Știri
Știri din categoria Politică
Premierul slovac Robert Fico va efectua vineri o vizită oficială în România, potrivit Digi24, care citează un comunicat transmis de Uniunea Democratică a Slovacilor din România (UDSR). Programul include opriri la București și Oradea.
Din delegația condusă de Robert Fico vor face parte și ministrul Apărării, Robert Kalinak, respectiv ministrul Culturii, Martina Simkovicova, precizează comunicatul UDSR.
Publicația notează că, potrivit comunicatului transmis de deputatul Merka Adrian-Miroslav, președintele UDSR, vizita este prezentată drept prima prezență oficială a unui prim-ministru slovac în comunitățile slovace din România, informație atribuită de sursă agenției Agerpres.
Conform aceluiași document, prim-ministrul slovac urmează să fie primit de președintele României, Nicușor Daniel Dan, și să aibă o întâlnire oficială la Palatul Victoria cu premierul Ilie Bolojan. De asemenea, membrii delegației guvernamentale slovace ar urma să aibă discuții bilaterale cu omologii lor din Guvernul României.
Tot vineri, de la ora 16:30, Ilie Bolojan și delegația slovacă sunt așteptați la Primăria Municipiului Oradea, în Sala „Traian Moșoiu”, la o întâlnire cu reprezentanții comunității slovace din județele Arad, Bihor, Cluj, Satu Mare, Sălaj și Timiș. La eveniment sunt anunțați peste 100 de membri ai comunității, inclusiv conducerea UDSR, reprezentanți ai cultelor religioase slovace, preoți, inspectori școlari, directori de unități de învățământ cu predare în limba slovacă, lideri locali ai UDSR și reprezentanți ai administrației publice locale.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan pune presiune pe finalizarea rapidă a Legii ANI până la 31 august , termen pe care îl leagă explicit de PNRR, după decizia Curții Constituționale, potrivit Agerpres . Șeful statului spune că argumentele din sesizarea sa de neconstituționalitate au fost „foarte solide”, dar așteaptă motivarea CCR înainte de a decide pașii următori. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Nicușor Dan afirmă că își poate menține opinia și după motivarea Curții, invocând situații anterioare în care sesizările i-au fost respinse, dar a rămas la aceeași poziție. Totodată, el indică traseul legislativ care urmează: după motivare, legea revine în dezbaterea Parlamentului și „abia apoi” ajunge la președinte pentru promulgare. Ce a decis CCR și ce rămâne în vigoare Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI , sesizată și de președinte. În același timp, CCR a stabilit ca fiind constituțional amendamentul care prevede că aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea a declarat constituțională prevederea care stabilește încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza politică și termenul PNRR Nicușor Dan leagă explicit închiderea circuitului legislativ de data de 31 august, pe care o numește „termenul limită al PNRR”. În acest context, mesajul său sugerează o fereastră scurtă pentru clarificarea motivării CCR, reluarea dezbaterii parlamentare și trimiterea legii la promulgare. În plan politic, reprezentanții USR au reclamat că amendamentul validat de CCR îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz , despre care spun că are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să își piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. „Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. (...) După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR.” [...]
Întâlnirea șefei CCR cu premierul interimar a vizat o problemă logistică, nu dosare în lucru , potrivit explicațiilor oferite de președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu , în contextul controverselor publice legate de discuția cu Ilie Bolojan , relatează news.ro . Miza, din perspectiva instituțională, este delimitarea contactelor dintre puterea executivă și CCR, pentru a evita suspiciuni de influențare a cauzelor aflate pe rol. Tănăsescu susține că nu a discutat cu Bolojan despre niciunul dintre dosarele aflate pe rolul Curții, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității. Informația este prezentată de news.ro cu trimitere la HotNews. De ce a avut loc întâlnirea și ce s-a discutat Președinta CCR a declarat, în intervenții publicate luni seară de Recorder , că întâlnirea a avut loc vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. „Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.” Ea a argumentat că unele aspecte pot fi rezolvate prin corespondență sau telefonic, însă detaliile legate de amplasarea și utilizarea birourilor ar necesita o discuție directă. De ce nu a fost anunțată public întâlnirea Întrebată de ce întâlnirea nu a fost comunicată public, Tănăsescu a spus că a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern, într-un interval care nu ar fi permis o informare prealabilă. „Fizic n-aveam când să anunț.” A luat în calcul demisia? Întrebată dacă ia în calcul varianta demisiei, șefa CCR a răspuns că nu. „Eu n-am luat-o niciodată.” [...]
