Știri
Știri din categoria Politică
Alexandru Rogobete contestă acuzațiile privind subfinanțarea UPU și invocă un deficit de 200 mil. lei între necesar și alocare, într-o dispută care readuce în prim-plan riscul ca presiunea de reducere a deficitului bugetar să se traducă în blocaje operaționale în urgențele medicale, potrivit News.
Rogobete, propus ministru al Sănătății în Guvernul condus de Luca Niculescu, respinge acuzațiile premierului demis Ilie Bolojan, care a susținut că Ministerul Sănătății ar fi alocat la începutul anului sume „total insuficiente” pentru funcționarea unităților de primiri urgențe (UPU), „în mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat”.
Rogobete afirmă că, „pentru componenta de urgență”, ministerul a solicitat 660 de milioane de lei, dar au fost alocate 460 de milioane de lei, adică „cu 200 de milioane mai puțin decât necesarul solicitat”. El indică drept posibilă explicație reducerea deficitului bugetar, însă precizează că, „în lipsa unei justificări explicite”, nu poate prezenta această ipoteză „drept certitudine”.
Totodată, Rogobete susține că repartizarea celor 460 de milioane de lei s-a făcut în funcție de execuția bugetară istorică, respectiv media ultimilor doi ani.
În argumentația sa, Rogobete oferă exemplul UPU de la Spitalul Floreasca: în 2025, bugetul sănătății ar fi fost suplimentat de două ori, iar UPU Floreasca ar fi ajuns la un buget executat de 10 milioane de lei pentru întregul an (sumă care include rectificarea și suplimentarea din septembrie 2025).
Pe acest fond, el susține că etichetarea situației drept „incompetență”, „iresponsabilitate” sau „premeditare” fără prezentarea contextului bugetar „înseamnă a omite tocmai datele esențiale ale discuției” și că nu se poate discuta finanțarea urgențelor ignorând diferența dintre sumele solicitate și cele efectiv alocate.
În ședința conducerii PNL, Ilie Bolojan a prezentat situația UPU afectate de lipsa de fonduri și a indicat drept soluție o rectificare bugetară, despre care a spus că nu poate fi făcută de un guvern interimar.
Bolojan a dat exemple precum Floreasca și UPU Târgu Mureș, susținând că alocările inițiale din acest an ar fi fost sub jumătate față de cele inițiale din 2025 și că există unități care ar fi primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării pe parcursul întregului an.
Disputa scoate în evidență o problemă de fond: dacă alocările inițiale rămân sub necesarul de funcționare, presiunea se mută în timpul anului pe redistribuiri și eventuale rectificări bugetare, cu risc de sincope în finanțarea serviciilor de urgență. În același timp, Rogobete plasează dezbaterea în cheia constrângerilor bugetare, susținând că reducerea deficitului trebuie urmărită „cu echilibru”, ținând cont de nevoile sistemului de sănătate.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Niculescu de disciplina bugetară și de adoptarea bugetului , iar trecerea partidului în opoziție vine la pachet cu retragerea demnitarilor susținuți de liberali din funcții, potrivit Adevărul . Miza imediată este evitarea unui blocaj instituțional și a riscului ca unele servicii publice de bază să rămână fără finanțare în lipsa unei rectificări bugetare făcute de un guvern cu puteri depline. Ilie Bolojan a explicat că votul pentru cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu ar fi fost acordat „în condiții normale”, invocând componența guvernului, dar a susținut că România are nevoie de un executiv funcțional după o criză politică prelungită. În argumentația sa, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, iar unele sume prevăzute inițial de ministere pentru servicii de bază ar fi fost deja epuizate, ceea ce ar face necesară o rectificare bugetară. „Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.” Acord pe termen limitat: deficit, fonduri europene și bugetul Președintele PNL a spus că sprijinul este condiționat printr-un acord pe care urmează să îl semneze cu premierul desemnat. Conform declarațiilor sale, documentul ar include angajamentul de a păstra țintele de deficit asumate de România, cu obiectivul de a menține accesul la fonduri europene și de a proteja percepția de „țară sigură pentru investitori”. Bolojan a precizat că acordul ar fi valabil pe o durată limitată, „până după aprobarea legii bugetului”, pe care a descris-o drept importantă pentru ratingul României și pentru stabilitatea din anii următori. Ce urmează: demisii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar putea lua în calcul o moțiune de cenzură în primăvară, dar numai dacă înțelegerile din acord nu sunt respectate. „Dacă acest acord este respectat, nu va depune această moțiune. Dacă nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură.” Bolojan a admis și costul politic al deciziei, spunând că aceasta poate dezamăgi electoratul PNL, însă a argumentat că fără rectificarea bugetară „în următoarea perioadă” situația s-ar complica. [...]
