Știri
Știri din categoria Politică
Protestele față de demiterea ministrului Apărării riscă să adâncească incertitudinea din armata ucraineană, într-un moment în care Ucraina începe să obțină rezultate pe front, potrivit Biziday. Manifestații au fost raportate în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, unde presa internațională indică prezența a peste o mie de persoane.
În capitală, protestatarii au cântat imnul național, au fluturat steaguri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene și au scandat „rușine” și „aduceți-l înapoi pe Fedorov”. Presa locală a relatat proteste și în alte orașe, între care Liov, Odesa și Dnipro. Imagini și relatări despre manifestații au fost distribuite și de contul NEXTA, pe platforma X.
Mihailo Feodorov fusese numit în funcție în urmă cu doar șase luni și își construise o reputație de modernizator, în condițiile în care a încercat să reformeze armata ucraineană, epuizată după peste patru ani de război. Totodată, este apreciat pentru accelerarea producției de drone într-un interval scurt, un element considerat important pentru capacitatea operațională pe front.
Înlăturarea lui „riscă să creeze incertitudine la nivelul armatei”, notează Biziday, mai ales pe fondul unei perioade în care ucrainenii ar fi început să obțină o serie de rezultate pe linia frontului.
Anunțul retragerii lui Mihailo Feodorov a fost făcut „aseară”, chiar de el, în contextul remanierii inițiate de președintele Volodimir Zelenski, care a inclus și demiterea premierului. Nu a fost comunicat un motiv oficial pentru demitere.
În același timp, decizia vine pe fondul neînțelegerilor dintre Feodorov și comandantul-șef al Armatei Ucrainene, Oleksandr Sîrski. Adjunctul comandantului forțelor aeriene, Pavlo Elizarov, a demisionat în semn de protest, iar mai multe figuri din armată au criticat public schimbarea, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent și France24.
Potrivit relatărilor preluate de NEXTA, parlamentarii ar fi reticenți să ignore sprijinul public pentru Feodorov, ceea ce ar putea complica obținerea voturilor necesare pentru numirea lui Ihor Klymenko ca ministru al Apărării. Informația rămâne însă dependentă de evoluțiile politice de la Kiev și de deciziile oficiale care nu au fost încă detaliate public.
Recomandate
Parlamentul ucrainean l-a confirmat pe Serhiy Korețki ca prim-ministru , un pas-cheie într-o remaniere de război care lasă încă neclară componența portofoliilor strategice, inclusiv la Apărare, potrivit Kyiv Post . Verkhovna Rada a votat joi, 16 iulie, numirea lui Korețki, fost director general al companiei energetice de stat Naftogaz , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat nominalizarea, anunțată formal cu o seară înainte de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. În total, 289 de deputați au susținut numirea. În dezbaterea din plen, deputatul Iaroslav Jelezniak a întrebat dacă Zelenski va participa la ședință. Stefanciuk a răspuns că președintele nu va fi prezent, fiind reprezentat de delegatul său în Rada. Prioritățile anunțate: iarna, armata și stabilitatea economică În discursul dinaintea votului, Korețki a spus că va face „tot ce îi stă în putere” pentru a fi util statului „aici și acum”. El a enumerat drept priorități: pregătirea Ucrainei pentru iarna care urmează; sprijin „cuprinzător” pentru armată; ajutor pentru comunitățile de pe linia frontului; sprijin pentru mediul de afaceri, pentru menținerea stabilității economice; consolidarea cooperării cu partenerii internaționali; avansarea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Miza remanierii: portofoliile-cheie, în special Apărarea Numirea lui Korețki vine în cadrul unei remanieri mai ample inițiate de Zelenski după demisia fostului premier Iulia Svîrîdenko. Potrivit aceleiași surse, Rada a votat marți demiterea ei, ceea ce a declanșat automat demisia întregului Cabinet de Miniștri. În paralel, rămân întrebări privind ocuparea unor funcții centrale în noul guvern. Korețki l-a lăudat pe ministrul de