Știri
Știri din categoria Politică
Câteva zeci de persoane au protestat vineri seară la Palatul Cotroceni, cerându-i președintelui să respingă propunerile pentru șefia marilor parchete, potrivit G4Media. Protestul a vizat nominalizările făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și DIICOT.
Protestatarii au afișat pancarte și au scandat mesaje pentru „procurori independenți” și „integritate”, acuzând riscuri pentru independența justiției. Printre mesajele afișate s-a aflat și unul referitor la Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, în contextul unor acuzații prezentate de organizatori.
Președintele Nicușor Dan a ieșit să discute cu manifestanții și a spus că își va asuma numirile pe care le va semna, afirmând că are „de o sută de ori mai multe informații” despre sistemul parchetelor decât protestatarii. În dialog, șeful statului a refuzat să comenteze „cazuri individuale”, invocând limite legale și riscul de antepronunțare.
Întrebat despre dosarele prescrise asociate activității lui Alex Florența, Nicușor Dan a susținut că „prescrierile vin dintr-o vină a Parlamentului” și a cerut separarea responsabilităților între procurori, judecători, Curtea Constituțională și legislativ. Totodată, a spus că poate „învinui unii lideri de opinie” care ar încerca să ducă publicul „într-o direcție greșită”.
Acțiunea a fost anunțată de mai multe organizații civice, cu Comunitatea Declic ca organizator, alături de alte grupuri. Într-un comunicat citat în articol, acestea i-au cerut președintelui să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și numirea lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, invocând scăderea activității parchetelor și controverse legate de candidați.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a evitat să susțină explicit inițiativa nucleară a Franței , potrivit Biziday , în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Întrebat despre posibilitatea extinderii protecției nucleare franceze către alte state europene, șeful statului a indicat că România se bazează pe arhitectura de descurajare a NATO, în care rolul principal revine Statelor Unite. În declarațiile sale, Nicușor Dan a plasat discuția în cadrul angajamentelor existente ale Alianței: România, „ca toate țările NATO”, este „sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA” și, ca stat membru, participă la deciziile și programele cu componentă nucleară din interiorul NATO. În acest context, orice discuție despre o protecție nucleară suplimentară, oferită bilateral sau în formule europene, rămâne cel puțin secundară față de garanțiile deja asumate prin tratatul de apărare colectivă. „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Apoi, ca țară membră, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară luate în cadrul alianței. Deci România e acoperită, e sub umbrelă nucleară. În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere”. Pentru parteneriatul strategic România–Franța, mesajul transmis a fost unul prudent: președintele a confirmat existența și extinderea cooperării „pe mai multe paliere”, fără să lege explicit acest cadru de inițiativa nucleară franceză. În termeni politici, poziționarea sugerează că Bucureștiul preferă să trateze componenta nucleară în primul rând ca subiect NATO, în timp ce relația cu Parisul rămâne importantă, dar definită mai larg și fără angajamente punctuale anunțate public pe acest dosar. Din informațiile prezentate de sursă, vizita din Polonia are și o componentă de agendă regională: Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urmează să aibă o întrevedere cu premierul Donald Tusk. În același cadru, șeful statului a abordat și alte teme de securitate, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, precizând că nu a convocat CSAT și nu îl va convoca „cât lucrurile nu vor prezenta un pericol direct pentru România”, iar prioritatea este repatrierea cetățenilor prinși de conflict. Elementele esențiale ale poziției exprimate de președinte, relevante pentru discuția despre parteneriatul strategic România–Franța în context nuclear, sunt: România se consideră deja acoperită de „umbrela nucleară” a NATO, cu SUA ca furnizor principal al descurajării. România participă, ca stat membru, la deciziile și programele NATO care includ o componentă nucleară. Parteneriatul strategic cu Franța este descris ca fiind „pe mai multe paliere” și „într-o extindere”, fără detalii despre o dimensiune nucleară separată de cadrul NATO. [...]