Eliminarea CASS pentru mame aflate în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război intră pe lista de priorități anunțate de Alexandru Rogobete , ministrul propus de PSD la Sănătate, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare, pentru că schimbarea ar modifica cine datorează contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) și ar reduce povara fiscală pentru două categorii definite explicit. Rogobete susține că impactul politicilor din sănătate nu ar trebui judecat „exclusiv prin prisma economiilor realizate la buget” și a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook, că „o țară care își respectă viitorul trebuie să își respecte și trecutul”. Ce schimbare vizează și cine ar fi vizat Ministrul propus afirmă că intenționează să propună „cu prioritate” eliminarea CASS pentru: mamele aflate în concediu de creștere a copilului; veteranii de război. În argumentația prezentată, mamele și nou-născuții sunt descriși drept „viitorul” țării, iar veteranii de război drept simbol al „istoriei și sacrificiului” pe care s-a construit libertatea României. De ce contează: efect de politică publică, nu doar de buget Rogobete leagă măsura de sprijinirea familiilor și de recunoașterea sacrificiului veteranilor, insistând că statul are o responsabilitate care depășește colectarea de contribuții. „Nu putem vorbi despre respect pentru familie, despre susținerea natalității și despre recunoștință față de cei care au luptat pentru România, iar în același timp să tratăm aceste categorii exclusiv prin prisma unor calcule contabile.” Materialul nu oferă detalii despre calendarul legislativ, forma exactă a modificării sau impactul bugetar estimat, astfel că rămâne neclar când și prin ce mecanism ar urma să fie implementată propunerea. [...]
Risc de blocaj bugetar și operațional : disputa din PNL privind votul pentru „Guvernul Luca Niculescu” pune presiune pe instalarea rapidă a unui Executiv cu puteri depline, pe fondul avertismentelor că fără rectificare bugetară pot fi afectate servicii publice de bază, inclusiv funcționarea ambulanțelor, potrivit Știrile Pro TV . În partid, pozițiile sunt împărțite între cei care cer respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate și cei care susțin votarea noului Executiv pentru a opri criza politică. PNL Iași a anunțat sâmbătă, cu câteva ore înaintea ședinței în care PNL urmează să decidă poziționarea față de guvern, că nu susține învestirea Cabinetului Niculescu, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. Filiala ieșeană susține că „soluția legitimă” rămâne formarea unei „majorități reformiste credibile” sau, în lipsa acesteia, revenirea la vot prin alegeri anticipate. În aceeași linie, deputatul liberal Octavian Oprea a scris pe Facebook că, după ce a citit lista de miniștri și programul, Parlamentul ar trebui să respingă guvernul, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Pe zona critică la adresa conducerii PNL, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, inițiator al Platformei Liberal Conservatoare din partid, a atacat public ideea de a poza în „salvator” după declanșarea crizei, într-un mesaj îndreptat împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan . Tișe a distribuit anterior și un „Manifest”, preluat și de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, în care apare mesajul: „Ajunge, Ilie! România are nevoie urgentă de un guvern!”