Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul analizează joi ratificarea unui acord cu R. Moldova și finanțarea Autostrăzii A1, potrivit Bursa, care citează Agerpres. Pe ordinea de zi se află și proiecte de ordonanțe de urgență privind jocurile de noroc, administrarea unor bunuri publice, investițiile în active strategice, precum și actualizarea rețelei Natura 2000.
Executivul urmează să discute un proiect de lege pentru ratificarea acordului dintre România și Republica Moldova privind controlul coordonat al frontierei în punctul feroviar Fălciu – Cantemir. Acordul a fost semnat la 1 octombrie 2025, la București, și stabilește cadrul juridic pentru aplicarea controlului coordonat pe teritoriul României, în gara Fălciu, pe ambele sensuri de circulație.
Conform documentului, polițiștii de frontieră din cele două state vor efectua controale succesive atât la intrarea în România, cât și la ieșirea din țară către Republica Moldova. Procedura este prezentată ca element de noutate, întrucât controlul se va desfășura în ambele direcții, fără interconectarea bazelor de date ale autorităților.
„Procedura reprezintă un element de noutate, deoarece acest tip de control se va desfăşura în ambele direcţii, fără interconectarea bazelor de date ale autorităţilor.”
Pe agenda ședinței se află și un proiect de lege pentru aprobarea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (BEI) destinat Autostrăzii A1. Contractul a fost semnat la București la 15 ianuarie 2026 și la Luxemburg la 19 ianuarie 2026, potrivit Agerpres, citată de sursa menționată.
Documentele indică faptul că proiectul ar urma să fie finalizat până în 2028, iar împrumutul poate fi utilizat în maximum 10 tranșe, fiecare de cel puțin 50 de milioane de euro. Finanțarea poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului, fără a include cheltuielile cu TVA sau exproprierile.
Guvernul va discuta și un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea legislației în domeniul jocurilor de noroc. Printre măsuri se numără unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile online și cele din locații fizice, precum și introducerea unei perioade de 18 luni în care persoanele autoexcluse nu își pot retrage decizia. Sunt menționate și perioade de autoexcludere mai bine definite, alături de reguli privind limitarea accesului la anumite servicii sau operatori.
Separat, Executivul are pe agendă o ordonanță de urgență privind administrarea unor bunuri din domeniul public al statului, care ar urma să fie transferate în administrarea Agenției Naționale pentru Sport, în cazul în care nu au fost preluate prin protocol conform legislației anterioare. Scopul indicat este o gestionare mai eficientă a taberelor școlare și centrelor de agrement și facilitarea investițiilor în infrastructura sportivă.
Totodată, pe ordinea de zi se află un proiect de OUG care vizează extinderea analizei investițiilor în anumite active din domenii strategice, având în vedere impactul asupra securității naționale și intereselor esențiale ale statului. Guvernul urmează să analizeze și un proiect de hotărâre pentru actualizarea rețelei Natura 2000, prin introducerea a 27 de noi situri de importanță comunitară, pentru care au fost stabilite măsuri de conservare.
În plus, sunt incluse două memorandumuri: unul privind participarea României la proiecte transfrontaliere legate de tehnologii avansate de semiconductori, iar al doilea referitor la aprobarea semnării unui acord de securitate în cadrul programului Corvete Maritime Multifuncționale, la care urmează să participe Ministerul Apărării Naționale.
Recomandate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan , la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei. Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina , cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state. Cooperare în apărare, energie și transport După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie. Printre principalele direcții discutate se numără: cooperarea militară , inclusiv proiecte de producere a dronelor în România interconectarea energetică între cele două state dezvoltarea infrastructurii de transport implicarea României în reconstrucția Ucrainei „Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român. Tema minorității române din Ucraina În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina . Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă. Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă . Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina , care va fi celebrată anual pe 31 august . Contextul vizitei Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune. Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023 , când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu. [...]
Majoritatea românilor preferă o politică externă echilibrată între Uniunea Europeană și Statele Unite , arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24 , 50,4% dintre respondenți consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între cele două centre de putere , în timp ce aproximativ un sfert dintre români preferă o apropiere mai clară de una dintre părți. Rezultatele sondajului apar pe fondul tensiunilor politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump , dar și într-un context geopolitic mai larg marcat de conflicte și competiție strategică între marile puteri. Cum se împart opțiunile românilor Opțiunea privind politica externă Procent Echilibru între UE și SUA 50,4% Aliniere mai mare la Uniunea Europeană 22,7% Relație mai strânsă cu Statele Unite 22,1% Nu știu / nu răspund aproximativ 5% Potrivit sociologilor, preferința pentru echilibru reflectă o abordare pragmatică a opiniei publice, care nu vede relația cu Uniunea Europeană și cea cu Statele Unite ca fiind opuse, ci ca două componente complementare ale securității și prosperității României. Cum variază opiniile în funcție de categorie socială Analiza detaliată a sondajului arată diferențe semnificative între diverse grupuri ale populației. Susținerea pentru echilibrul între UE și SUA este mai ridicată în rândul: votanților PSD și PNL; femeilor; persoanelor de peste 60 de ani; celor cu studii superioare; locuitorilor din orașele mici; angajaților din sectorul public. În schimb, alinierea mai puternică la Uniunea Europeană este preferată mai ales de: votanții PNL și USR; tinerii sub 30 de ani; persoanele cu studii superioare; locuitorii din București. Pe de altă parte, consolidarea relației cu Statele Unite este susținută în special de: votanții AUR; bărbați; persoane cu nivel de educație primar; locuitorii din mediul rural. Interpretarea sociologică Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o orientare clar pro-occidentală a societății românești, dar și o preferință pentru flexibilitate diplomatică. Potrivit acestuia, românii nu percep relațiile cu UE și SUA ca alternative exclusive, ci ca piloni ai aceluiași sistem de alianțe occidentale. În acest context, opinia publică pare să favorizeze o politică externă care rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să maximizeze interesele naționale printr-un echilibru între principalele parteneriate strategice. Metodologia sondajului Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României. Cercetarea a fost efectuată prin interviuri telefonice (CATI) , iar marja de eroare este de ±3% , la un nivel de încredere de 95%. [...]
