Știri
Știri din categoria Politică
PSD susține că premierul Ilie Bolojan a provocat un nou blocaj în negocierile din Coaliție pe bugetul de stat, potrivit Digi24. Social-democrații afirmă că proiectul de buget prezentat de premier nu ar include fonduri pentru toate măsurile de sprijin cerute de PSD și ar reduce alocările pentru investiții și pentru autoritățile locale.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a provocat astăzi un nou blocaj în Coaliția de guvernare în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.”
În comunicarea PSD, partidul îl acuză pe premier că ar fi introdus „în mod deliberat” prevederi care „contravin total” solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor din Coaliție. PSD mai spune că, prin „atitudine inflexibilă și sfidătoare”, Ilie Bolojan ar deveni „direct responsabil” de blocarea adoptării bugetului și de instabilitatea din guvernare.
Social-democrații indică trei puncte pe care le consideră problematice în proiectul de buget:
În același context, liderii Coaliției s-au întâlnit din nou pentru a discuta împărțirea banilor între instituții, după ce PSD a avertizat că se poate ajunge la blocaj politic dacă în buget nu se regăsesc ajutoarele pentru persoanele vulnerabile propuse de partid. Surse citate de Digi24.ro ar fi spus că Ministerul Finanțelor nu a alocat sumele cerute.
Potrivit informațiilor prezentate, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ar fi transmis PSD că ar putea fi oferite 1,7 miliarde de lei pentru ajutoarele destinate pensionarilor, iar pentru diferența până la 3 miliarde de lei să fie identificate alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene. PSD a reacționat, calificând propunerea drept „o bătaie de joc”.
Conducerea PSD urmează să se reunească după primirea formei finale a proiectului de buget, pentru a decide pașii următori. Conform articolului, discuțiile ar urma să aibă loc luni, în cadrul unei ședințe a Biroului Politic Național.
Recomandate
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate , potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”. Miza: ieșirea din blocaj înainte de expirarea interimatului Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate. „Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.” Condițiile PSD și mesajul către președinte În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație. Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan , nu PSD. Varianta Eugen Tomac : deschidere, dar fără angajamente Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret. Context economic invocat în disputa politică În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde. În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu. [...]
Prelungirea interimatului guvernamental riscă să limiteze capacitatea Executivului de a lua decizii , în condițiile în care nu există încă un scenariu „plauzibil” care să strângă o majoritate parlamentară pentru un guvern stabil, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citate de Agerpres . Buzoianu a spus, la Palatul Parlamentului, că interimatul „nu asigură toate instrumentele Guvernului” pentru a lua „toate măsurile necesare”, motiv pentru care nu îl vede ca o soluție bună pe termen lung. În același timp, ea a susținut că, în acest moment, „nu există de niciun partid cunoscut un scenariu care să fie și plauzibil și corect și favorabil pentru români”, ceea ce ar însemna că e nevoie de „mult mai mult timp” pentru a se ajunge la o formulă acceptată care să consolideze o majoritate în Parlament. „Eu cred că interimatul este o formulă care nu asigură toate instrumentele Guvernului să ia toate măsurile necesare, drept urmare nu știu dacă este o versiune bună pe termen lung.” De ce contează: interimatul, o limitare operațională pentru decizii guvernamentale Mesajul ministrului interimar indică un blocaj politic cu efect direct asupra funcționării Executivului: fără o majoritate care să susțină un guvern stabil, România rămâne într-o formulă de conducere care, în viziunea sa, nu are pârghiile complete pentru decizii și măsuri. Buzoianu a mai afirmat că situația ar putea fi deblocată „cu responsabilitate din partea celor care au decis că trebuie să dea foc la țară”, fără a detalia la cine se referă. Poziția USR despre un posibil guvern tehnocrat Întrebată despre o eventuală susținere a unui guvern tehnocrat (un executiv format, în principiu, din specialiști fără afiliere politică directă), Buzoianu a spus că USR va face o analiză doar în momentul în care va exista o propunere concretă. Ea a precizat că, în opinia sa, un guvern tehnocrat „paravan” pentru PSD sau unul care ar menține numiri politice în subordine „nu reprezintă cu adevărat principiul de tehnocrație”. [...]
