Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu spune că a încasat integral cei 450.000 de euro (aprox. 2,3 milioane lei) pentru vila din Giroc, după o plată eșalonată pe peste 40 de luni, într-un caz care ridică din nou întrebări despre transparența fluxurilor de bani în declarațiile de avere ale demnitarilor, în condițiile în care sumele încasate în tranșe nu apar la secțiunea „conturi”, potrivit HotNews.
Grindeanu a afirmat miercuri, la Palatul Parlamentului, la scurt timp după ce conducerea PSD l-a propus în unanimitate pentru funcția de premier, că „casa a fost vândută” și că „contractul este încheiat”, fără să detalieze momentul încasării ultimei tranșe.
În declarațiile de avere din anii trecuți, liderul PSD menționa o casă în comuna Giroc (județul Timiș), de 205 mp, construită în 2007. Actele pentru vânzare au fost semnate în septembrie 2022.
În documentele publicate pe site-ul Camerei Deputaților, în iunie 2023, Grindeanu arăta că exista o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare până la 31 decembrie 2023, pentru 450.000 de euro, cu plata în două tranșe. Plata integrală nu a fost făcută la termen, iar Grindeanu a rămas în locuință și după 31 decembrie 2023, deoarece cumpărătorul nu achitase întreaga sumă.
Potrivit unor surse politice citate de HotNews, ultima rată ar fi fost plătită în „primăvara lui 2026”. Intervalul dintre semnarea actelor (septembrie 2022) și ultima plată depășește 40 de luni, perioadă în care familia Grindeanu a locuit în casă, dar a beneficiat și de banii din tranșele deja plătite.
Cumpărătorul este Petru Stanoia, om de afaceri din Caraș-Severin, cu afaceri în Austria. Contactat de HotNews pe 3 aprilie 2026, acesta a spus:
„Am cumpărat casa, nu trebuie să vă dau dumneavoastră raportul”.
HotNews notează că tranșele încasate între 2023 și 2026 nu se regăsesc în declarațiile de avere la secțiunea conturi. În plus, în declarația depusă la 17 ianuarie 2025, casa din Giroc apărea încă în patrimoniu, la fel și în declarația din iunie 2025, ceea ce indica faptul că imobilul nu fusese încă înstrăinat la acele momente.
Publicația amintește că declarația de avere din iunie 2026 a fost depusă la Agenția Națională de Integritate, dar nu mai este publică, în urma deciziei Curții Constituționale din mai 2025.
În declarația de avere din iunie 2025, Grindeanu a menționat și o donație către tatăl său, Nicolae Grindeanu, în valoare de 300.000 de lei.
Tot din declarațiile de avere citate de HotNews:
În paralel, Grindeanu își construiește o altă locuință, de 700 mp, în comuna Dumbrăvița (Timiș). Potrivit G4Media, imobilul ar fi fost proiectat de Addicted Evolution SRL, firmă care s-a numit până în 2022 Nordis Arhitectură și ar avea acționari comuni cu Nordis Grup.
Grindeanu a declarat pentru G4Media că „nu am contract cu nicio firmă din grupul Nordis sau afiliat acestuia”, precizând că are „doi antreprenori generali” care se ocupă de construcție și că este posibil ca aceștia să fi contractat servicii de la firma menționată.