Menținerea a mii de numiri PSD în instituții-cheie pune sub semnul întrebării „opoziția” partidului și întârzie schimbările administrative arătate de Euronews , la aproape patru luni după ce social-democrații au ieșit de la guvernare. Deși au fost schimbați miniștri și o parte dintre demnitarii numiți politic, multe poziții de conducere din instituțiile statului au rămas ocupate de persoane asociate PSD, atât la centru, cât și în teritoriu. Plecarea PSD din Executiv a produs, potrivit materialului, modificări punctuale – la nivel de miniștri, unii secretari de stat, prefecți și subprefecți – însă nu a dus la o rotație similară în instituțiile cu rol de reglementare, control sau coordonare, unde mandatele și procedurile de numire fac schimbarea mai dificilă și mai lentă. Exemple de funcții rămase în mâini asociate PSD În lista prezentată de Euronews apar mai multe instituții cu impact direct asupra piețelor, reglementării și administrației: Alexandru Petrescu rămâne președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF); Valeriu Zgonea este președinte al ANCOM ; Florin Iordache ocupă funcția de președinte al Consiliului Legislativ; Adrian Țuțuianu exercită atribuțiile de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), instituție relevantă în perspectiva alegerilor din 2028; Florian Daniel Geantă este președinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS); Constantin Bogdan Matei conduce Agenția Națională pentru Sport; Bekesi Csaba Lajos, președinte PSD Bihor, este președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC); Marian Octavian Șerbănescu este director general la OSIM; Felix Cozma este președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici; Corina Raluca Încrosnatu este președinte al Institutului Cultural Român; Dan Alexandru Catană este director general la Autoritatea Navală Română. Materialul mai menționează că Gabriel Vlase ar avea „mandatul depășit” la conducerea Serviciului de Informații Externe, iar Bogdan Sticloșu ar fi ajuns președinte al Agenției Naționale de Integritate. Totodată, Bogdan Ionuț Dințoi este indicat ca șef al Departamentului de Luptă Antifraudă. De ce contează: blocaj administrativ și calcule pentru viitoarea guvernare Miza nu este doar una politică, ci și una operațională: menținerea acelorași conduceri în instituții-cheie reduce viteza cu care se pot schimba priorități, proceduri și controale, mai ales în zone sensibile precum supravegherea financiară, telecomunicațiile, integritatea sau antifrauda. Euronews notează că premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat „curățenie în sistem” după intrarea PSD în opoziție, însă, potrivit „sursele” publicației, această curățenie nu s-a produs pe scară largă deoarece liberalii ar fi interesati să păstreze o „ușă deschisă” pentru discuții cu social-democrații, în perspectiva formării unui nou guvern. În același context, este invocată și logica unei viitoare formule de guvernare care să limiteze accesul AUR la putere după alegerile din 2028. În lipsa unor schimbări mai ample, tabloul descris de Euronews sugerează că ieșirea PSD de la guvernare a modificat vârful Executivului, dar nu și arhitectura de conducere dintr-o parte importantă a instituțiilor statului. [...]
