Știri
Știri din categoria Politică
PNL intră într-o reorganizare forțată în 12 filiale, după ce Biroul Permanent Național a decis să nu le mai prelungească interimatele de conducere, pe fondul acuzațiilor de nerespectare a deciziilor partidului și de boicot al Congresului, potrivit news.
Deputatul Ionel Bogdan a declarat, marți seară, după ședința conducerii PNL, că în partid există 49 de filiale și că pentru o parte dintre acestea nu a fost prelungit interimatul. Ulterior, reprezentanții PNL au precizat că este vorba despre 12 filiale.
Conform listei comunicate ulterior de PNL, interimatele nu au fost prelungite pentru:
În Argeș, filiala era condusă de Alina Gorghiu, despre care sursa notează că l-a susținut pe Adrian Veștea și „ar fi urmat” să ocupe un post de vicepremier. În Ilfov, filiala era condusă de Hubert Thuma, descris ca un critic constant al președintelui PNL, Ilie Bolojan.
Ionel Bogdan a susținut că filialele vizate „au încălcat în mod deliberat și repetat deciziile” partidului și că nu au participat la Congres sau au obstrucționat participarea delegaților la Congresul extraordinar din weekend.
„Filiale, nu au îndeplinit următoarele condiţii: în primul rând, au încălcat în mod deliberat şi repetat deciziile Partidului Naţional Liberal. Apoi nu au participat la Congres sau chiar au obstrucţionat participarea delegaţilor din acele filiale la Congresul Extraordinar care a avut loc în acest weekend.”
Bogdan a mai spus că au început procedurile de excludere din partid a fostului premier desemnat Adrian Veștea și a celor care l-au susținut, însă finalizarea acestora ar urma să aibă loc abia după înregistrarea noului Statut la Tribunalul București.
„Procedurile în Partidul Naţional Liberal au început. Este aprobat un nou Statut, care urmează să fie înregistrat la Tribunalul Bucureşti conform normelor legale. Ulterior, vom putea finaliza această procedură.”
Într-o altă declarație, întrebat despre numirea la PNL Ialomița a unui senator ales pe listele SOS România care s-a înscris în PNL, Bogdan a respins ideea unei „recompense” și a spus că decizia ar fi fost luată în contextul situației din filială, pe durata reorganizării.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]
AUR spune că va negocia cu PSD, PNL și USR dacă Guvernul Mureșan nu trece de vot , ceea ce repoziționează partidul ca potențial actor de pivot într-o eventuală reconfigurare a majorității parlamentare, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ștefan Avrămescu, purtătorul de cuvânt al AUR, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor despre cine ar urma să negocieze din partea partidului și cu ce formațiuni, în cazul în care Executivul condus de Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură . „Vom avea un dialog așa cum am anunțat, cu PSD, cu PNL, cu USR”, a declarat purtătorul de cuvânt. Avrămescu a mai spus că AUR ar fi „deschis pentru dialog” încă din luna mai și că, „imediat după ce pică guvernul Mureșan”, formațiunea va veni cu detalii despre echipele de negociere și despre discuțiile purtate. Contextul votului și miza unei negocieri rapide Audierile miniștrilor propuși în Guvernul Mureșan au loc luni și marți în Parlament, iar votul de învestitură este programat miercuri, la ora 13:00. În acest moment, Guvernul Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, în timp ce, potrivit informațiilor din articol, nu este susținut nici de AUR, nici de PSD. În acest cadru, disponibilitatea declarată a AUR de a discuta cu PSD, PNL și USR indică faptul că partidul își pregătește o strategie de negociere pentru scenariul în care actuala formulă guvernamentală cade la vot. [...]
