Știri
Știri din categoria Politică
PSD își pune în joc sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar decizia anunțată pentru luni poate deschide o criză guvernamentală cu efect direct asupra stabilității coaliției, potrivit Digi24.
Social-democrații au, în aceste zile, ultimele întâlniri regionale înainte de a decide dacă îi retrag sau nu sprijinul politic lui Bolojan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus vineri, după o reuniune de partid în Maramureș, că „de luni” va exista „o nouă realitate politică” în România, care poate însemna fie o reconfigurare a alianțelor, fie menținerea actualei coaliții.
În același timp, Grindeanu a indicat că în partid se discută inclusiv varianta trecerii în Opoziție, susținând că, până la plecarea sa din sală, „aproape toți vorbitorii” ar fi considerat aceasta „calea cea mai potrivită”.
Grindeanu l-a criticat pe premier pentru că nu ar fi ținut cont de „părerile și propunerile PSD” în cadrul coaliției și i-a reproșat că a ajuns în fruntea Guvernului cu voturile social-democraților.
„Ai ajuns premier cu voturile PSD. Nu ajungeai premier doar dacă erai președintele PNL-ului, care a luat 14%. Și atunci, este decent să ții cont de toată lumea din această coaliție, ceea ce nu s-a întâmplat”, a precizat Grindeanu.
Întrebat dacă este pregătit să preia conducerea Guvernului în cazul unei demisii a lui Bolojan și al unei propuneri din partea președintelui Nicușor Dan pentru un premier PSD, Grindeanu a afirmat că PSD este „cel mai mare partid din Parlament” și că își dorește păstrarea unei „coaliții proeuropene”.
El a mai spus că PSD nu își dorește o majoritate cu „partide antieuropene” și că nu va vota „niciodată guverne minoritare”. În scenariul în care se conturează o soluție care să îndeplinească cerințele PSD, liderul social-democrat a afirmat că partidul este pregătit să preia guvernarea „pe prima poziție”.
Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că „zarurile au fost aruncate” și că PSD ar urma să voteze luni, „într-o manieră sau alta”, că nu va mai colabora cu el. Premierul a descris situația drept „un început de criză” de care România „nu are nevoie” și a repetat că nu își va da demisia dacă PSD îi retrage sprijinul politic.
Recomandate
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
PNL își închide ușa pentru o nouă coaliție cu PSD , pe fondul blocajului privind nominalizarea unui premier, iar prim-vicepreședintele liberal Ciprian Ciucu acuză social-democrații că „au lăsat țara fără guvern” și evită asumarea guvernării, potrivit News . Ciucu, care este și primarul Sectorului 6, susține într-o postare pe Facebook că liderii PSD ar fi „dispărut” în ultima săptămână și îi acuză că nu vin cu o soluție după căderea guvernului. Mesajul său include un atac direct la adresa PSD și o critică privind lipsa de asumare în contextul formării unui nou Executiv. Ruptura de protocol și „nivelul încrederii sub nivelul mării” În aceeași intervenție, Ciucu afirmă că „nu mai există o alianță”, deoarece, în versiunea sa, PSD ar fi încălcat protocolul de guvernare și ar fi „dat jos guvernul”. El spune că PNL a avertizat anterior, prin decizii ale Biroului Politic Național , iar concluzia liberalilor este că nu mai există un cadru de colaborare. Totodată, Ciucu declară că PNL nu mai poate construi o alianță/coaliție cu PSD, invocând prăbușirea încrederii și acuzând PSD de „privilegii, populisme” și „devalizarea sistemului de energie”, menționând explicit „intermediarii din energie” între motivele conflictului. Presiune pe PSD și întrebare către președinte Ciucu afirmă că președintele ar fi dat asigurări că „în curând vom avea un guvern și o soluție” și cere ca „cei care au dărâmat guvernul” să vină cu o alternativă sau să admită public că nu au o soluție și „fug de responsabilitatea guvernării”. În acest context, el reia o întrebare adresată șefului statului: de ce președintele ar alege să nu „expună” PSD și de ce și-ar asuma „guvernarea grea” printr-o persoană apropiată, în loc să încredințeze PSD misiunea de a forma o majoritate. De ce contează Mesajul lui Ciucu indică o înăsprire a poziției PNL față de PSD într-un moment în care formarea guvernului depinde de negocieri și de capacitatea partidelor de a construi o majoritate. În termenii folosiți de liderul liberal, orice revenire a PNL în discuție ar fi posibilă doar „fără PSD”, după ce social-democrații ar clarifica dacă au sau nu o soluție de guvernare. [...]
USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR , după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”. Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului. Votul din Senat, folosit ca argument pentru „majoritatea de rezervă” Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică. Acuzații directe la adresa relației PSD–AUR În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion , despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament. Rezultatele votului pentru conducerea ICR Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt: Corina Încrosnatu (PSD) – 81 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” (aleasă președinte al ICR) Adriana Gae (AUR) – 73 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” Attila Weinberger (UDMR) – 89 voturi „pentru”, 27 „contra” În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule. [...]
Declarațiile Dianei Șoșoacă despre „contracte de apărare” după incidentul dronei din Galați mută disputa în zona deciziilor de achiziții militare , într-un moment în care autoritățile investighează un atac cu efecte directe pe teritoriul României, potrivit Stirile Pro TV . Eurodeputata și lidera SOS România a susținut, într-un interviu acordat postului Russia Today, că NATO și UE ar „împinge” România spre război și a cerut o investigație internațională privind originea dronei. În același interviu, Șoșoacă a afirmat, fără a prezenta dovezi, că incidentul ar fi folosit pentru a justifica accelerarea unor contracte de apărare, inclusiv prin programul european SAFE. Totodată, ea a criticat sprijinul militar acordat Ucrainei și acordurile privind producția de drone, susținând că acestea ar expune România unor riscuri de securitate. „Le-am spus românilor mei că aceasta este încă o încercare, nu doar a lui Zelenski, ci și a NATO, Ursulei von der Leyen și Uniunii Europene, de a împinge România să atace Rusia și să intre într-un război.” SAFE și „contractele anti-dronă”, în centrul mesajului Șoșoacă a legat explicit incidentul de nevoia de investiții rapide în capabilități anti-dronă și l-a invocat pe premierul interimar Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi sugerat semnarea rapidă a unor contracte în cadrul SAFE. În aceeași logică, eurodeputata a susținut că episodul ar fi fost folosit pentru a alimenta teama publică și a legitima investiții militare, însă publicația notează că nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. „Totul este despre bani, despre contracte militare, contractul SAFE al Uniunii Europene și contractul anti-dronă.” Pe plan intern, Șoșoacă a reluat și contestarea legitimității președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că „nu este recunoscut de poporul român”, și a acuzat autoritățile de la București că „nu reprezintă interesele României”. Contextul operațional: drona, victimele și concluziile MApN Incidentul invocat în interviu a avut loc după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați , fiind urmată de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: un copil de 14 ani și mama lui. Ministerul Apărării a transmis ulterior detalii din raportul tehnic, precizând că a fost o dronă kamikaze de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip „high-explosive” (exploziv puternic) de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit MApN, probele ar fi identice cu resturi de drone recuperate anterior din mai multe localități, inclusiv din județele Tulcea și Galați. De ce contează Prin asocierea directă a incidentului cu discuția despre contracte și programe europene de apărare, tema trece din registrul politic în cel al deciziilor de achiziții și al priorităților de securitate, într-un context în care autoritățile au prezentat concluzii tehnice privind proveniența dronei și efectele incidentului sunt deja cuantificabile în plan uman și operațional. [...]
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
