Știri
Știri din categoria Politică
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan deschide un risc de instabilitate guvernamentală, iar partidul își stabilește miercuri conduita politică și poziția miniștrilor, potrivit Euronews.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus că nu și-a redactat demisia, deși PSD a decis să-i retragă sprijinul politic premierului liberal. El a respins ideea unei escaladări de tip „ultimatum” și a indicat că în partid continuă discuțiile despre pașii următori.
„N-am scris demisia, nu cred că trebuie să discutăm în termeni de ultimatum.”
Marinescu a susținut că decizia PSD nu echivalează cu o renunțare la guvernare, ci cu o solicitare de „respect” în interiorul coaliției, argumentând că PSD este cel mai mare partid din actuala formulă.
„Partidul Social Democrat este partidul cel mai mare din această coaliție. Nu a spus niciodată că se derobează de responsabilitatea guvernării, dar a spus că, atât timp cât are o identitate politică, aceasta trebuie respectată.”
În paralel, potrivit unor surse social-democrate citate de publicație, Biroul Permanent Național al PSD ar urma să se reunească miercuri, de la ora 14:00, într-o ședință online, pentru a stabili pașii politici ai partidului și conduita miniștrilor din Guvern.
Decizia de retragere a sprijinului politic pentru premier pune presiune pe actuala formulă de guvernare și deschide, conform Euronews, mai multe scenarii privind restructurarea Executivului.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de program și de o formulă „pro-occidentală”, după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar partidul reclamă că nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile, potrivit Ziarul Financiar . Deputatul PSD Mihai Fifor a spus că desemnarea lui Veștea este „un moment important” în procesul de formare a viitorului guvern și de conturare a unei majorități parlamentare stabile, într-un context politic pe care îl descrie drept „dificil”. Ce transmite PSD: sprijin, dar cu rezerve și condiții În declarația citată, Fifor afirmă că „obiectivul prioritar” al PSD rămâne susținerea unei guvernări pro-occidentale, bazate pe un parteneriat „solid și transparent”. În același timp, el reiterează rezervele exprimate anterior față de „orice formulă de guvernare” care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . „Reiterăm ferm susţinerea pentru acest parcurs, însă menţinem rezervele exprimate anterior cu privire la orice formulă de guvernare care ar presupune participarea domnului Ilie Bolojan.” Următorul pas: evaluarea programului și decizia în forurile de conducere PSD spune că așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar „evaluarea finală” va ține cont de compatibilitatea programului cu valorile partidului, angajamentele pro-occidentale și capacitatea de a răspunde „provocărilor economice și sociale”. Fifor mai afirmă că, întrucât nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile cu PSD, partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. [...]
Crin Antonescu cere ca disputa din PNL să se mute de la funcții la direcția ideologică , avertizând că ambiguitatea de identitate a partidului poate deveni o problemă pe termen mediu și lung, potrivit News . Fostul președinte al PNL a spus, duminică, la Antena 3 CNN, că „lupta” internă din partid „probabil se va amplifica în următoarele zile până la proporții spectaculoase”, iar miza ar trebui să fie una „mare”: o clarificare a identității PNL, „între conservatori și progresiști”, nu o confruntare „pe cine prinde niște posturi la guvernare” și cine rămâne sau vrea să rămână în opoziție. În aceeași intervenție, Antonescu l-a criticat pe actualul lider al PNL, Ilie Bolojan , susținând că acesta „calcă pe urmele lui Traian Băsescu ” în privința „arsenalului” și a „instrumentelor de propagandă”. El a adăugat că, din perspectiva sa de alegător, „această ambiguitate” identitară este „de neacceptat” și „nu e benefică nici partidului pe termen mediu și lung”. Antonescu a indicat și câteva scenarii politice pe care le vede în față: formarea unei majorități cu PSD, formarea unei majorități cu AUR sau organizarea de alegeri anticipate, despre care a spus că „pare destul de greu”. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier riscă să tensioneze relația președinte–partide și să blocheze rapid formarea unei majorități , după ce George Simion a acuzat public o ingerință în deciziile interne ale PNL, potrivit Adevărul . Într-o întâlnire cu tineri din AUR, duminică, 14 iunie, la scurt timp după ce Nicușor Dan a anunțat desemnarea liberalului Adrian Veștea ca premier, liderul AUR a susținut că președintele „ignoră și sfidează” partidele, amestecându-se în deciziile lor interne și trecând peste hotărârile forurilor de conducere. „Fără ca cineva din PNL să-l propună pe Adrian Veștea și fără ca forurile statutare să fie consultate, se ajunge la astfel de decizii.” Simion a insistat că numirea ar fi fost făcută fără consultarea structurilor statutare ale PNL, ajungând astfel să valideze, dintr-o perspectivă critică, poziția exprimată anterior de Ilie Bolojan , președintele PNL, într-un atac la adresa lui Nicușor Dan (context menționat de publicație). De ce contează: semnal de blocaj politic în jurul susținerii noului premier Potrivit articolului, reacția lui George Simion este prima poziționare publică a unui președinte de partid pe acest subiect, în afara celei a lui Ilie Bolojan. În paralel, UDMR și USR au convocat ședințe de urgență duminică seara și urmează să anunțe ulterior dacă îl susțin sau nu pe Adrian Veștea. În termeni practici, miza imediată este dacă desemnarea se poate transforma rapid într-o majoritate parlamentară sau dacă intră într-o zonă de contestare politică ce poate prelungi negocierile și crește incertitudinea privind guvernarea. [...]
PNL își convoacă conducerea luni, de la ora 17, pentru a gestiona criza internă declanșată de nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier , o decizie atribuită președintelui Nicușor Dan și respinsă „în mare majoritate” de liderii liberali, potrivit G4Media . Ședința anunțată este a Biroului Politic Național al PNL și urmează să reunească, pe lângă conducerea partidului, parlamentarii PNL, primarii de municipii reședință de județ și președinții de consilii județene. Miza imediată este poziționarea partidului față de guvernul pe care ar urma să îl formeze Adrian Veștea, în condițiile în care, conform informațiilor publicate, o parte dintre parlamentarii liberali ar susține totuși cabinetul propus. Semnale de fractură în partid înaintea votului pe guvern În interiorul PNL, reacțiile descrise de publicație indică o tensiune deschisă pe tema susținerii guvernului Veștea: liderii PNL ar fi respins „în mare majoritate” decizia președintelui Nicușor Dan; patru parlamentari liberali au anunțat că vor vota guvernul Veștea; europarlamentarul Gheorghe Falcă a cerut excluderea din partid a lui Adrian Veștea. Context: Ilie Bolojan, plecat la Chișinău în momentul anunțului Potrivit aceleiași surse, președintele PNL Ilie Bolojan se afla într-o vizită la Chișinău în momentul în care Nicușor Dan a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier. În lipsa altor detalii despre agenda ședinței, rămâne de urmărit dacă reuniunea de luni va produce o linie oficială de vot și eventuale decizii disciplinare, în condițiile în care partidul pare împărțit între respingerea nominalizării și susținerea guvernului în Parlament. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
