Știri
Știri din categoria Politică

Premierul slovac Robert Fico va efectua vineri o vizită oficială în România, potrivit Digi24, care citează un comunicat transmis de Uniunea Democratică a Slovacilor din România (UDSR). Programul include opriri la București și Oradea.
Din delegația condusă de Robert Fico vor face parte și ministrul Apărării, Robert Kalinak, respectiv ministrul Culturii, Martina Simkovicova, precizează comunicatul UDSR.
Publicația notează că, potrivit comunicatului transmis de deputatul Merka Adrian-Miroslav, președintele UDSR, vizita este prezentată drept prima prezență oficială a unui prim-ministru slovac în comunitățile slovace din România, informație atribuită de sursă agenției Agerpres.
Conform aceluiași document, prim-ministrul slovac urmează să fie primit de președintele României, Nicușor Daniel Dan, și să aibă o întâlnire oficială la Palatul Victoria cu premierul Ilie Bolojan. De asemenea, membrii delegației guvernamentale slovace ar urma să aibă discuții bilaterale cu omologii lor din Guvernul României.
Tot vineri, de la ora 16:30, Ilie Bolojan și delegația slovacă sunt așteptați la Primăria Municipiului Oradea, în Sala „Traian Moșoiu”, la o întâlnire cu reprezentanții comunității slovace din județele Arad, Bihor, Cluj, Satu Mare, Sălaj și Timiș. La eveniment sunt anunțați peste 100 de membri ai comunității, inclusiv conducerea UDSR, reprezentanți ai cultelor religioase slovace, preoți, inspectori școlari, directori de unități de învățământ cu predare în limba slovacă, lideri locali ai UDSR și reprezentanți ai administrației publice locale.
Recomandate

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Propunerea lui Gheorghe Piperea de a introduce referendum uri semestriale în București ar muta decizia publică spre vot popular, cu efecte directe asupra modului în care Primăria Capitalei își stabilește prioritățile și își asumă răspunderea , potrivit Digi24 . Europarlamentarul Gheorghe Piperea afirmă că alegerea sa ca președinte al AUR București „consolidează prin vot” decizia conducerii partidului de a-i încredința candidatura la funcția de primar general al Capitalei. Mesajul a fost publicat luni, pe Facebook, după ce, spune el, a fost ales duminică în sala Rosetti din Palatul Parlamentului. Referendum la fiecare șase luni, ca mecanism de decizie Piperea susține că „marile probleme ale Capitalei” ar trebui decise prin democrație directă, adică prin referendum organizat periodic, la fiecare șase luni. În aceeași intervenție, el invocă „inițiativa cetățenească” și ideea de „democrație participativă”, pe care spune că ar trebui „încurajată și facilitată” pentru a se transforma în „reguli și cutume”. Context politic: candidatură anunțată de conducerea AUR AUR și-a ales duminică noua conducere a organizației municipale București, precum și conducerile filialelor din toate cele șase sectoare, iar în funcția de președinte al AUR București a fost ales Gheorghe Piperea. În 27 octombrie, președintele AUR, George Simion, a anunțat că europarlamentarul Gheorghe Piperea este propunerea partidului pentru a candida la Primăria Capitalei. Atac la administrația Capitalei și referiri la situația financiară În aceeași postare, Piperea afirmă că Primăria Generală și companiile municipale ar fi „în insolvență declarată sau de facto”, dar susține că „adevăratul faliment e cel moral”. El mai spune că „criza de lichidități și de management eficient pălește în fața crizei morale” și face referire la „actualul locatar al clădirii de vizavi de Cișmigiu”, despre care afirmă că este „sub control judiciar pentru acuzații de corupție”. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii despre pașii concreți sau cadrul legal prin care ar putea fi implementată o schemă de referendumuri la fiecare șase luni în București. [...]

Amânarea cu un an a alegerii noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) prelungește incertitudinea diplomatică și lasă România fără o decizie rapidă într-o competiție în care a investit capital politic prin candidatura lui Dacian Cioloș , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a explicat că, după „mai multe runde intense de negociere”, statele membre nu au ajuns la un consens privind desemnarea noului secretar general. În acest context, decizia de amânare cu un an ar fi fost luată „tocmai pentru a nu afecta unitatea francofoniei”. În mesajul transmis pe platforma X, șeful statului a apreciat campania lui Dacian Cioloș, despre care a spus că a crescut vizibilitatea României în țările francofone de pe mai multe continente și că a fost construită în jurul unui proiect de „reformă, revitalizare și modernizare” a OIF. Ce spune Nicușor Dan despre miza pentru România Nicușor Dan a susținut că demersul lui Cioloș a avut și o miză de imagine și capacitate instituțională, afirmând că această candidatură „a arătat că avem capacitatea, abilitatea și cunoștințele pentru a desfășura campanii de anvergură internațională”. Reacția lui Dacian Cioloș: „O zi foarte tristă” Dacian Cioloș a calificat amânarea drept un semnal negativ pentru organizație și a avertizat asupra consecințelor greu de anticipat. „Este o zi foarte tristă pentru organizaţia noastră, care riscă să lase urme adânci pe care încă nu le putem anticipa. Sommet-ul a evidenţiat neputinţa de a lua o decizie atunci când interesul general al organizaţiei cerea statelor membre să lase deoparte lucrurile care le separă şi să găsească punctele de convergenţă.” El a adăugat că, în opinia sa, nu este vorba despre „țări, regiuni sau persoane”, ci despre un efort comun pentru menținerea colaborării și relansarea încrederii că Francofonia poate răspunde provocărilor viitorului. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, desemnarea noului secretar general al OIF a fost amânată cu un an, ceea ce înseamnă că negocierile dintre statele membre vor continua, iar competiția pentru conducerea organizației rămâne deschisă. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar nou sau despre pașii procedurali care vor urma. [...]

