Știri
Știri din categoria Politică
PNL intră într-o reorganizare forțată în 12 filiale, după ce Biroul Permanent Național a decis să nu le mai prelungească interimatele de conducere, pe fondul acuzațiilor de nerespectare a deciziilor partidului și de boicot al Congresului, potrivit news.
Deputatul Ionel Bogdan a declarat, marți seară, după ședința conducerii PNL, că în partid există 49 de filiale și că pentru o parte dintre acestea nu a fost prelungit interimatul. Ulterior, reprezentanții PNL au precizat că este vorba despre 12 filiale.
Conform listei comunicate ulterior de PNL, interimatele nu au fost prelungite pentru:
În Argeș, filiala era condusă de Alina Gorghiu, despre care sursa notează că l-a susținut pe Adrian Veștea și „ar fi urmat” să ocupe un post de vicepremier. În Ilfov, filiala era condusă de Hubert Thuma, descris ca un critic constant al președintelui PNL, Ilie Bolojan.
Ionel Bogdan a susținut că filialele vizate „au încălcat în mod deliberat și repetat deciziile” partidului și că nu au participat la Congres sau au obstrucționat participarea delegaților la Congresul extraordinar din weekend.
„Filiale, nu au îndeplinit următoarele condiţii: în primul rând, au încălcat în mod deliberat şi repetat deciziile Partidului Naţional Liberal. Apoi nu au participat la Congres sau chiar au obstrucţionat participarea delegaţilor din acele filiale la Congresul Extraordinar care a avut loc în acest weekend.”
Bogdan a mai spus că au început procedurile de excludere din partid a fostului premier desemnat Adrian Veștea și a celor care l-au susținut, însă finalizarea acestora ar urma să aibă loc abia după înregistrarea noului Statut la Tribunalul București.
„Procedurile în Partidul Naţional Liberal au început. Este aprobat un nou Statut, care urmează să fie înregistrat la Tribunalul Bucureşti conform normelor legale. Ulterior, vom putea finaliza această procedură.”
Într-o altă declarație, întrebat despre numirea la PNL Ialomița a unui senator ales pe listele SOS România care s-a înscris în PNL, Bogdan a respins ideea unei „recompense” și a spus că decizia ar fi fost luată în contextul situației din filială, pe durata reorganizării.
Recomandate
PNL a dizolvat conducerile a 12 filiale, o mișcare care poate redesena rapid raportul de forțe intern și, implicit, capacitatea partidului de a-și păstra disciplina parlamentară , în contextul tensiunilor declanșate după eșecul „Guvernului Veștea ”, potrivit HotNews . Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național de marți seară, iar deputatul PNL Ionel Bogdan a confirmat la final că interimatul nu a mai fost prelungit în 12 organizații. În paralel, au fost operate schimbări punctuale de conducere în mai multe județe, pe fondul unei proceduri de excluderi care, deși nu a fost aplicată în ședința de marți, rămâne pe agenda partidului. Ce filiale au rămas fără conduceri Ionel Bogdan a explicat că, după congresul de duminică, toate organizațiile PNL au conduceri interimare, însă pentru 12 dintre ele interimatul nu a mai fost prelungit. Este vorba despre: Argeș Brașov Călărași Galați Giurgiu Gorj Ialomița Ilfov sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București Motivația invocată de Bogdan: încălcarea „deliberată și repetată” a deciziilor partidului și neparticiparea la congres sau obstrucționarea participării delegațiilor. Înlocuiri decise: Veștea, Thuma, Gorghiu Potrivit surselor HotNews, în ședință au fost stabilite și schimbări de lideri în unele filiale: la PNL Brașov, Adrian Veștea a fost înlocuit de George Scripcaru; la Ilfov, Marian Petrache a fost numit în locul lui Hubert Thuma; la PNL Argeș, Alina Gorghiu a fost înlocuită de Mihai Coteț. În același context, HotNews notează că Hubert Thuma a scris într-o postare că „a fost dat afară din partid”. Excluderile: nu au fost votate marți, dar procedura continuă Vicepreședintele PNL Dragoș Pîslaru a spus că în ședința de marți „nu a fost vorba despre excluderi”, însă a precizat că procedura „se va întâmpla în continuare în partid”. Înaintea ședinței, Sebastian Burduja a declarat că partidul este „obligat” să pună în aplicare deciziile luate, iar Mircea Fechet a cerut excluderea „tuturor trădătorilor din partid”, conform relatării HotNews. Separat, sursele politice citate indică faptul că pe lista celor vizați de declanșarea procedurii de excludere se află Adrian Veștea și alți 19 liberali care l-au susținut ca premier desemnat „fără consultarea partidului”. De ce contează: risc de slăbire a forței parlamentare Miza depășește conflictul intern: HotNews arată că pe lista liberalilor propuși pentru excludere sunt 17 deputați și senatori, iar dacă demersul se concretizează, PNL „își va pierde o parte importantă din forța pe care o are în Parlament”. În același timp, surse din partid susțin că excluderea tuturor parlamentarilor de pe listă este „puțin probabilă”, iar deciziile ar putea fi luate „individual, de la un caz la altul”. Condițiile PNL pentru susținerea unui guvern minoritar PSD Ionel Bogdan a mai declarat că PNL ar susține un guvern minoritar PSD doar dacă PSD „își va asuma punctele din acordul politic pentru România” pe care urmează să îl propună PNL, puncte care ar urma să fie discutate cu partenerii politici și care, în formularea sa, țin „doar de actul de guvernare și doar de România”. Declarațiile integrale sunt prezentate de HotNews într-un material separat: HotNews . În plan imediat, deciziile privind conducerile interimare și eventualele excluderi rămân principalele instrumente prin care noua conducere încearcă să refacă controlul asupra partidului, cu efect direct asupra coeziunii interne și a aritmeticii parlamentare. [...]
PNL condiționează excluderile interne de înregistrarea noului statut , ceea ce amână finalizarea sancțiunilor pentru membrii acuzați că au susținut formarea și învestirea Guvernului Adrian Veștea, potrivit Mediafax . Deputatul PNL Ionel Bogdan spune că procedurile au început, dar pot fi închise doar după ce noul statut al partidului este înregistrat la Tribunalul București . Bogdan a explicat că excluderile vor fi operate „pe noul statut”, iar acesta trebuie mai întâi „înregistrat legal” la Tribunalul București. Până atunci, demersul rămâne în curs. „Procedurile în Partidul Național Liberal au început. Este aprobat un nou statut care urmează să fie înregistrat la Tribunalul București conform normelor legale. Ulterior vom putea finaliza această procedură.” De ce contează: disciplină internă legată de o formalitate juridică Miza imediată este una operațională pentru partid: sancțiunile anunțate în forurile interne sunt legate de un pas de natură juridică (înregistrarea statutului), fără de care conducerea nu poate închide procedura în forma dorită. În practică, asta introduce un interval de incertitudine privind calendarul și forma finală a excluderilor. „Dublă măsură” și linia de apărare a conducerii PNL Întrebat despre o posibilă „dublă măsură” — excluderi pentru susținerea Guvernului Veștea, dar discuții cu PSD pentru votarea unui guvern minoritar — Ionel Bogdan a susținut că situațiile nu sunt comparabile. El a spus că, în cazul discuțiilor politice, ar fi vorba despre un „acord politic” pentru implementarea unor obiective, în timp ce susținerea guvernului Veștea ar fi încălcat deciziile PNL. „Diferența este una majoră. Vorbim strict de un acord politic cu partidele politice (...) cei care au participat la acest guvern (...) au încălcat deciziile Partidului Național Liberal.” Cine ar urma să fie exclus, potrivit deciziilor interne În material este menționat că PNL a decis în forurile interne excluderea liderilor care au susținut Guvernul Veștea. Lista indicată include: parlamentarii Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Sorin Câmpeanu, Nicoleta Pauliuc, Mihai Veștea, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Mititelu Eduard, Pandea Ciprian, Prișcă Răzvan, Rusu Sebastian, Ionuț Stroe; liderii locali Hubert Thuma (Ilfov) și Adrian Veștea (Brașov); europarlamentarul Rareș Bogdan. Ce urmează, conform declarațiilor: finalizarea excluderilor după înregistrarea noului statut la Tribunalul București, fără un termen calendaristic indicat în articol. [...]