Președintele României, Nicușor Dan , efectuează joi o vizită oficială în Polonia , unde va avea o serie de întrevederi cu liderii politici de la Varșovia, în contextul consolidării parteneriatului strategic dintre cele două state și al discuțiilor privind securitatea europeană. Șeful statului român este primit la Palatul Prezidențial de președintele Poloniei, Karol Nawrocki , în cadrul unei ceremonii oficiale programate la prânz. Programul vizitei include o serie de activități protocolare și întâlniri politice, precum convorbiri tête-à-tête, discuții oficiale între delegații și declarații de presă comune, urmate de un dejun oficial oferit de partea poloneză. Întâlniri cu liderii politici ai Poloniei Pe parcursul zilei, președintele României are programate mai multe întrevederi cu oficiali de rang înalt ai statului polonez. Agenda vizitei include: depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroului Necunoscut din Piața Mareșal Józef Piłsudski din Varșovia o întâlnire cu Włodzimierz Czarzasty , mareșalul Seimului Republicii Polone discuții cu Małgorzata Kidawa-Błońska , mareșalul Senatului Poloniei o întrevedere cu prim-ministrul Donald Tusk , la vila de protocol a guvernului polonez Seara, Nicușor Dan participă și la un eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română , dedicat Zilei Solidarității Româno-Polone, desfășurat la Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek. Securitatea regională, în centrul discuțiilor Unul dintre principalele subiecte ale întâlnirilor îl reprezintă securitatea europeană și cooperarea în cadrul NATO, în contextul tensiunilor regionale generate de invazia Rusiei în Ucraina și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Discuțiile dintre liderii celor două țări vizează consolidarea posturii de descurajare pe Flancul Estic al NATO , precum și intensificarea cooperării bilaterale în domeniul apărării și al industriei militare. Pe agenda dialogului politic se află și alte teme importante: agenda Consiliului European procesul de extindere a Uniunii Europene relația transatlantică sprijinul pentru Ucraina situația din Republica Moldova De asemenea, oficialii vor aborda cooperarea în cadrul Formatului București 9 , grupul statelor de pe flancul estic al NATO , a cărui următoare reuniune este programată să aibă loc în luna mai 2026 la București. Vizita are loc într-un moment simbolic pentru relațiile dintre cele două țări, la scurt timp după Ziua Solidarității româno-polone , marcată anual pe 3 martie. Data amintește de semnarea, în 1921, a Convenției de alianță defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă, considerată un moment important în istoria cooperării dintre cele două state. [...]
AEP a sesizat Parchetul General în 2025 privind finanțarea campaniei lui Nicușor Dan , potrivit Digi24 , iar informația a fost reconfirmată printr-un răspuns transmis la finalul lunii februarie 2026. În replică, președintele a susținut că nu este vorba despre o situație nouă și a acuzat Autoritatea Electorală Permanentă că „nu a înțeles nici în 2025 donațiile online”. Sesizarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost depusă în cursul anului trecut și a fost semnată de fostul președinte al AEP, Zsombor Vajda . Potrivit instituției, demersul a fost făcut „ca urmare a apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală”, în urma controlului asupra finanțării campaniei electorale. Documentul AEP a fost transmis în februarie 2026 ca răspuns la solicitări formulate de persoane fizice, ulterior publicat pe rețelele de socializare. Informații privind controlul și acuzațiile legate de nedeclararea unor sume provenite din donații au apărut încă din 2025, inclusiv în presa centrală. Într-o postare publică, Nicușor Dan a afirmat că situația este reluarea unei știri din aprilie 2025 și a susținut că, în campaniile anterioare pentru Primăria Capitalei, a primit amenzi similare din partea AEP , ulterior anulate de instanță, iar plângerile penale nu au avut urmări. Președintele a mai declarat că AEP „nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu ”. Cazul readuce în discuție modul în care sunt verificate donațiile online și relația dintre instituțiile de control și actorii politici, în contextul în care ancheta penală vizează exclusiv suspiciuni, fără a exista până în prezent o soluție publică a procurorilor. [...]
