Știri
Știri din categoria Politică
Un sondaj realizat în martie 2026 arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, dar nu și unirea cu România, în timp ce președinta Maia Sandu rămâne politicianul cu cea mai mare cotă de încredere din Republica Moldova, potrivit datelor publicate de News.ro, care citează Barometrul IData.
Sondajul indică faptul că opoziția față de unirea Republicii Moldova cu România este ușor mai mare decât sprijinul pentru această idee. Astfel, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva unirii, în timp ce 42,3% spun că o susțin. Aproximativ 10% dintre participanți au afirmat că nu știu sau nu au dorit să răspundă.
În schimb, integrarea europeană beneficiază de un sprijin semnificativ mai mare. Aproape 60% dintre cei chestionați se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce aproape 30% se declară împotrivă.
| Opțiune | Procent |
|---|---|
| Pentru aderarea la UE | 59,7% |
| Împotriva aderării la UE | 29,7% |
| Nu știu / Nu răspund | 10,6% |
Sondajul a analizat și reacția populației la declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România. Rezultatele arată că această poziție este mai degrabă contestată de populație.
Distribuția răspunsurilor este următoarea:
În ceea ce privește impactul declarației asupra opiniei privind unirea, 38,7% dintre respondenți afirmă că nu susțin unirea indiferent de această poziție, în timp ce 17,1% spun că afirmația le-a întărit sprijinul pentru unire.
Barometrul IData măsoară și nivelul de încredere în politicienii de la Chișinău. Maia Sandu conduce detașat clasamentul cu 30,6%, fiind urmată la mare distanță de fostul președinte Igor Dodon, cu 10,3%.
Principalele cote de încredere în politicieni:
Datele sondajului au fost colectate în perioada 23 februarie – 6 martie 2026, pe un eșantion de 1035 persoane din 289 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±2,9%.
Recomandate
Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei , potrivit Biziday , într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct. „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”. În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici. Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor. [...]
Parlamentul a amânat votul pentru numirea unui nou Avocat al Poporului , după ce PSD a contestat candidatura propusă de USR, ceea ce a generat un blocaj în coaliția de guvernare, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată de Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților , care au decis să amâne audierile în comisii și votul din plenul comun programat inițial pentru marți. În consecință, activitatea Legislativului se va limita temporar la lucrările din comisii. Solicitarea de amânare a fost formulată de PSD , după ce liderii social-democrați au anunțat că nu vor susține candidatura Roxanei Rizoiu , propusă de USR pentru funcția de Avocat al Poporului. Motivația invocată de PSD este faptul că aceasta beneficiază de pensie specială , iar partidul a cerut o altă propunere din partea USR. Cererea de amânare a fost susținută în Parlament și de AUR , ceea ce a blocat procedura de numire. USR o susține în continuare pe Roxana Rizoiu, fost funcționar în Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe , care a fost de două ori agent guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului . Liderul USR, Dominic Fritz , a declarat că aceasta este „extrem de calificată” și a sugerat că opoziția față de candidatura sa ar putea avea legătură cu independența sa față de influența politică. În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că, deși USR se opune sistemului de pensii speciale, beneficiarii acestora nu pot fi considerați automat „toxici sau corupți”. Mandatul fostului Avocat al Poporului, Renate Weber , a expirat în iunie 2024, iar funcția este vacantă de atunci. Președintele Senatului, Mircea Abrudean , a afirmat că situația trebuie clarificată în cadrul coaliției și că este necesar un acord politic înainte de reluarea votului în Parlament. [...]