PNL își închide ușa pentru o nouă coaliție cu PSD , pe fondul blocajului privind nominalizarea unui premier, iar prim-vicepreședintele liberal Ciprian Ciucu acuză social-democrații că „au lăsat țara fără guvern” și evită asumarea guvernării, potrivit News . Ciucu, care este și primarul Sectorului 6, susține într-o postare pe Facebook că liderii PSD ar fi „dispărut” în ultima săptămână și îi acuză că nu vin cu o soluție după căderea guvernului. Mesajul său include un atac direct la adresa PSD și o critică privind lipsa de asumare în contextul formării unui nou Executiv. Ruptura de protocol și „nivelul încrederii sub nivelul mării” În aceeași intervenție, Ciucu afirmă că „nu mai există o alianță”, deoarece, în versiunea sa, PSD ar fi încălcat protocolul de guvernare și ar fi „dat jos guvernul”. El spune că PNL a avertizat anterior, prin decizii ale Biroului Politic Național , iar concluzia liberalilor este că nu mai există un cadru de colaborare. Totodată, Ciucu declară că PNL nu mai poate construi o alianță/coaliție cu PSD, invocând prăbușirea încrederii și acuzând PSD de „privilegii, populisme” și „devalizarea sistemului de energie”, menționând explicit „intermediarii din energie” între motivele conflictului. Presiune pe PSD și întrebare către președinte Ciucu afirmă că președintele ar fi dat asigurări că „în curând vom avea un guvern și o soluție” și cere ca „cei care au dărâmat guvernul” să vină cu o alternativă sau să admită public că nu au o soluție și „fug de responsabilitatea guvernării”. În acest context, el reia o întrebare adresată șefului statului: de ce președintele ar alege să nu „expună” PSD și de ce și-ar asuma „guvernarea grea” printr-o persoană apropiată, în loc să încredințeze PSD misiunea de a forma o majoritate. De ce contează Mesajul lui Ciucu indică o înăsprire a poziției PNL față de PSD într-un moment în care formarea guvernului depinde de negocieri și de capacitatea partidelor de a construi o majoritate. În termenii folosiți de liderul liberal, orice revenire a PNL în discuție ar fi posibilă doar „fără PSD”, după ce social-democrații ar clarifica dacă au sau nu o soluție de guvernare. [...]
La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]
USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR , după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”. Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului. Votul din Senat, folosit ca argument pentru „majoritatea de rezervă” Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică. Acuzații directe la adresa relației PSD–AUR În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion , despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament. Rezultatele votului pentru conducerea ICR Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt: Corina Încrosnatu (PSD) – 81 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” (aleasă președinte al ICR) Adriana Gae (AUR) – 73 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” Attila Weinberger (UDMR) – 89 voturi „pentru”, 27 „contra” În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule. [...]
Declarațiile Dianei Șoșoacă despre „contracte de apărare” după incidentul dronei din Galați mută disputa în zona deciziilor de achiziții militare , într-un moment în care autoritățile investighează un atac cu efecte directe pe teritoriul României, potrivit Stirile Pro TV . Eurodeputata și lidera SOS România a susținut, într-un interviu acordat postului Russia Today, că NATO și UE ar „împinge” România spre război și a cerut o investigație internațională privind originea dronei. În același interviu, Șoșoacă a afirmat, fără a prezenta dovezi, că incidentul ar fi folosit pentru a justifica accelerarea unor contracte de apărare, inclusiv prin programul european SAFE. Totodată, ea a criticat sprijinul militar acordat Ucrainei și acordurile privind producția de drone, susținând că acestea ar expune România unor riscuri de securitate. „Le-am spus românilor mei că aceasta este încă o încercare, nu doar a lui Zelenski, ci și a NATO, Ursulei von der Leyen și Uniunii Europene, de a împinge România să atace Rusia și să intre într-un război.” SAFE și „contractele anti-dronă”, în centrul mesajului Șoșoacă a legat explicit incidentul de nevoia de investiții rapide în capabilități anti-dronă și l-a invocat pe premierul interimar Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi sugerat semnarea rapidă a unor contracte în cadrul SAFE. În aceeași logică, eurodeputata a susținut că episodul ar fi fost folosit pentru a alimenta teama publică și a legitima investiții militare, însă publicația notează că nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. „Totul este despre bani, despre contracte militare, contractul SAFE al Uniunii Europene și contractul anti-dronă.” Pe plan intern, Șoșoacă a reluat și contestarea legitimității președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că „nu este recunoscut de poporul român”, și a acuzat autoritățile de la București că „nu reprezintă interesele României”. Contextul operațional: drona, victimele și concluziile MApN Incidentul invocat în interviu a avut loc după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați , fiind urmată de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: un copil de 14 ani și mama lui. Ministerul Apărării a transmis ulterior detalii din raportul tehnic, precizând că a fost o dronă kamikaze de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip „high-explosive” (exploziv puternic) de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit MApN, probele ar fi identice cu resturi de drone recuperate anterior din mai multe localități, inclusiv din județele Tulcea și Galați. De ce contează Prin asocierea directă a incidentului cu discuția despre contracte și programe europene de apărare, tema trece din registrul politic în cel al deciziilor de achiziții și al priorităților de securitate, într-un context în care autoritățile au prezentat concluzii tehnice privind proveniența dronei și efectele incidentului sunt deja cuantificabile în plan uman și operațional. [...]
