Știri
Știri din categoria Politică
Sondajele indică o schimbare majoră de putere în Ungaria, cu Partidul Tisza creditat cu o majoritate de peste două treimi în rândul alegătorilor deciși, în timp ce FIDESZ-KDNP coboară la un nivel minoritar, potrivit datelor prezentate de G4Media. Miza politică și economică este că o astfel de diferență ar consolida capacitatea guvernării de a trece rapid politici publice și bugete, reducând spațiul de negociere parlamentară.
Datele provin dintr-un sondaj realizat de Institutul IDEA în perioada 12–17 iunie, prin chestionare online, trimis și publicației maghiare „Népszava”, informație preluată de Agenția de presă Rador. În rândul alegătorilor deciși (cei care spun că merg sigur la vot și au o opțiune), Tisza ar fi la 68%, FIDESZ-KDNP la 24%, iar Mișcarea Patria Noastră la 5%.
Un scor de peste două treimi sugerează o guvernare cu marjă largă de manevră legislativă, cu potențial de a impune mai ușor agenda politică. În același timp, prăbușirea sprijinului pentru FIDESZ-KDNP la „doar un sfert” dintre alegătorii deciși indică o repoziționare rapidă a electoratului, cu efecte directe asupra stabilității și predictibilității scenei politice.
Sondajul indică rezultate diferite când măsurarea se face în rândul populației adulte generale: Tisza ar fi la 60%, iar FIDESZ-KDNP la 21%. Chiar și în acest scenariu, ar rezulta un parlament „tripartit”, cu Mișcarea Patria Noastră la pragul de 5% necesar pentru a forma grup parlamentar, atât în eșantionul general, cât și în rândul alegătorilor deciși.
Institutul IDEA notează că numărul celor cu opțiuni politice incerte a continuat să scadă. Procentul celor care au răspuns „nu știu/nu răspund” s-a redus cu 3 puncte procentuale din mai până în iunie, ajungând la 11%, iar „simpatizanții nou-apăruți” s-ar fi distribuit între actorii politici în funcție de raportul de forțe existent.
În același timp, potrivit sondajului, primele săptămâni ale guvernării Tisza nu și-ar fi dezamăgit susținătorii, iar dacă alegerile ar fi fost reluate în iunie, partidele aflate la guvernare ar fi putut obține o victorie și mai dominantă decât în primăvară.
Recomandate
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu își construiește programul de guvernare pe „echilibru” politic și economic , cu accent pe protejarea puterii de cumpărare și pe răspunsuri la scumpirea energiei, potrivit Mediafax . El spune că lucrează la planul de guvernare și se pregătește de consultări cu partidele parlamentare , într-un moment în care presiunea facturilor din sezonul rece devine un test imediat pentru viitorul Executiv. Într-o postare pe Facebook, Niculescu afirmă că, dincolo de discuțiile despre majorități, negocieri și nume, caută „soluții pentru echilibru politic și economic în România”. În aceeași intervenție, el indică drept așteptări ale publicului cheltuirea „înțeleaptă și corectă” a banilor, posibilitatea de a face față prețurilor și un stat care intervine „când au nevoie”, cu referire explicită la apropierea iernii și la faptul că „facturile nu așteaptă calendarul politic”. Priorități economice: creștere, putere de cumpărare, sprijin pentru firme și energie Premierul desemnat enumeră ca preocupări principale: creșterea economică; protejarea puterii de cumpărare; măsuri de redresare pentru mediul de afaceri; „răspunsuri” la problema prețurilor la energie. Niculescu leagă direct agenda socială de performanța economică și de disciplina bugetară, susținând că „grija pentru oameni” înseamnă o economie sănătoasă, colectare mai bună a banilor publici și atenție la modul în care sunt cheltuiți. Miza consultărilor: un program „realist” și continuitate administrativă Niculescu spune că va ține cont de ce îi transmit partidele în aceste zile, recunoscând că au priorități diferite, iar rolul său este să le aducă împreună într-un program „realist”. În același timp, transmite un mesaj de continuitate în politicile publice: „Cred că România nu trebuie să pornească de la zero de fiecare dată. Trebuie să păstrăm ce funcționează și să reparăm ce nu.” La final, premierul desemnat afirmă că va prezenta public rezultatele discuțiilor cu partidele, fără a oferi, în acest stadiu, un calendar sau detalii despre măsurile concrete care ar urma să fie incluse în planul de guvernare. [...]