Terenul pentru casa din Dumbrăvița apare ca fiind cumpărat de soția sa, Mihaela Grindeanu, în 2022, și are 1.420 mp. HotNews mai notează că aceasta a moștenit în 2023 două terenuri (în total puțin peste 3.000 mp) și o casă de 147 mp în județul Timiș.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
Sorin Grindeanu condiționează preluarea mandatului de premier de o reducere a structurii politice din Guvern , spunând că nu ar numi vicepremieri – „poate, maxim unul” – și că ar limita și numărul secretarilor de stat, potrivit news . Declarația vine în contextul discuțiilor despre formarea unei echipe guvernamentale, Grindeanu respingând explicit scenariul cu „cinci vicepremieri”. El a formulat poziția ca un principiu de organizare: mai puține funcții de vârf, pentru o coordonare mai simplă. „Dacă voi primi mandatul de prim-ministru, vă anunţ că nu voi avea niciun vicepremier. Nu cinci, niciunul.” Ulterior, liderul PSD a nuanțat, indicând că ar putea accepta totuși un singur vicepremier. Argumentul operațional: mai puțini secretari de stat Pe lângă vicepremieri, Grindeanu a indicat că ar reduce și numărul secretarilor de stat, invocând experiența de la Ministerul Transporturilor, pe care îl descrie ca fiind unul dintre cele mai mari din Guvern, cu „peste cincizeci de autorități” în coordonare. În acest cadru, spune că s-a putut lucra eficient cu mai puțini secretari de stat decât existau la un moment dat. Concret, el a comparat situația din Transporturi – unde a avut „patru” sau „cinci” secretari de stat – cu o variantă pe care o consideră suficientă pentru funcționare: „doi, maxim trei”. Ce urmează Declarațiile sunt condiționate de primirea mandatului de prim-ministru. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar care ar fi calendarul sau forma finală a negocierilor politice și nici cum s-ar traduce aceste intenții în organigrama viitorului Executiv. [...]
În plină criză politică, președintele Nicușor Dan pleacă joi în Polonia , unde participă la Summitul Flancului Estic , într-un moment în care la București încă nu există o formulă de guvernare conturată, potrivit HotNews . Conform agendei publicate de Administrația Prezidențială , șeful statului va lua parte la summit începând cu ora 13:30, la Artus Court – Primăria Gdansk. La ora 15:00 sunt programate declarații de presă comune cu liderii prezenți. După summit, la ora 16:30, Nicușor Dan are programată o întâlnire cu Lech Wałęsa, fost președinte al Republicii Polone, la Centrul European Solidaritatea din Gdansk. Context: blocaj politic la București și presiune pentru un guvern „funcțional” Deplasarea are loc pe fondul unei crize politice prelungite în România. HotNews amintește că guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar ulterior președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea fără consultarea PNL; cabinetul propus de Veștea a fost respins la vot în plenul reunit al Parlamentului. Marți, președintele a avut consultări de peste șase ore cu toate partidele și grupurile parlamentare, fără a face o nouă nominalizare de premier. În schimb, a indicat drept „varianta care pare să se contureze” un „guvern politic minoritar” și a cerut partidelor un „ritm accelerat”, invocând „urgența” instalării unui guvern „funcțional”. Ce opțiuni sunt pe masă În acest moment, președintele așteaptă propuneri pentru un guvern minoritar, fie: format din PSD, fie format din PNL, USR și UDMR. Miercuri, Biroul Permanent al PSD a decis în unanimitate să-l propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic. Separat, liderii PNL, USR și UDMR au discutat strategia, iar potrivit informațiilor HotNews, USR a propus ideea unei „rotative”: mai întâi o guvernare minoritară a celor trei formațiuni de dreapta, urmată de un executiv monocolor PSD. [...]
PSD leagă legea salarizării de 700 mil. euro (aprox. 3,5 mld. lei) prinși în buget , iar Sorin Grindeanu susține că adoptarea actului ar trebui tratată ca o prioritate pentru a nu periclita aceste venituri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute după ședința conducerii PSD, în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a lui Grindeanu pentru funcția de premier. El a spus că a fost mandatat de colegi ca, în cazul în care va fi desemnat, să își formeze echipa „sigur” cu membri PSD, „dar nu există o restricție” din acest punct de vedere. Miza bugetară invocată: 700 mil. euro la venituri, costuri „viitoare” la cheltuieli Grindeanu a argumentat că PSD își dorește aprobarea legii salarizării și a respins calculele care compară direct pierderea de 700 milioane de euro cu un „cost minim” de 8 miliarde (fără a preciza moneda), susținând că acestea ar fi costuri viitoare, în timp ce suma de 700 milioane de euro este deja inclusă la venituri în bugetul pe anul în curs. „Noi ne dorim să aprobăm legea salarizării. Haideți să fim corecți, pentru că vorbim de 700 de milioane de euro, care sunt calculați în acest buget, pe anul acesta, la venituri.” Presiune de calendar pentru PNRR și ținte asumate Liderul PSD a mai spus că, indiferent de guvern, în două luni ar trebui făcute lucruri pe care guvernele anterioare le-au făcut în aproape cinci ani, dacă obiectivul este atragerea unei părți cât mai mari din fondurile prinse în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În cazul în care PSD va asigura guvernarea, Grindeanu a indicat că ținta este atingerea cât mai multor obiective din PNRR, iar în acordul politic ar urma să fie incluse și OCDE, SAFE și angajamentele financiare. Întrebat despre liberalii aflați pe lista exclușilor din PNL și o eventuală cooptare, Grindeanu a spus că îi cunoaște pe „aproape toți”, îi consideră „oameni remarcabili”, dar „nu cred că se pune problema în acest moment, în acest fel”. [...]