Donald Trump a declarat că războiul din Iran este „câștigat”, dar nu suficient de câștigat , într-o conferință de presă confuză și contradictorie, transmite The Guardian . În ciuda afirmațiilor sale, președintele american a evitat să ofere detalii clare despre durata conflictului sau obiectivele finale ale campaniei militare. În timpul conferinței de presă de 35 de minute desfășurate în Doral, Florida, Trump a subliniat distrugerea forțelor militare iraniene de către SUA, dar a lăsat loc de interpretare cu privire la planurile de viitor. Deși a sugerat că războiul ar putea fi aproape de finalizare, a evitat să confirme o dată exactă pentru încheierea ostilităților. Reacții și critici Declarațiile președintelui au fost întâmpinate cu scepticism și critici din partea democraților. Chuck Schumer, liderul democrat din Senatul SUA, a catalogat conferința de presă drept „lipsită de viziune” și a acuzat administrația Trump de incoerență în gestionarea conflictului cu Iranul. Schumer a subliniat că Trump nu a reușit să articuleze un plan clar, punând astfel în pericol economia mondială și viețile a milioane de oameni. Politica externă și sancțiunile Trump a anunțat, de asemenea, relaxarea sancțiunilor asupra vânzărilor de petrol ale unor țări, pentru a calma piețele globale, inversând astfel politica sa anterioară de presiune economică asupra Rusiei. El a lăsat deschisă posibilitatea ca aceste sancțiuni să nu fie reintroduse, în funcție de evoluția situației internaționale. Incidentul cu racheta Tomahawk Unul dintre cele mai controversate momente ale conferinței a fost afirmația lui Trump că Iranul ar fi obținut o rachetă Tomahawk, pe care ar fi folosit-o pentru a lovi o școală de fete din Minab, ucigând peste 168 de persoane, majoritatea copii. Întrebat despre responsabilitatea SUA în acest incident, Trump a declarat că „Tomahawks sunt folosite de multe țări” și că Iranul ar deține astfel de rachete. „Tomahawks sunt folosite de multe țări”, a spus Trump, sugerând că Iranul ar putea avea astfel de rachete. „Cred că este ceva ce mi s-a spus că este sub investigație”. Declarațiile președintelui au provocat confuzie și îngrijorare în rândul jurnaliștilor prezenți, care au subliniat că Trump este singurul oficial guvernamental care a făcut astfel de afirmații. În ciuda încercărilor de clarificare, Trump nu a oferit detalii suplimentare, menționând că informațiile sunt încă în curs de investigare. [...]
AUR se menține lider în intenția de vot la alegerile parlamentare, dar coboară sub pragul de 40% , conform News.ro . Datele recente ale Barometrului INSCOP arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) continuă să fie pe prima poziție în preferințele alegătorilor, însă a înregistrat o scădere la 38% din intențiile de vot, față de aproape 41% la începutul anului. Contextul politic actual Pe locurile următoare se situează Partidul Social Democrat (PSD) cu 19,2% și Partidul Național Liberal (PNL) cu 14,5%, urmate de Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Analiza INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, indică faptul că nu există o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România în ultimele 10 luni. Estimarea participării la vot Estimările privind participarea la vot arată că majoritatea românilor sunt hotărâți să meargă la urne. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da”, 65,4% dintre respondenți au ales 10. Aceasta sugerează un interes semnificativ pentru alegerile parlamentare. Detalii despre sondaj Sondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026, folosind metoda interviului telefonic. Eșantionul a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative din România, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „Analizând datele INSCOP măsurate în ultimele 10 luni, nu se observă o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Intenția de vot detaliată Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 38,6%, PSD 16,9%, iar PNL 13,9%. USR și UDMR ar atrage 13,4% și, respectiv, 4,4% din voturi. Alte partide precum SENS, SOS România și POT au procente mai mici, dar semnificative în contextul actual. Concluzii Deși AUR rămâne în fruntea intențiilor de vot, scăderea sub pragul de 40% ar putea semnala o volatilitate în preferințele electoratului. Cu toate acestea, datele nu indică o schimbare majoră în peisajul politic românesc, iar participarea ridicată la vot ar putea influența rezultatele finale ale alegerilor parlamentare. [...]
