Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu spune că a încasat integral cei 450.000 de euro (aprox. 2,3 milioane lei) pentru vila din Giroc, după o plată eșalonată pe peste 40 de luni, într-un caz care ridică din nou întrebări despre transparența fluxurilor de bani în declarațiile de avere ale demnitarilor, în condițiile în care sumele încasate în tranșe nu apar la secțiunea „conturi”, potrivit HotNews.
Grindeanu a afirmat miercuri, la Palatul Parlamentului, la scurt timp după ce conducerea PSD l-a propus în unanimitate pentru funcția de premier, că „casa a fost vândută” și că „contractul este încheiat”, fără să detalieze momentul încasării ultimei tranșe.
În declarațiile de avere din anii trecuți, liderul PSD menționa o casă în comuna Giroc (județul Timiș), de 205 mp, construită în 2007. Actele pentru vânzare au fost semnate în septembrie 2022.
În documentele publicate pe site-ul Camerei Deputaților, în iunie 2023, Grindeanu arăta că exista o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare până la 31 decembrie 2023, pentru 450.000 de euro, cu plata în două tranșe. Plata integrală nu a fost făcută la termen, iar Grindeanu a rămas în locuință și după 31 decembrie 2023, deoarece cumpărătorul nu achitase întreaga sumă.
Potrivit unor surse politice citate de HotNews, ultima rată ar fi fost plătită în „primăvara lui 2026”. Intervalul dintre semnarea actelor (septembrie 2022) și ultima plată depășește 40 de luni, perioadă în care familia Grindeanu a locuit în casă, dar a beneficiat și de banii din tranșele deja plătite.
Cumpărătorul este Petru Stanoia, om de afaceri din Caraș-Severin, cu afaceri în Austria. Contactat de HotNews pe 3 aprilie 2026, acesta a spus:
„Am cumpărat casa, nu trebuie să vă dau dumneavoastră raportul”.
HotNews notează că tranșele încasate între 2023 și 2026 nu se regăsesc în declarațiile de avere la secțiunea conturi. În plus, în declarația depusă la 17 ianuarie 2025, casa din Giroc apărea încă în patrimoniu, la fel și în declarația din iunie 2025, ceea ce indica faptul că imobilul nu fusese încă înstrăinat la acele momente.
Publicația amintește că declarația de avere din iunie 2026 a fost depusă la Agenția Națională de Integritate, dar nu mai este publică, în urma deciziei Curții Constituționale din mai 2025.
În declarația de avere din iunie 2025, Grindeanu a menționat și o donație către tatăl său, Nicolae Grindeanu, în valoare de 300.000 de lei.
Tot din declarațiile de avere citate de HotNews:
În paralel, Grindeanu își construiește o altă locuință, de 700 mp, în comuna Dumbrăvița (Timiș). Potrivit G4Media, imobilul ar fi fost proiectat de Addicted Evolution SRL, firmă care s-a numit până în 2022 Nordis Arhitectură și ar avea acționari comuni cu Nordis Grup.
Grindeanu a declarat pentru G4Media că „nu am contract cu nicio firmă din grupul Nordis sau afiliat acestuia”, precizând că are „doi antreprenori generali” care se ocupă de construcție și că este posibil ca aceștia să fi contractat servicii de la firma menționată.
Terenul pentru casa din Dumbrăvița apare ca fiind cumpărat de soția sa, Mihaela Grindeanu, în 2022, și are 1.420 mp. HotNews mai notează că aceasta a moștenit în 2023 două terenuri (în total puțin peste 3.000 mp) și o casă de 147 mp în județul Timiș.
Recomandate
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
PSD anunță că cel puțin 100 de entități ale statului vor fi desființate sau comasate în cadrul reorganizării instituțiilor și companiilor de stat, iar primul proiect („draft”) urmează să fie prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , potrivit HotNews . Grindeanu a spus la Antena 3 că i-a cerut lui Neacșu să coordoneze echipa și să analizeze „fără menajamente” ce instituții și companii pot fi eliminate sau comasate, mai ales acolo unde există structuri cu atribuții similare. „Săptămâna viitoare, să ştiţi, luni, Marian Neacşu va ieşi cu primul draft legat de desfiinţare, comasare, reorganizarea instituţiilor şi companiilor de stat. I-am cerut lui Marian Neacşu să fie fără milă. Fără milă (…) Eu vă asigur (…) că sunt pe puţin 100 de entităţi ale statului care vor dispărea”, a declarat Sorin Grindeanu . Ce înseamnă politic și administrativ: un calendar accelerat până în martie 2027 În context, liderul PSD a reamintit că, pe 26 octombrie, i-a propus premierului Luca Niculescu ca guvernul să-și asume răspunderea atât pe reforma administrativă, cât și pe restructurarea la nivel guvernamental. Potrivit lui Grindeanu, PSD a stabilit și coordonatorii celor două reforme: europarlamentarul Dragoș Benea pentru reforma administrativă și vicepremierul Marian Neacșu pentru restructurarea guvernamentală. Grindeanu a indicat și un termen-țintă pentru aceste angajări de răspundere: până în martie 2027. Reforma administrativă: discuția despre județe nu e încă tranșată în PSD Pe tema reformei administrative (care ar putea include comasări de localități și desființarea unor județe), Grindeanu a afirmat că subiectul nu a fost discutat încă în partid și că, deocamdată, este vorba despre o propunere venită de la Dragoș Benea. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea”, a declarat Grindeanu. Totodată, el a spus că a discutat cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, invocând dificultăți legate de dimensiunea și capacitatea lor administrativă. Miza economică invocată: costuri mai mici și servicii publice mai bune Grindeanu a motivat reforma administrativă prin nevoia de servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, susținând că există localități mici care nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene și servicii publice de calitate. Ce urmează Următorul pas anunțat este prezentarea, luni, a primului „draft” de desființare/comasare/reorganizare, de către vicepremierul Marian Neacșu. În privința reformei administrative, Grindeanu indică faptul că discuția internă în PSD nu a avut loc încă, deși partidul susține că își asumă reforma „cu toate riscurile”. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