PNL pregătește excluderi din partid pentru votul dat „Guvernului Veștea” , iar decizia ar urma să fie formalizată într-o ședință a Biroului Permanent Național programată la ora 18.00, potrivit News . Miza imediată este una operațională: partidul își anunță public intenția de a sancționa intern parlamentari și lideri care ar fi încălcat deciziile luate în Congresul Extraordinar . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a scris pe Facebook că cei care „s-au aflat pe lista Guvernului Veștea” și au votat „acest guvern al fripturismului și nesimțirii” vor fi excluși „astăzi” din partid. El a susținut că „marți se încheie cariera în PNL” pentru cei care „au trădat” deciziile adoptate duminică. În același mesaj, Muraru a transmis că PNL nu va vota „niciun guvern” dacă în componență se află „trădători din PNL” și nici „plagiatori sau condamnați penal”. Ședință la ora 18.00 și o listă încă nefinală PNL a anunțat o ședință a Biroului Permanent Național de la ora 18.00, unde ar urma să fie discutate excluderile. Conform unor surse politice citate de publicație, pe lista celor pentru care ar fi luată în calcul excluderea se află: Cătălin Predoiu Monica Anisie Sorin Cîmpeanu Nicoleta Pauliuc Mihai Veștea Andrei Baciu Lucian Bode Alina Gorghiu Ion Iordache Aneta Matei Eduard Mititelu Ciprian Pandea Răzvan Prișcă Sebastian Rusu Ionuț Stroe George Scarlat Adrian Veștea (președinte CJ Brașov) Hubert Thuma (președinte CJ Ilfov) Toma Petcu (președinte CJ Giurgiu) Rareș Bogdan (europarlamentar) Lista „ar putea suferi însă modificări” până la ședința de la ora 18.00, potrivit informațiilor din articol. [...]
Elena Lasconi propune o formulă de guvernare care include AUR , alături de PNL și USR, cu PSD în opoziție, ca variantă de ieșire din criza politică, potrivit Mediafax . Miza declarațiilor este una operațională: o majoritate parlamentară care ar putea debloca formarea guvernului, dar care ar schimba semnificativ echilibrul politic prin cooptarea AUR la putere. Declarațiile au fost făcute marți, în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, unde Lasconi a spus că, dacă ar fi președinte, ar lua în calcul această variantă, deși afirmă că are rezerve față de AUR și îl acuză de populism. „Eu, dacă aș fi președinte, aș lua în calcul și-am spus-o de mult, deși mă doare stomacul când aud de AUR.” „Puneți-i la treabă”: rațiunea invocată pentru aducerea AUR la guvernare Lasconi susține că menținerea AUR în opoziție ar putea alimenta creșterea partidului până la următoarele alegeri parlamentare, motiv pentru care ar prefera „testarea” lui la guvernare. „Dacă îi lași să fie mereu în opoziție, ea o să crească până la următoarele alegeri parlamentare. Așa că eu i-aș pune la treabă și i-aș duce la guvernare.” Ea a afirmat și că, în urma unor evenimente recente (pe care le numește „faza de aseară”), i s-ar fi confirmat că liderul AUR, George Simion, „are o urmă de moralitate”. Formula politică indicată: PSD în opoziție, majoritate cu AUR–PNL–USR Întrebată explicit în ce formulă ar aduce AUR la guvernare, Lasconi a spus că PSD ar trebui lăsat în opoziție și că vede posibilă o majoritate parlamentară formată din AUR, PNL și USR. „Ai avea majoritate în Parlament, dacă ai face un guvern împreună cu PNL și USR.” În același context, Lasconi a declarat că ar urmări reducerea influenței PSD, dacă partidul ar rămâne în afara guvernării. „Eu aș ține PSD în opoziție de data asta și aș face tot ce ar ține de mine ca să îi reduc la nimic pe cei din PSD.” Ce urmează Materialul plasează aceste declarații în contextul consultărilor de la Cotroceni , însă nu indică o decizie concretă rezultată din ele. În lipsa unor pași instituționali anunțați, propunerea rămâne, deocamdată, la nivel de scenariu politic avansat public de Elena Lasconi. [...]
