Știri
Știri din categoria Politică
Un sondaj realizat în martie 2026 arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, dar nu și unirea cu România, în timp ce președinta Maia Sandu rămâne politicianul cu cea mai mare cotă de încredere din Republica Moldova, potrivit datelor publicate de News.ro, care citează Barometrul IData.
Sondajul indică faptul că opoziția față de unirea Republicii Moldova cu România este ușor mai mare decât sprijinul pentru această idee. Astfel, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva unirii, în timp ce 42,3% spun că o susțin. Aproximativ 10% dintre participanți au afirmat că nu știu sau nu au dorit să răspundă.
În schimb, integrarea europeană beneficiază de un sprijin semnificativ mai mare. Aproape 60% dintre cei chestionați se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce aproape 30% se declară împotrivă.
| Opțiune | Procent |
|---|---|
| Pentru aderarea la UE | 59,7% |
| Împotriva aderării la UE | 29,7% |
| Nu știu / Nu răspund | 10,6% |
Sondajul a analizat și reacția populației la declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România. Rezultatele arată că această poziție este mai degrabă contestată de populație.
Distribuția răspunsurilor este următoarea:
În ceea ce privește impactul declarației asupra opiniei privind unirea, 38,7% dintre respondenți afirmă că nu susțin unirea indiferent de această poziție, în timp ce 17,1% spun că afirmația le-a întărit sprijinul pentru unire.
Barometrul IData măsoară și nivelul de încredere în politicienii de la Chișinău. Maia Sandu conduce detașat clasamentul cu 30,6%, fiind urmată la mare distanță de fostul președinte Igor Dodon, cu 10,3%.
Principalele cote de încredere în politicieni:
Datele sondajului au fost colectate în perioada 23 februarie – 6 martie 2026, pe un eșantion de 1035 persoane din 289 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±2,9%.
Recomandate
România își menține deschiderea pentru reunificarea cu Republica Moldova, dar condiționează orice pas de o majoritate democratică la Chișinău , potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a spus că poziția Bucureștiului nu s-a schimbat față de votul unanim al Parlamentului din 2018 , care a consemnat că România este „pregătită” dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc unirea. Nicușor Dan a indicat că decizia depinde de „aspirațiile” și „dorințele democratice” ale cetățenilor de peste Prut, pe care România le va respecta. Președintele a sintetizat condiția politică astfel: „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata.” Contextul: unirea, legată de accelerarea parcursului european Declarațiile vin după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un interviu pentru Le Monde că unirea cu România ar putea permite o aderare mai rapidă la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, subliniind totodată că o asemenea decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor (detalii în Adevărul ). Care este limita politică invocată la Chișinău În ianuarie, Maia Sandu a precizat că, spre deosebire de sprijinul pentru aderarea la UE, nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină unirea cu România , iar prioritățile Republicii Moldova sunt „pacea și siguranța”, potrivit aceleiași publicații (context în Adevărul ). Totuși, în trecut, Sandu a spus că ar susține unificarea în cazul unui referendum. În acest cadru, mesajul de la București fixează un prag de legitimitate: fără o majoritate exprimată democratic în Republica Moldova, reunificarea rămâne la nivel de disponibilitate politică, nu de calendar. [...]
Guvernul apără accesarea creditelor SAFE pentru apărare, mizând și pe relansarea industriei militare , pe fondul acuzațiilor lansate de AUR în contextul moțiunii de cenzură, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a respins miercuri seară afirmațiile liderului AUR, George Simion , care a susținut la depunerea moțiunii că Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE. Bolojan a spus, la TVR 1, că în spațiul public se aruncă „vorbe” fără acoperire și că este mai greu „să faci ca lucrurile să se întâmple”. Ce este SAFE și de ce contează pentru investițiile publice Bolojan a explicat că SAFE este un mecanism creat de statele Uniunii Europene după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul nevoii de consolidare a flancului estic și al lipsei de predictibilitate privind comportamentul viitor al Rusiei. Potrivit premierului, mecanismul urmărește două obiective: dotarea armatelor naționale; întărirea industriei europene de apărare. În acest cadru, spune Bolojan, au fost puse la dispoziție credite „cu dobânzi mici”, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, pentru a permite investiții și dezvoltarea industriei. „Și asta a făcut și România”, a afirmat el. Miza economică invocată: producție locală și unități în dificultate Premierul a susținut că România a luat decizii legate de respectarea unor reguli, inclusiv achiziții de armament de la industria europeană de apărare, dar și „localizarea” unei ponderi cât mai mari în România, astfel încât fabricile din zona militară „care practic nu mai au de lucru” și „merg în pierdere” să fie retehnologizate. În aceeași logică, Bolojan a spus că investițiile ar putea salva unități industriale aflate în dificultate și ar putea stimula economia locală, dând exemplul unor șantiere „într-o zonă de colaps”. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între care capetele de autostradă din nord-estul țării. Ce spune Guvernul despre control și transparență Bolojan a afirmat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare, unde membrii comisiilor au acces la informații. În final, premierul a comparat apărarea cu un sistem de termoficare „îngropat”, care devine vizibil abia când apar avarii, argumentând că apărarea funcționează ca o „asigurare” pentru situații complicate. [...]