PSD își asumă guvernarea și îl validează pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier , într-un scenariu de guvern minoritar, decizie care repoziționează negocierile pentru formarea Executivului și pune presiune pe partidele care ar urma să asigure voturile de învestitură, potrivit news . Conducerea PSD l-a votat „în unanimitate” pe Sorin Grindeanu pentru poziția de premier, „în varianta unui guvern minoritar PSD”, conform unor surse din partid citate de publicație. Tot în unanimitate, Biroul Politic Național a decis ca PSD „să-și asume răspunderea guvernării”, iar președintele partidului să fie propunerea de prim-ministru, a anunțat Grindeanu. Ce schimbă decizia PSD în ecuația formării guvernului Validarea internă a lui Grindeanu fixează o opțiune explicită: PSD își asumă conducerea guvernării și mizează pe o formulă minoritară, care ar necesita sprijin parlamentar din afara partidului pentru a trece de votul de învestitură. Decizia vine după consultările de la Cotroceni de „în urmă cu o zi”, când Grindeanu a spus că PSD este gata să își asume guvernarea, inclusiv funcția de premier. În același context, el a afirmat că PSD nu susține un guvern cu AUR. Poziția PNL: „pact pentru România” până la finalul anului După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că PNL vede drept „realistă” o formulă de guvern investit pe baza unui acord – un „pact pentru România” – valabil până la sfârșitul anului și semnat de forțele politice. Bolojan a indicat două variante: fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PNL-USR-UDMR”, cu angajamentul de a vota un guvern minoritar. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că se conturează un guvern până la finalul sesiunii parlamentare , într-un context în care partidele mai au „câteva zile” să ajungă la un acord, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine pe fondul tensiunilor politice și al presiunii publice pentru formarea rapidă a unei majorități funcționale. Într-o declarație de presă la Cluj, șeful statului a indicat că, din anunțurile publice făcute de partide, „se întrevede șansa unui guvern”, exprimând speranța ca înțelegerea să fie închisă până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Nicușor Dan a plasat explicit responsabilitatea negocierii la nivelul formațiunilor politice: „E mingea la ei acum”. Tot la Cluj, președintele a spus că revine vineri la București și că este disponibil pentru discuții dacă va fi nevoie. Declarațiile au fost făcute după o discuție privată cu organizatorii conferinței Techsylvania . Mesaj către criticii din societatea civilă: „Pasul 1” poate afecta „pasul 2” În același context, Nicușor Dan a reacționat la observația unei jurnaliste potrivit căreia o parte din societatea civilă din care a făcut parte „se întoarce” acum împotriva sa. Președintele a susținut că deciziile sale sunt luate „pentru binele României” și a insistat asupra ideii de prudență în succesiunea măsurilor. „Uneori e mai greu să distingi între pasul 1, pasul 2, pasul 3. Uneori e foarte tentant să faci un gest în pasul 1 care are consecinţe negative în pasul 2.” El a adăugat că înțelege „foarte bine responsabilitatea mandatului” și a invocat „o istorie de 20 de ani” pentru a-și susține credibilitatea în luarea deciziilor. Materialul Știrile Pro TV are ca sursă Agerpres. [...]
