totodată, edilul a respins explicit ipoteza unui demers de suspendare a președintelui, afirmând că în PSD „nu există vreo discuție serioasă” pe acest subiect și că un astfel de pas este „exclus în acest moment”. Context în PSD: mesaje diferite despre intrarea la guvernare Mesajul lui Negoiță vine pe fondul unor poziții publice din partid: Claudiu Manda a declarat că suspendarea președintelui nu este pe agenda PSD, potrivit Adevărul . Separat, Sorin Grindeanu a spus că PSD este pregătit să intre la guvernare, dar cere refacerea majorității parlamentare împreună cu PNL și UDMR, conform Adevărul . [...]