Criza din coaliție împinge PNL să caute o alternativă de guvernare, inclusiv din Opoziție , după ce premierul Ilie Bolojan a indicat PSD drept responsabil pentru blocajul politic și a spus că liberalii nu mai pot rămâne într-o coaliție cu social-democrații, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la TVR, Bolojan – care este și președinte al PNL – a susținut că „responsabilitatea pentru această criză este în curtea Partidului Social Democrat ”, acuzând conducerea PSD că încearcă „să se salveze” prin pozițiile adoptate. În același timp, a afirmat că PNL își asumă partea de responsabilitate, dar condiționează continuarea guvernării de schimbarea situației din interiorul PSD. „Pol de modernizare” ca opțiune politică Bolojan a avansat ideea construirii unui „pol de modernizare”, care, „într-o situație limită”, ar putea fi format și din Opoziție, ca alternativă la actuala formulă de guvernare. El nu a indicat ce partide ar putea intra într-o astfel de construcție, limitându-se la a spune: „haideți să ajungem într-o atare situație”. Linia roșie pentru PNL: „premier marionetă” Premierul a mai afirmat că în PSD ar exista persoane care ar dori un „premier de tip marionetă”, în timp ce alții „să șurubărească la guvernare”, scenariu pe care PNL „nu ar trebui acceptat sub nicio formă”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan a punctat că un partid nu este „condamnat” să rămână permanent la guvernare, dar a argumentat că obiectivul ar trebui să fie „guvernări de bună calitate”, sugerând că România a rămas în urma altor țări și din cauza calității actului de guvernare. [...]
Ministrul Mediului Diana Buzoianu avertizează că o cădere a Guvernului ar pune în risc investiții și fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro , într-un context în care spune că reformele și controalele din domenii precum balastierele și exploatările forestiere au „deranjat” grupuri de interese, potrivit Adevărul . Buzoianu a susținut, la „Interviurile Adevărul”, că o moțiune de cenzură care ar duce la căderea Executivului ar însemna „întoarcerea la haos și la vechile grupuri de interese”. În același timp, ea a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze coaliția tocmai din cauza reformelor și a controalelor intensificate în „zone sensibile”, inclusiv industria lemnului. Miza economică invocată: fonduri europene și investiții Ministrul a spus că instabilitatea politică ar putea afecta investiții și finanțări europene „de ordinul zecilor de miliarde de euro”, fără a detalia în interviu programe sau linii bugetare concrete. Mesajul ei: o criză guvernamentală ar bloca sau întârzia reforme și proiecte aflate în derulare, cu efect direct asupra capacității statului de a atrage și folosi bani europeni. „Caracatița” balastierelor și controale în teren Buzoianu a legat tensiunile politice de măsuri administrative și de control, afirmând că ministerul a scos la iveală „mii de construcții ilegale”, a demolat construcții ilegale și a aplicat „controale record” cu „milioane” în amenzi pentru balastiere ilegale. Tot ea a spus că au fost identificate mai multe cazuri de tăieri ilegale de lemn decât în anii anteriori și că a fost organizată o licitație publică „transparentă” pentru plajele din România, cu „record de operatori” înscriși. În acest context, ministrul a afirmat că a „deranjat” rețele care ar fi funcționat „nestingherite” în ultimele decenii. „Am deranjat foarte multe grupuri de interese. E un lucru foarte transparent. Grupurile ilegale de balastiere pe care le-am deranjat... Credeți că nu le-a văzut nimeni în ultimii 10-20 de ani? Credeți că e confortabil pentru ei să se vadă toată caracatița asta?” Presiune politică și blocaje administrative Buzoianu a mai susținut că ritmul reformelor este limitat de cadrul legal și de rezistența din interiorul aparatului public, reclamând lipsa unor pârghii administrative mai puternice asupra funcționarilor publici, atunci când apar „derapaje” sau „ilegalități” la nivel local. Separat, ea