Donald Trump afirmă că după campania militară din Iran ar putea urma Cuba , susținând că regimul de la Havana „va cădea foarte curând” și că autoritățile cubaneze ar fi interesate de un acord cu Washingtonul. Declarația a fost făcută într-o intervenție la CNN . Președintele american a comentat situația într-o discuție despre operațiunea militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe care a descris-o drept o campanie „de succes”. În acest context, Trump a sugerat că, după finalizarea obiectivelor din Orientul Mijlociu, atenția administrației sale se va îndrepta și spre Cuba. „Cuba va cădea foarte curând, cu siguranță. Nu are legătură cu Iranul, dar și Cuba va cădea. Ei sunt foarte dornici să ajungă la un acord”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a insistat că autoritățile cubaneze ar fi interesate de negocieri și a precizat că eventualele discuții sunt gestionate de secretarul de stat Marco Rubio, politician american de origine cubaneză. Posibile contacte diplomatice În ultimele săptămâni, presa americană a relatat despre contacte între Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro , nepotul fostului lider cubanez Raul Castro. Potrivit relatărilor citate, ar fi vorba mai degrabă despre discuții preliminare decât despre negocieri oficiale. Aceste contacte ar fi vizat, printre altele: posibile reforme economice treptate în Cuba relaxarea graduală a sancțiunilor americane o eventuală normalizare a relațiilor dintre Washington și Havana Sancțiunile impuse Cubei de Statele Unite datează încă din perioada Războiului Rece și reprezintă unul dintre cele mai longevive regimuri de sancțiuni din politica externă americană. Context regional tensionat Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiune geopolitică ridicată. Liderul american a sugerat într-un interviu acordat publicației Politico că o eventuală schimbare de regim sau apropiere strategică a Cubei de Statele Unite ar reprezenta „cireașa de pe tort” după evoluțiile recente din Venezuela. În ianuarie 2026, un comando american l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, unul dintre principalii aliați ai Havanei în regiune. Acest episod a schimbat echilibrul politic din America Latină și a amplificat presiunile asupra regimului cubanez. Deocamdată, administrația americană afirmă că prioritatea rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile legate de Cuba ar putea fi abordate într-o etapă ulterioară. Ce ar putea urma În lipsa unor negocieri oficiale confirmate, rămâne neclar dacă declarațiile lui Donald Trump reprezintă începutul unei strategii concrete față de Cuba sau doar o poziție politică într-un context geopolitic tensionat. Totuși, eventuale schimbări în relația dintre Washington și Havana ar avea consecințe majore pentru regiunea Caraibelor și pentru echilibrul politic din America Latină. [...]
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională împotriva ordonanței de reformă administrativă , potrivit G4Media , demersul vizând ordonanța de urgență a Guvernului care schimbă organizarea și cheltuielile din administrația publică. Sesizarea a fost depusă vineri la Curtea Constituțională, iar miza imediată este verificarea constituționalității ordonanței înainte ca efectele ei să se consolideze în practică, în condițiile în care actul normativ are impact direct asupra personalului și structurii instituțiilor centrale și locale. În documentul transmis CCR, Avocatul Poporului susține că ordonanța de urgență ar încălca mai multe prevederi constituționale, invocând, între altele, principiul securității juridice (stabilitatea și previzibilitatea normelor), principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap și regulile privind restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. Pe fond, ordonanța contestată face parte din reforma administrației centrale și locale și are ca țintă reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, măsură care ar urma să fie atinsă prin concedieri, reduceri de sporuri sau reorganizări, conform informațiilor prezentate de publicație. Guvernul a adoptat pachetul de tăieri în administrație și pachetul de relansare economică la 24 februarie 2026, iar reforma este prezentată ca un demers de reducere a suprapunerilor instituționale și de eficientizare a proceselor interne, cu obiectivul de a diminua costurile statului și de a crește calitatea actului administrativ. În paralel cu sesizarea Avocatului Poporului, ordonanța privind reforma în administrație a fost trimisă la Monitorul Oficial pentru publicare, etapă care, în mod obișnuit, precedă intrarea în vigoare a prevederilor, în funcție de termenii stabiliți în actul normativ. Din perspectivă instituțională, sesizarea la CCR deschide o procedură care poate duce fie la confirmarea constituționalității ordonanței, fie la constatarea unor neconcordanțe cu Legea fundamentală, cu efecte asupra aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal și asupra arhitecturii reorganizărilor anunțate. Pentru administrația publică și pentru buget, disputa constituțională contează deoarece vizează instrumentul ales de Guvern (ordonanța de urgență) și limitele în care pot fi operate, într-un interval scurt, măsuri cu impact asupra drepturilor și protecției sociale, inclusiv pentru categorii vulnerabile, așa cum sunt menționate în sesizarea Avocatului Poporului. [...]
Premierul Ilie Bolojan a cerut sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru culoare de zbor , astfel încât companiile aeriene românești să poată opera rute care să permită repatrierea în siguranță a românilor aflați în regiune, potrivit Biziday . Solicitarea a fost făcută vineri, 6 martie 2026, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite. Demersul are loc pe fondul „actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu”, care, conform comunicatului Guvernului citat de Biziday, au afectat și Emiratele Arabe Unite. În acest context, Bolojan a transmis un mesaj de solidaritate și susținere către partea emiriană. „Prim-ministrul și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite. Acesta a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile.” În același apel, premierul a mulțumit președintelui și autorităților din Emiratele Arabe Unite pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în EAU. Cei doi lideri au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru a identifica „cele mai bune soluții” în sprijinul românilor aflați în regiune, indică sursa citată. [...]