PSD anunță o reformă care ar scoate din schemă cel puțin 100 de instituții și companii de stat , iar primul efect așteptat este o reorganizare administrativă cu impact direct asupra modului în care funcționează aparatul public, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că măsurile vizează desființări, comasări și reorganizări pentru a elimina suprapunerile dintre entități ale statului. Liderul PSD a declarat că vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte „săptămâna viitoare, luni” primul draft al pachetului de măsuri și că i-a cerut „să fie fără milă” în procesul de reorganizare. „Săptămâna viitoare, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființarea, comasarea și reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. I-am cerut, asta a fost la nivel personal, să fie fără milă. Fără milă.” Ce vizează reforma și de ce contează operațional Grindeanu susține că „cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea” și motivează intervenția prin existența unor instituții care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare sau identice. Ca exemplu, el a indicat zona Transporturilor, unde afirmă că prin PNRR a fost creată o companie nouă, CNIR, care „face exact același lucru” ca CNAIR, ceea ce ar duce la dublarea structurilor. În logica anunțului, comasările și desființările ar trebui să reducă fragmentarea administrativă și să simplifice lanțurile de decizie, însă articolul nu oferă, deocamdată, lista entităților vizate sau calendarul complet al implementării. Cine decide și ce urmează Grindeanu afirmă că a discutat măsurile atât cu prim-ministrul, cât și cu președintele Nicușor Dan, iar ambii ar fi fost de acord cu direcția reformei. Următorul pas indicat este prezentarea „primelor măsuri” de către Marian Neacșu, care ar urma să explice și rațiunea pentru care „cel puțin 100” de entități vor fi eliminate. În lipsa detaliilor din draft, rămâne de urmărit ce instituții și companii intră efectiv pe listă, ce tip de reorganizare se propune (desființare vs. comasare) și cum va fi gestionată tranziția din punct de vedere administrativ. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
Donald Trump a transmis semnale contradictorii despre direcția negocierilor cu Iranul , după ce i-a cerut vicepreședintelui JD Vance să se retragă din discuțiile cu Teheranul și să se concentreze pe teme interne, în timp ce a admis ulterior că ar fi „o înfrângere” să plece de la Casa Albă cu actualul regim iranian încă la putere, potrivit CNN . Într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că SUA nu „au nevoie de un acord” cu Iranul și că îl redirecționează pe Vance – care fusese însărcinat să conducă negocierile – către combaterea corupției și criminalității în state și orașe conduse de democrați. „Nu avem nevoie de un acord cu Iranul. Zilele acelea au trecut de mult!”, a scris Trump, potrivit CNN. Negocierile se accelerează, dar Casa Albă schimbă mesajul Declarațiile vin în contextul în care discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran s-au intensificat în ultimele zile, iar cele două părți negociază discret un acord sensibil care ar putea evita o revenire la un război total și ar putea deschide calea unor negocieri mai ample. În același timp, mutarea este descrisă ca fiind convenabilă politic pentru Vance, care – potrivit CNN – nu a avut succes în conducerea negocierilor și a pus recent public pierderile „catastrofale” ale republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat pe seama războiului, pe fondul speculațiilor privind o posibilă candidatură la prezidențialele din 2028. Trump a spus că este de acord cu Vance că războiul a contribuit la rezultatul slab al republicanilor, dar a sugerat că vicepreședintele ar fi trebuit să adauge că, în pofida costurilor politice, efortul „a meritat”. Amenințare cu lovituri, dar și reținere privind escaladarea Într-un interviu ulterior, acordat realizatorului conservator Hugh Hewitt, Trump a adoptat un ton mai dur, afirmând că nu ar ezita să reia loviturile militare asupra Iranului „dacă ar fi necesar” și că „este posibil” să facă asta „chiar acum”, deși a indicat și că nu vede un motiv pentru folosirea forței. „Controlăm Golful în ceea ce privește Strâmtoarea Hormuz . O controlăm, o controlăm total”, a spus Trump, potrivit CNN. Tot în același interviu, Trump a declarat că ar considera „absolut” o „înfrângere” dacă ar părăsi funcția iar „nebunii din Iran” ar rămâne la putere. Pe de altă parte, CNN notează că Trump nu a dat semne recente că ar urmări escaladarea conflictului prin țintirea unui nou nivel de lideri iranieni. În trecut, el s-a plâns că eliminarea unui număr mare de oficiali a făcut dificil de stabilit cu cine ar mai putea discuta SUA. Duminică, Trump a spus la CBS „60 Minutes” că „nu caută” escaladarea războiului, iar luni le-a declarat reporterilor că, „în acest moment”, acțiunea militară „nu va fi necesară”. Materialul CNN precizează că informațiile au fost actualizate cu evoluții suplimentare. [...]