Interne, Ihor Klimenko, despre care publicația notează că este „așteptat pe scară largă” să devină următorul ministru al Apărării. Întrebat dacă guvernul său poate deveni un „guvern al apărării”, Korețki a răspuns: „Poate, pentru că există dorință, nevoia internă și unitate. Cât despre numirea ministrului apărării, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui.” Întrebat dacă îl va păstra pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, în Cabinet, Korețki a refuzat să comenteze înainte de votul pentru numirea sa ca prim-ministru. Context: de ce a fost schimbat ministrul Apărării Zelenski a spus, după consultări, că Korețki este „probabil cel mai pregătit” pentru funcția de prim-ministru. În aceeași perioadă, președintele a finalizat decizia de a-l înlocui pe Fedorov la Apărare și l-a nominalizat pe Klimenko ca succesor, invocând drept motiv un conflict al lui Fedorov cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Svîrîdenko, în discursul de rămas-bun, a indicat între realizările guvernului său obținerea unui pachet de sprijin financiar al UE de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), mai notează Kyiv Post . Tot ea a avut un rol central în negocierea acordului privind mineralele cu Statele Unite, în perioada în care era ministru al Economiei; Ukrainska Pravda este citată cu informația că Zelenski ar fi luat în calcul numirea ei ca ambasador la Washington, ofertă pe care aceasta ar fi refuzat-o. În perioada următoare, atenția se mută pe voturile și numirile pentru portofoliile-cheie din noul Cabinet, în special Apărarea, într-un moment în care Kievul își leagă agenda internă de pregătirea pentru iarnă și de continuitatea sprijinului extern. [...]
Refuzul Iuliei Sviridenko de a prelua postul de ambasador al Ucrainei în SUA complică reconfigurarea rapidă a echipei de vârf de la Kiev , într-un moment în care președintele Volodimir Zelenski pregătește schimbarea premierului și, implicit, a întregului guvern, potrivit Meduza , care citează surse ale publicației „Ukrainska Pravda”. Sursele „Ukrainska Pravda” susțin că Sviridenko a răspuns negativ propunerii de a deveni ambasador la Washington după demisia din funcția de prim-ministru, așteptată „în viitorul apropiat”. Unul dintre interlocutori a descris refuzul în termeni foarte duri. Tot potrivit acelorași surse, Sviridenko nu ar fi decis încă ce va face după plecarea din guvern și ar urma să ia o decizie „până în septembrie”. Context: schimbarea premierului și efectul în lanț asupra guvernului Pe 12 iulie, Zelenski a anunțat demisia lui Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă automat demisia întregului cabinet. Atunci, președintele a spus că i s-a propus să conducă „o nouă direcție importantă” în relațiile cu „un partener-cheie”, fără să ofere detalii. În paralel, presa ucraineană a relatat, pe surse, că Sviridenko ar urma să fie numită ambasador în SUA — scenariu pe care informațiile citate acum de „Ukrainska Pravda” îl contrazic. Ce se știe despre postul de ambasador la Washington „ Interfax-Ucraina ” a scris pe 12 iulie, citând surse, că actualul ambasador al Ucrainei în SUA, Olga Stefanishina, ar urma să demisioneze „din proprie inițiativă” (link menționat de Meduza: Interfax-Ucraina ). La momentul publicării știrii, demisia acesteia nu era confirmată oficial. În aceste condiții, refuzul lui Sviridenko lasă neclară soluția pentru una dintre cele mai sensibile numiri diplomatice ale Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să finalizeze și schimbarea conducerii guvernului. Cine ar putea fi noul premier Zelenski ar intenționa să îl numească prim-ministru pe șeful „Naftogaz”, Serghei Korețki, potrivit „Ukrainska Pravda”. Publicația notează că prioritatea acestuia ar fi pregătirea sectorului energetic pentru iarnă și pentru loviturile rusești. Unele elemente rămân, însă, la nivel de informații pe surse: atât calendarul exact al demisiei, cât și numirile la vârful guvernului și la ambasada din SUA nu au fost confirmate oficial în materialul citat. [...]