Un programator român a lansat platforma sondajeromania.ro, care adună și compară sondajele politice din România , oferind într-un singur loc date centralizate despre intenția de vot, proiecții de mandate și evoluția încrederii în liderii politici. Inițiativa aparține unui utilizator care a prezentat proiectul pe comunitatea r/programare de pe Reddit , explicând că scopul site-ului este de a oferi o imagine mai clară asupra sondajelor publicate în spațiul public și asupra preciziei acestora. Platforma, disponibilă la sondajeromania.ro , agregă date de la mai multe institute de sondare cunoscute, precum INSCOP, CURS, Avangarde sau AtlasIntel, și calculează o medie ponderată a rezultatelor din ultimele 90 de zile, cu intervale de încredere de 95%. Site-ul oferă mai multe instrumente pentru analizarea scenei politice, printre care: Media sondajelor pentru alegerile parlamentare , calculată din datele mai multor institute; Proiecții de mandate în Parlament , pe baza mediei sondajelor și a celor 330 de locuri din Camera Deputaților; Simulări pentru fiecare sondaj individual , pentru a vedea ce distribuție de mandate ar rezulta dacă acel sondaj ar reflecta rezultatul final; Simulator de coaliții , care permite testarea diferitelor combinații de partide pentru a vedea dacă pot forma majorități; Evoluția intenției de vot , cu date începând din ianuarie 2024; Barometru al încrederii în lideri politici, precum Nicușor Dan sau Ilie Bolojan; Monitorizarea acurateții sondajelor , prin compararea estimărilor dinaintea alegerilor cu rezultatele reale. De asemenea, fiecare institut de sondare are o pagină dedicată, unde sunt prezentate metodologia utilizată, istoricul sondajelor și eventuale conflicte de interese. Un exemplu analizat pe platformă este cel mai recent sondaj publicat de INSCOP Research , din martie 2026. Din punct de vedere tehnic, autorul proiectului spune că platforma a fost construită folosind Next.js 15, TypeScript, Tailwind CSS 4 și Recharts , iar găzduirea este realizată prin Azure Static Web Apps. Automatizarea actualizărilor se face cu Github Actions, care generează proiecții noi atunci când apare un sondaj. În prezent, datele sunt introduse manual, însă dezvoltatorul spune că lucrează la automatizarea procesului și intenționează să publice codul ca proiect open-source . Autorul subliniază că proiectul este unul personal, realizat din interes pentru politică și analiză electorală, și că nu există conținut plătit pe platformă. [...]
Un sondaj realizat în martie 2026 arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, dar nu și unirea cu România , în timp ce președinta Maia Sandu rămâne politicianul cu cea mai mare cotă de încredere din Republica Moldova, potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Barometrul IData. Sondajul indică faptul că opoziția față de unirea Republicii Moldova cu România este ușor mai mare decât sprijinul pentru această idee . Astfel, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva unirii, în timp ce 42,3% spun că o susțin. Aproximativ 10% dintre participanți au afirmat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. În schimb, integrarea europeană beneficiază de un sprijin semnificativ mai mare . Aproape 60% dintre cei chestionați se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce aproape 30% se declară împotrivă. Opțiune Procent Pentru aderarea la UE 59,7% Împotriva aderării la UE 29,7% Nu știu / Nu răspund 10,6% Sondajul a analizat și reacția populației la declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România. Rezultatele arată că această poziție este mai degrabă contestată de populație. Distribuția răspunsurilor este următoarea: 43,5% spun că nu susțin deloc declarația 8,9% afirmă că „mai degrabă nu o susțin” 23,7% declară că „o susțin pe deplin” 15,6% spun că „mai degrabă o susțin” 6,6% nu au o opinie 1,8% nu răspund În ceea ce privește impactul declarației asupra opiniei privind unirea, 38,7% dintre respondenți afirmă că nu susțin unirea indiferent de această poziție, în timp ce 17,1% spun că afirmația le-a întărit sprijinul pentru unire. Barometrul IData măsoară și nivelul de încredere în politicienii de la Chișinău. Maia Sandu conduce detașat clasamentul cu 30,6% , fiind urmată la mare distanță de fostul președinte Igor Dodon, cu 10,3%. Principalele cote de încredere în politicieni: Maia Sandu – 30,6% Igor Dodon – 10,3% Ion Ceban – 5,7% Vasile Costiuc – 5,5% Renato Usatîi – 5,3% Datele sondajului au fost colectate în perioada 23 februarie – 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1035 persoane din 289 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. [...]
Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]
Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]