Președintele Nicușor Dan împinge partidele spre un guvern minoritar cu susținere pre-negociată , invocând urgența instalării rapide a unui executiv funcțional, după consultările de marți de la Cotroceni , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis pe rețeaua X, iar șeful statului a spus că discuțiile purtate cu partidele și grupurile parlamentare „merg spre ideea unui guvern minoritar”, care ar urma să se bazeze pe „un acord de susținere parlamentară pre-convenit”. „Opțiunea care pare să prindă contur este cea a unui guvern politic minoritar, care s-ar baza pe un acord de susținere parlamentară pre-convenit”, a spus Nicușor Dan. Ce cere președintele partidelor și de ce contează Nicușor Dan le-a cerut formațiunilor parlamentare să înceapă rapid discuțiile pentru semnarea acordului și apoi să vină cu propuneri pentru formula guvernului minoritar, insistând pe ritmul accelerat al procedurii. „Întregul proces trebuie să se desfășoare într-un ritm accelerat, deoarece urgența instalării unui guvern funcțional și stabil este majoră”, a precizat președintele. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate clară, un guvern minoritar ar depinde de un aranjament parlamentar explicit, pentru a putea fi învestit și pentru a funcționa cu un minim de predictibilitate în Parlament. Contextul crizei politice Consultările au loc după adoptarea moțiunii de cenzură care a vizat Guvernul Bolojan. În acest interval, președintele a făcut mai multe încercări de a debloca formarea unui nou executiv: Eugen Tomac a fost desemnat inițial, dar și-a depus mandatul după ce nu a reușit să coaguleze o majoritate; Adrian Veștea a fost a doua propunere, însă guvernul propus nu a trecut de votul de învestitură din Parlament. În mesajul de marți, Nicușor Dan nu a anunțat desemnarea unui premier, ci a indicat drept direcție de lucru varianta unui guvern minoritar sprijinit printr-un acord parlamentar. [...]
Radu Miruță susține că ieșirea din criza guvernamentală trece printr-un executiv minoritar PNL–USR–UDMR , pentru a evita ca deciziile majore să ajungă să depindă de negocieri repetate PSD–AUR în Parlament, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării și deputat USR, Radu Miruță, a transmis marți că „soluţia ieșirii din criza guvernamentală” este un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, în paralel cu o „perioadă de carantină” pentru PSD. În mesajul citat de News.ro, Miruță argumentează că un guvern monocolor PSD ar face ca „fiecare decizie importantă” să ajungă să depindă de o „negociere săptămânală” între PSD și AUR, ceea ce, în viziunea sa, ar împinge AUR în zona de decizie. El afirmă că AUR „trebuie izolat de zona de decizie”, invocând nevoia unui „parcurs pro-european”. „Carantină” pentru PSD și avertismentul privind „oboseala” politică Miruță mai spune că PSD ar trebui să intre într-o perioadă de „carantină”, în care „să reflecteze asupra situaţiei în care a adus România”, „să îşi schimbe direcţia” și să demonstreze că poate reveni la guvernare „ca un partid reformat şi responsabil”. Totodată, el respinge ideea că „oboseala” partidelor în fața crizei ar putea justifica lăsarea guvernării „doar pe mâna PSD” și critică și varianta unui „experiment” în care PSD ar fi lăsat să guverneze pentru a se „distruge mitul PSD-AUR”, pe care o consideră riscantă „pe soarta fiecăruia dintre noi”. [...]