Întâlnirea premierului cu șefa CCR reaprinde discuția despre separația puterilor în stat , după ce Ilie Bolojan a respins acuzațiile că discuțiile cu președinta Curții Constituționale ar fi avut legătură cu dosare sau cauze aflate pe rol, potrivit Euronews . Bolojan susține că întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt „firești” atunci când vizează rezolvarea unor probleme instituționale și spune că acest tip de dialog nu echivalează cu intervenții în actul de justiție sau în activitatea CCR. „Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, așa încât să rezolvi problemele.” Argumentul premierului: „probleme instituționale”, nu cauze pe rol Premierul a invocat exemple din perioadele în care a fost primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor, pentru a ilustra diferența dintre discuții administrative și influențarea unor cauze. În cazul Curții de Apel Oradea, Bolojan a spus că întâlnirile au avut ca obiect reabilitarea sediului și chestiuni precum racordarea la utilități și coordonarea lucrărilor „în paralel”, nu dosarele instanței. „...am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol.” El a menționat și discuții cu reprezentanții Parchetului, pe vremea când conducea CJ Bihor, pentru identificarea unui teren destinat construirii sediului instituției, insistând că astfel de demersuri nu au legătură cu dosarele în lucru. „Am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat dosarele pe care le aveau în lucru. Mai mult de atât nu am ce să vă spun.” De ce contează: CCR urmează să judece sesizări pe legi sensibile Întâlnirea cu președinta CCR, Simina Tănăsescu , a generat critici în contextul în care Curtea urmează să analizeze sesizări privind Legea integrității și strategia pentru biodiversitate, notează publicația. Pe fondul acestui context, grupul parlamentar PACE cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica împrejurările întâlnirii și eventualele implicații asupra separației puterilor în stat. Simina Tănăsescu nu a negat că întâlnirea a avut loc, însă a respins ideea că discuțiile ar fi vizat cele două acte normative aflate pe masa CCR. [...]
PNL încearcă să limiteze costul politic al huiduielilor la adresa premierului Ilie Bolojan , după episodul de la Constanța, de Ziua Marinei, printr-un mesaj public în care Ciprian Ciucu susține că liderul partidului „știa” ce urmează, dar a mers pentru că „cineva trebuia să reprezinte statul român”, potrivit Stirile Pro TV . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după ce, conform relatării, premierul și liderul PNL Ilie Bolojan a fost huiduit la Constanța, afirmând că acesta era conștient de ceea ce se va întâmpla. Ciucu leagă incidentul de „toată campania oribilă” dusă în acest an împotriva lui Bolojan și de ceea ce numește „regia” adversarilor „democrației”, într-o postare pe Facebook. Mesajul PNL: prezență „asumată” la un eveniment simbolic În postarea citată, Ciucu justifică participarea lui Bolojan la ceremonii prin nevoia de reprezentare a statului la un moment „important, simbolic”. „Pentru că cineva trebuia să fie acolo şi să reprezinte statul român. Este un moment important, simbolic.” Tot el afirmă că Bolojan „nu are de ce să-i fie rușine” și că „și-a asumat o misiune de sacrificiu”, încheind cu urarea „La mulți ani” pentru marinari și formula „Țara deasupra sinelui!”. Context: absența președintelui de la ceremonii, al doilea an la rând Reacția vine în contextul în care, pentru al doilea an consecutiv, președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Constanța, notează publicația. În acest cadru, mesajul lui Ciucu pune accent pe ideea că premierul a acoperit, prin prezență, o nevoie de reprezentare instituțională la eveniment. [...]
Curtea Constituțională respinge acuzațiile de discuții „în afara cadrului legal” după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de încredere instituțională și predictibilitate juridică , cu efect direct asupra climatului de reglementare și, implicit, asupra mediului economic. CCR spune că precizarea a fost transmisă ca urmare a solicitărilor jurnaliștilor și are ca scop „corecta informare a opiniei publice”. Instituția afirmă că șefa Curții „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia dosarele aflate pe rol ar fi discutate în afara cadrului strict legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” Contextul: întâlnirea cu premierul, relatată de presă Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit vineri cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Conform aceleiași surse, discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, când cei doi ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului. De ce contează pentru mediul economic Într-un context în care Curtea Constituțională influențează direct arhitectura legală (prin decizii cu efect asupra legislației și a aplicării ei), orice suspiciune privind canale informale de influență poate amplifica incertitudinea juridică. Reacția CCR urmărește să limiteze această zonă de ambiguitate, printr-o delimitare explicită față de ideea că dosarele ar fi discutate în afara procedurilor. [...]