PSD condiționează intrarea la guvernare de un plan economic concret , cerând premierului desemnat Luca Niculescu să pună pe masă măsuri pentru relansarea economiei și repornirea investițiilor, potrivit Wall-Street . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , spune că social-democrații au deja pregătit un program de guvernare „cu măsuri clare pentru relansarea economiei”, iar discuția despre o majoritate ar avea sens doar dacă propunerile premierului desemnat „răspund aceleiași nevoi de schimbare”. Miza: programul economic, înaintea negocierilor politice În mesajul citat de Agerpres, Manda critică faptul că PNL și USR ar fi început să pună condiții pentru participarea la viitorul guvern înainte ca programul de guvernare să fie prezentat public și discutat. „Programul nu există încă pe masă, măsurile pentru economie și pentru români nu le cunoaștem, dar ei știu deja cine are voie și cine nu are voie să guverneze.” În același timp, liderul PSD avertizează că „România nu-și mai permite” o nouă rundă de negocieri centrate pe funcții și calcule politice, în condițiile în care, susține el, economia resimte deja efectele ultimelor luni. Ce cere PSD premierului desemnat Luca Niculescu Pentru PSD, schimbarea premierului ar trebui să vină la pachet cu o schimbare de politică economică. Manda indică explicit direcțiile pe care partidul vrea să le vadă în planul lui Niculescu: măsuri „pentru a scoate economia din declin”; soluții „pentru a reporni investițiile”; măsuri pentru „a repara efectele ultimelor luni”. În lipsa detaliilor din programul premierului desemnat, PSD transmite că nu se angajează la o susținere politică, dar lasă deschisă posibilitatea unei negocieri dacă există convergență pe conținutul economic. [...]
AUR propune o schemă de ajutor de stat de până la 1,05 miliarde de euro (aprox. 5,25 miliarde lei) pentru a reduce temporar costul energiei la marii consumatori industriali , potrivit news.ro . Inițiativa mizează pe folosirea veniturilor obținute de România din licitarea certificatelor de emisii și ar urma să fie finanțată prin bugetul Ministerului Energiei. Proiectul vizează întreprinderile mari consumatoare de energie din sectoarele electro-intensive expuse comerțului internațional, printr-o reducere aplicată ulterior asupra costului energiei electrice aferente consumului eligibil. Cum ar funcționa schema și care sunt limitele propuse Conform proiectului descris de AUR, ajutorul ar urma să fie acordat în condiții care limitează atât baza de calcul, cât și nivelul reducerii: consumul eligibil nu poate depăși 50% din consumul anual de energie electrică; reducerea acordată nu poate depăși 50% din prețul de referință en-gros; măsura nu poate conduce la un preț efectiv suportat de beneficiar mai mic de 50 euro/MWh. Bugetul total propus este de cel mult 1,05 miliarde euro (aprox. 5,25 miliarde lei), cu un plafon anual de maximum 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei). Sursa de finanțare: venituri din certificatele de emisii Finanțarea ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, din veniturile obținute de România din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit informațiilor prezentate de partid. Condiționare de investiții: cel puțin jumătate reinvestită AUR propune ca sprijinul să fie legat direct de investiții, printr-o obligație de reinvestire: cel puțin 50% din valoarea ajutorului primit pentru un an ar trebui direcționată către proiecte precum producerea de energie din surse regenerabile, stocarea energiei, eficiența energetică, electrificarea proceselor de producție, decarbonizarea sau digitalizarea managementului energetic. Argumentul inițiatorilor: competitivitate industrială și țintă explicită Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR și unul dintre inițiatori, susține că măsura urmărește „salvarea industriei grele” și menținerea competitivității în contextul prețurilor ridicate la energie. El afirmă că România ar fi pierdut în ultimii doi ani „cea mai mare parte a industriei grele” și indică drept exemplu combinatul de la Galați, Hunedoara și situația Azomureș, menționând că „singura mare unitate industrială” rămasă ar fi Alro Slatina , pentru care ar fi necesară o schemă de sprijin. „Dacă dăm un leu să susținem Alro Slatina, vom primi înapoi, prin impozite și taxe, peste 4 lei.” Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre poziția Guvernului față de inițiativă. În acest stadiu, proiectul rămâne o propunere legislativă depusă în Parlament, cu impact potențial major asupra cheltuielilor bugetare și asupra modului în care sunt folosite veniturile din certificatele de emisii. [...]