Nicușor Dan a discutat cu Antonio Costa despre prioritățile României înaintea Consiliului European. Anunțul a fost făcut de acesta printr-o postare publicată pe contul său de Facebook , în care a precizat că dialogul a avut loc în contextul pregătirii reuniunii liderilor europeni programate la Bruxelles în perioada 19–20 martie 2026. Potrivit mesajului transmis, discuția cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, s-a concentrat pe câteva dintre principalele teme aflate pe agenda Uniunii Europene: competitivitatea economiei europene, consolidarea Pieței Unice, tranziția către energia verde, dar și viitorul buget comunitar și relansarea industriei europene. În cadrul convorbirii, Nicușor Dan a transmis că România își dorește o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative care afectează activitatea companiilor. Tema energiei a fost de asemenea una centrală în dialog, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care readuc în discuție dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili. Din perspectiva României, tranziția către energia verde trebuie realizată într-un ritm și într-un cadru care să nu afecteze competitivitatea economiei europene și a companiilor românești. În același timp, a fost abordat și subiectul viitorului cadru bugetar al Uniunii Europene, unde România consideră esențial ca fondurile europene să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, în special pentru țările din estul Uniunii. Nicușor Dan a mai arătat că salută orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și către investiții care să consolideze un sistem energetic european rezilient la eventuale șocuri externe. [...]
Scandalul repatrierii românilor din Orientul Mijlociu a provocat tensiuni în Coaliția de guvernare , după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de Control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica modul în care au fost gestionate evacuările, solicitare refuzată de șeful Guvernului. Potrivit Digi24 , disputa a avut loc în ședința Coaliției și a scos la iveală poziții diferite între partidele aflate la guvernare. Liderul PSD a cerut verificări urgente, argumentând că situația afectează credibilitatea Executivului și că trebuie clarificat modul în care au fost stabilite criteriile de repatriere a românilor din zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Premierul Ilie Bolojan a respins însă ideea unei anchete administrative în acest moment. Schimb de replici în ședința Coaliției Conform stenogramelor prezentate de surse politice, discuția a fost una tensionată. Sorin Grindeanu: a cerut trimiterea Corpului de Control la MAE pentru verificări. Ilie Bolojan: a refuzat, spunând că „nu este momentul acum”. Dominic Fritz: a susținut că ministra Oana Țoiu nu evită explicațiile și că o astfel de investigație nu este oportună în contextul actual. Kelemen Hunor: a apreciat că explicațiile oferite până acum de ministră au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare. Grindeanu a avertizat că subiectul nu trebuie „îngropat”, mai ales în contextul războiului din regiune, când procesul de repatriere trebuie să fie transparent și echitabil pentru toți cetățenii români. Parlamentul ar putea deschide o anchetă Chiar dacă premierul a respins o verificare a Corpului de Control, tema ar putea ajunge în Parlament. Senatorul Ninel Peia , din grupul PACE – Întâi România, a anunțat că va cere înființarea unei comisii de anchetă pentru a analiza modul în care s-au realizat repatrierile. Cum a început scandalul Controversa a pornit după ce fiica fostului premier Victor Ponta , aflată în Oman, nu ar fi fost lăsată să urce într-un avion care repatria cetățeni români din Dubai. Victor Ponta a susținut că decizia ar fi fost luată de ministra de Externe, care ar fi considerat că prezența acesteia la bord ar putea reprezenta o „vulnerabilitate pentru cursă”. Într-o conferință de presă, Oana Țoiu a respins acuzațiile și a declarat că prioritățile pentru repatrierea copiilor au fost stabilite pe criterii obiective , fără a ține cont de apartenența politică a părinților. Ministrul a precizat că există situații în care părinții solicită excepții față de ordinea stabilită, însă deciziile sunt luate în funcție de regulile stabilite pentru operațiunile de evacuare. Disputa riscă să rămână pe agenda politică în perioada următoare, mai ales dacă Parlamentul va decide deschiderea unei anchete privind modul în care autoritățile au gestionat repatrierea românilor din zonele de conflict. [...]