Guvernul britanic cere FIFA să ancheteze un gest politic al Argentinei , după ce mai mulți jucători au afișat un banner cu mesajul „Falklandele sunt argentiniene” la finalul semifinalei de la Cupa Mondială, un episod care poate declanșa sancțiuni disciplinare în baza regulilor forului internațional, potrivit Politico . Peter Kyle, ministrul britanic al afacerilor, a calificat bannerul drept „complet nepotrivit” și a spus la Times Radio că se așteaptă ca FIFA „să facă o anchetă serioasă” asupra incidentului. Mesajul de pe banner, „Las Malvinas son Argentinas”, se traduce prin „Insulele Falkland sunt argentiniene”. Miza este una de reglementare sportivă: FIFA are reguli stricte care interzic gesturile politice la meciuri, inclusiv afișarea în stadion a „bannerelor, steagurilor, pliantelor, îmbrăcămintei și altor materiale” cu caracter „politic, ofensator și/sau discriminatoriu”. Posibile consecințe sportive înaintea finalei În plan politic intern, liderul liberal-democraților britanici, Ed Davey, a cerut ca jucătorii care au celebrat cu bannerul să fie interziși la finala de duminică. Politico notează că printre cei care au ținut bannerul s-au numărat și fotbaliști care joacă la cluburi de top din Marea Britanie: Lisandro Martinez (Manchester United), Alexis Mac Allister (Liverpool) și Cristian Romero (Tottenham). Contextul disputei Falkland/Malvine Londra și Buenos Aires au purtat un război pentru insule în 1982. Arhipelagul, aflat la aproximativ 500 de kilometri de coasta Argentinei, rămâne teritoriu britanic, deși Argentina îl revendică. Semifinala cu Anglia a fost privită, în acest context, ca o ocazie pentru mulți argentinieni de a puncta în disputa de durată dintre cele două țări, iar înaintea meciului vicepreședinta Argentinei, Victoria Villarruel, a descris Anglia drept „invadatori”. Kyle a lăudat „demnitatea” jucătorilor Angliei, afirmând că atitudinea lor a fost „contrastul perfect” față de comportamentul echipei Argentinei. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]
Menținerea controlului judiciar pentru primarul general Ciprian Ciucu ridică miza politică și administrativă la PMB , în condițiile în care edilul spune că nu poate comenta dosarul cât timp are interdicție, dar respinge acuzațiile și invocă prezumția de nevinovăție, potrivit Mediafax . Ciucu a declarat miercuri, după ce s-a prezentat pentru a semna în cadrul măsurii controlului judiciar, că nu va face comentarii despre dosar până în momentul în care ar putea fi trimis în judecată. El a spus că procurorii „își fac treaba” și că, dacă va fi trimis în judecată, atunci va putea discuta despre acest caz. „Detalii despre acest dosar voi da atunci când voi putea, dacă voi fi trimis în judecată. Acum procurorii își fac treaba, trebuie să dovedească faptul că sunt vinovat. (...) Până atunci, am interdicție să discut pe acest dosar.” Edilul a afirmat că este nevinovat și a respins acuzațiile formulate de procurori, precizând că nu a luat „niciun fel de șpagă” sau mită. „Sunt nevinovat. În primul rând, am această prezumție de nevinovăție. Ceea ce pot să vă zic este că nu am luat niciun fel de șpagă, niciun fel de mită, ca să fiu foarte, foarte clar.” Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Tribunalul București a menținut măsura controlului judiciar dispusă de DNA, respingând contestația formulată de primarul general, conform informațiilor din articol. Ciucu a mai susținut că, în opinia sa, „nu este foarte în regulă” ceea ce i se întâmplă, dar a precizat că nu poate oferi detalii în acest moment. „Ceea ce pot să vă zic este că nu este foarte în regulă ce se întâmplă astăzi în România. Nu voi elabora mai mult în acest moment, dar în momentul în care voi putea face asta, o voi face.” Care sunt acuzațiile DNA, pe scurt Potrivit materialului, Ciucu este cercetat într-un dosar în care procurorii anticorupție îl acuză că ar fi primit foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unor acte administrative pentru un proiect imobiliar. Edilul respinge acuzațiile. În acest stadiu, din informațiile disponibile, nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul dosarului sau despre pașii următori ai anchetei, dincolo de menținerea controlului judiciar și poziția publică a primarului. [...]