Disputa despre raportul privind anularea alegerilor riscă să prelungească incertitudinea instituțională , după ce Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării existența informațiilor care ar sta la baza documentului promis de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Fostul președinte a susținut că, dacă serviciile de informații ar fi avut dovezi relevante, acestea ar fi ajuns deja la șeful statului. Într-o intervenție citată de romaniatv.net, Băsescu a afirmat că „problema raportului cu alegerile anulate” este una care „nu mai suportă să stea nelămurită”. Ce contestă Traian Băsescu și ce ar fi trebuit făcut, în opinia lui Băsescu spune că președintele Nicușor Dan „nici nu ar avea atribuții” să realizeze un astfel de raport, deși l-a promis încă din campania electorală. El a criticat ideea anulării alegerilor „fără un temei explicat” și a pus sub semnul întrebării existența datelor invocate. „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună.” Totodată, fostul șef al statului a indicat o procedură pe care o consideră adecvată: raportul ar fi trebuit prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), clasificat „strict secret” și înaintat procurorului general. Poziția lui Nicușor Dan: nereguli financiare și „ război hibrid ” atribuit Rusiei Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că „tabloul general este mult mai amplu” și a vorbit despre existența unui „război hibrid” dus de Rusia în România și în Europa, cu exemple de sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. El a spus că își dorește ca, atunci când raportul va fi finalizat, acest tablou să fie prezentat public. În ceea ce privește anularea alegerilor, Nicușor Dan a rezumat motivul principal invocat: o „neregulă evidentă financiară”, în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” privind cheltuirea unor „sume consistente”. Potrivit președintelui, investigațiile sunt „în curs”, inclusiv pe traseul banilor, însă „dovada că au fost sume consistente există”. Referitor la ingerințele Rusiei, Nicușor Dan a amintit că procurorul general ar fi prezentat, „în urmă cu un an”, informații care indicau existența influenței ruse. De ce contează: presiune pe clarificarea bazei legale și a responsabilităților Miza imediată este una de funcționare instituțională: raportul promis rămâne un punct de tensiune publică, iar schimbul de acuzații și interpretări ridică întrebări despre cine are competența de a produce și valida un astfel de document și în ce cadru ar trebui prezentate informațiile sensibile. În lipsa raportului, tema anulării alegerilor rămâne deschisă, iar explicațiile oficiale se sprijină, deocamdată, pe declarații și pe investigații aflate „în curs”, așa cum le descrie președintele. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

Traian Băsescu pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a explica anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , susținând că, dacă ar fi existat informații relevante, acestea ar fi ajuns deja „pe masa președintelui”, potrivit HotNews . Miza, în lectura fostului șef al statului, este una de funcționare instituțională: un eveniment excepțional într-un stat democratic rămâne fără o justificare publică și fără o procedură clară de anchetă. Băsescu a declarat, duminică seară, la România TV, că subiectul „nu mai suportă mult să stea nelămurit”, pe care îl descrie drept „cel mai puternic eveniment” din România de după Revoluția din 1989. El a spus că nu înțelege care ar fi atribuțiile președintelui în realizarea unui raport „legat de alegeri”, deși Nicușor Dan este cel care a promis publicarea acestuia. Băsescu: dacă existau date, erau deja transmise președintelui Întrebat dacă instituțiile sunt capabile să facă raportul, fostul președinte a răspuns că, în opinia sa, lipsa unui rezultat indică lipsa informației: „Dacă aveau informația, o puneau de mult pe masa președintelui.” Băsescu a mers mai departe și a spus că este „convins” că instituțiile nu au informații despre „adevărata cauză” a anulării alegerilor, argumentând că „nu își poate asuma nimeni o minciună”. În același context, el a criticat faptul că președintele păstrează subiectul la nivel politic și a indicat o cale procedurală: documentele dintr-o ședință CSAT ar fi trebuit, în opinia sa, predate procurorului general, cu regim „strict secret”, pentru ca ancheta să fie făcută de procurori cu autorizație ORNISS (certificare pentru acces la informații clasificate). Ce a spus Nicușor Dan despre raport și motivele întârzierii În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a evitat să ofere un calendar pentru publicarea raportului, afirmând că, odată încheiată criza politică, tema revine între „principalele” sale preocupări, conform transcrierii publicate de Administrația Prezidențială. Președintele a invocat, între elementele care ar urma să fie reflectate în raport, trei direcții: o „neregulă evidentă financiară” (în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” de cheltuieli consistente), referiri la „influența rusă” și un „tablou general” mai amplu despre războiul hibrid dus de Federația Rusă în Europa, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. În lipsa unui termen asumat public pentru raport, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de declarații: Băsescu contestă existența informațiilor în instituții, iar președintele indică faptul că raportul este în lucru, fără să precizeze când va fi făcut public. [...]