a anunțat și o victorie în primă instanță într-un litigiu privind un act normativ al Ministerului Mediului, despre care a spus că a fost confirmat ca legal. În același pasaj, a vorbit despre presiuni în timpul procesului, inclusiv din partea unor case de avocatură și prin proteste publice. Ce urmează, în logica ministrului Buzoianu a condiționat continuarea actualei coaliții de respingerea moțiunii de cenzură și de faptul ca PSD să nu o voteze. În paralel, a indicat că programele de mediu „Rabla” și „Casa Verde” sunt în discuție, menționând că „Rabla” pentru persoane fizice este „în analiză” și ar urma să fie îmbunătățit, iar prioritatea ar fi lansarea unui program pentru baterii de stocare, în limita resurselor disponibile. [...]
Premierul Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării eficiența medierii prezidențiale în criza politică , susținând că rezultatele depind de disponibilitatea interlocutorilor de a respecta înțelegerile, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de funcționare instituțională: limitele intervenției președintelui ca „mediator” într-un blocaj politic, atunci când actorii implicați nu răspund la argumente și reguli comune. Bolojan a făcut declarațiile miercuri seară, la TVR 1, fiind întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Ce spune Bolojan despre „mediere” și de ce contează Șeful Guvernului a afirmat că nu poate evalua dacă o intervenție „într-o formă sau alta” ar fi putut aplana tensiunile sau schimba comportamente, argumentând că o acțiune produce efecte doar dacă cei vizați „răspund la acei stimuli”. În acest context, Bolojan a făcut distincția între dialogul cu „oameni raționali”, care ar respecta înțelegerile și ar reacționa la argumente, și discuțiile cu persoane care „au alte interese” și „spun una și fac alta”, caz în care, spune el, „e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”. Limite instituționale și stil personal Premierul a mai spus că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține de stilul fiecăruia și de constrângerile instituționale. În aceeași logică, Bolojan a adăugat că, în mandatul său, încearcă să își exercite funcția astfel încât „în fiecare zi” să facă „maxim posibil în condițiile date”, urmând ca „în timp” să se vadă rezultatele. [...]
Întrebat despre o candidatură la prezidențiale, premierul Ilie Bolojan evită un răspuns direct și își leagă mesajul de „respectarea voturilor” și de continuitatea mandatului , potrivit Digi24 . Declarația vine într-un moment în care speculațiile despre alegerile viitoare pot influența stabilitatea politică și, implicit, predictibilitatea deciziilor guvernamentale. Bolojan a fost întrebat la TVR 1 dacă ia în calcul o candidatură la funcția de președinte al României. El a spus că va rămâne „în orice situație” un om activ, „care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România”, fără să confirme explicit o intenție de a intra în cursă. Mesajul: accent pe rolul executivului și pe „rezultate” În răspuns, premierul a insistat pe experiența sa de „20 de ani” în funcții executive (primar la Oradea și la Consiliul Județean Bihor) și pe ideea că schimbările „puternice” într-o comunitate se fac din astfel de poziții. A punctat și condițiile necesare pentru performanță în executiv: echipe competente, sprijin parlamentar (în cazul premierului) și parteneriate instituționale, inclusiv prin acțiuni „predictibile”. „Este foarte important să respect voturile care mi s-au dat și voi rămâne în orice situație un om activ, un om care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România.” De ce contează: semnal de continuitate, nu de repoziționare Fără a anunța o candidatură, Bolojan transmite că nu „poziția” este esențială, ci capacitatea de a livra rezultate acolo unde ești. În același timp, el sugerează că ar fi putut candida „când a fost oportunitate”, dar a ales să „respecte înțelegerile” și „contextul dat”. Declarațiile sunt relatate de Digi24, care citează Agerpres . [...]