. Miza imediată: rectificarea bugetară și continuitatea serviciilor publice Ilie Bolojan a transmis joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, iar decizia finală urma să fie luată la finalul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a avertizat că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, situația României „se va complica și mai mult” și a legat direct problema de rectificarea bugetară. Potrivit lui, fără alocări suplimentare, „servicii publice de bază” ar putea să nu mai funcționeze într-o perioadă relativ scurtă, dând ca exemplu ambulanțele care, fără motorina necesară, nu ar putea ajunge la cazuri medicale. Declarațiile au fost făcute la Digi24, potrivit News.ro. Cum își justifică PNL un eventual vot „de instalare”, nu „de susținere” Bolojan a mai spus că PSD își asumă persoanele propuse pentru guvern, inclusiv pe Marian Neacșu, despre care afirmă că a fost condamnat penal, și a invocat și numele lui Florin Manole, menționat în scandalul legat de zborul către Mykonos. În același timp, liderul PNL a încercat să delimiteze un eventual vot al liberalilor de o susținere politică a Cabinetului: „Dacă PNL va da un vot de instalare, asta nu înseamnă că e un vot de susţinere sau că PNL ar gira componenţa unui astfel de guvern.” El a arătat că, dacă guvernul va trece, acesta se bazează pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, „realitatea” fiind că PSD își asumă aceste propuneri. Ce urmează PNL urma să decidă la finalul săptămânii poziția oficială față de învestirea „Guvernului Luca Niculescu”, în condițiile în care în partid există atât filiale care anunță explicit opoziția, cât și presiunea argumentului operațional invocat de conducere: fără guvern cu puteri depline și fără rectificare bugetară, riscul de disfuncționalități în servicii publice crește rapid. [...]
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
Disputa Fritz–Simonis reaprinde incertitudinea politică în jurul stadionului Dan Păltinișanu , un proiect de infrastructură sportivă cu miză administrativă pentru Timișoara, pe fondul acuzațiilor reciproce privind cine a „deblocat” investiția, potrivit Mediafax . Dominic Fritz, lider USR și fost primar al Timișoarei, îl acuză pe Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș , că ar fi „obsedat” să fie „ctitor unic” al stadionului și că ar întreține o narațiune falsă despre blocarea și deblocarea proiectului. Fritz susține că Simonis ar fi invocat, într-o conferință de presă, o „legendă bizară” potrivit căreia Ilie Bolojan ar fi venit la Timișoara în luna mai pentru a anunța deblocarea, dar s-ar fi răzgândit după o întâlnire la Primărie cu Fritz, informație pe care Simonis ar fi pretins că o știe de la „o sursă secretă”. „Nu poți reconstrui fotbalul timișorean mințind”, a scris Dominic Fritz pe Facebook. Fritz mai afirmă că „discuția” dintre el și Bolojan, așa cum ar fi fost descrisă de Simonis, este „minciună cap coadă”, adăugând că acest lucru ar fi fost confirmat „azi” și de Ilie Bolojan. În același mesaj, Fritz spune că Primăria Timișoara ar fi oferit „chiar susținere financiară” pentru proiect și că el a fost „mereu un susținător asumat” al stadionului Dan Păltinișanu, făcând o comparație cu Arena Eroii Timișoarei, pe care o descrie ca stadion construit „de la zero”. De ce contează: proiectul rămâne prins în conflict politic Schimbul de acuzații mută din nou proiectul stadionului în zona de confruntare politică locală, cu potențial de a complica coordonarea între instituții și de a alimenta neîncrederea publică în jurul unei investiții așteptate de comunitate. Fritz susține că, „în lipsa rezultatelor administrative”, Simonis ar avea „nevoie disperată de dușmani imaginari și blocaje inventate”. În finalul mesajului, Fritz afirmă că eforturile pentru infrastructura sportivă din Timișoara ar fi „otrăvite” de „obsesiile și orgoliile” președintelui PSD al Consiliului Județean și anticipează că atât el, cât și Bolojan vor fi „acuzați de toate relele lumii, mai ales acolo unde au rezolvat ceva”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