PNL cere PSD să-și asume public o majoritate pentru guvernare , după ce social-democrații au anunțat că nu votează Guvernul Mureșan, într-un context pe care liberalii îl descriu drept o criză politică prelungită de aproape cinci luni, potrivit news.ro . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, susține că PSD trebuie să spună „cu cine” vrea să guverneze și să prezinte o majoritate, dacă pretinde că o are, argumentând că românii „au dreptul să știe cine își asumă guvernarea și cine răspunde pentru ea”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu afirmă că PSD a luat în „20 de minute” decizia de a nu vota Guvernul Mureșan, decizie pe care președintele PSD, Sorin Grindeanu , a numit-o „fermă, asumată și ireversibilă”. Liberalul interpretează rapiditatea hotărârii ca pe un semn al lipsei de spațiu real pentru dialog pe teme de program, economie și investiții. Motreanu mai spune că Siegfried Mureșan i-a transmis lui Sorin Grindeanu un document cu propunerile PSD care se regăsesc în programul de guvernare depus la Parlament. În același timp, secretarul general al PNL acuză PSD că a „dărâmat Guvernul Bolojan” și că a declanșat „cea mai mare criză politică de după 1989”, iar acum respinge soluția propusă, deși există un premier desemnat, un program, o echipă și trei partide – PNL, USR și UDMR – care își asumă public formula de guvernare. Miza: majoritatea parlamentară și pragul de 233 de voturi În mesajul său, Motreanu cere PSD să explice ce alternativă propune și cu cine ar strânge voturile necesare învestirii: „Ce pune PSD în loc?” „Care este majoritatea transparentă pe care o propun?” „Cu cine strâng cele 233 de voturi necesare?” Ce urmează, în logica PNL Potrivit lui Motreanu, după ce un partid contribuie la căderea unui guvern și respinge soluția următoare, ar trebui să prezinte „limpede” o variantă alternativă, nu „combinații construite în spatele ușilor închise”. În acest cadru, PNL pune presiune publică pe PSD să își asume explicit o majoritate și o formulă de guvernare. [...]
Votul de învestire de miercuri devine un test de funcționare a Parlamentului , după ce președintele USR, Dominic Fritz , le-a cerut parlamentarilor să voteze Guvernul Siegfried Mureșan , în condițiile în care o parte dintre miniștrii propuși au primit avize negative în comisii (consultative), potrivit news.ro . Fritz și-a formulat mesajul ca o presiune politică directă asupra Legislativului, susținând că un vot favorabil ar echivala cu o opțiune pentru „un stat modern”. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, de la ora 13.00. Ce invocă USR după audierile din Parlament Într-o postare pe Facebook, liderul USR a prezentat o evaluare a audierilor miniștrilor propuși de partidul său și a descris echipa drept „curajoasă” și „de profesioniști”. În mesaj, Fritz a trecut în revistă mai multe momente și teme ridicate la audieri: Cătălin Drulă (Transporturi) : Fritz spune că reacțiile din partea PSD ar fi fost declanșate de o replică („Sper să nu sune Lia”) și că Drulă a vorbit despre miza de la CNAIR și despre „decuplarea” companiilor de stat de influența politică, inclusiv în contextul selecției unui Consiliu de Administrație. Radu Miruță (Apărare) : Fritz afirmă că singura acuzație ar fi fost legată de prezența „generalilor” și susține că Miruță a vorbit despre investițiile prin SAFE, despre „bugetul-record” pentru înzestrare și despre întărirea apărării împotriva dronelor. Diana Buzoianu (Mediu) : Fritz indică drept teme reforme la Romsilva, acțiuni pe litoral și activitatea Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere. El menționează că, „numai anul acesta”, prejudiciile descoperite de inspectorii silvici au crescut cu 186% față de întreg anul trecut, fără creșterea numărului de inspectori. Oana Țoiu (Afaceri Externe) : Fritz spune că aceasta ar fi respins „minciună după minciună”, inclusiv ideea că România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Irina Darău (Economie) : Fritz afirmă că a prezentat un program pentru creștere economică, investiții și exporturi, digitalizarea statului, reformarea companiilor publice, relansarea industriei de apărare prin SAFE și sprijinirea antreprenorilor. Andrea Chiș (Justiție) : Fritz susține că a dat „o lecție de demnitate și profesionalism” în fața celor pe care îi acuză că au contribuit la „oligarhizarea justiției”. Miza imediată: avize negative, dar vot decisiv în plen Majoritatea candidaților propuși de USR pentru a face parte din Guvern au fost avizați negativ de comisiile de specialitate, însă avizele sunt consultative , iar decizia finală se ia în plen, la votul de învestire. În finalul mesajului, Fritz a cerut explicit parlamentarilor să voteze Guvernul Mureșan: „Sunt mândru de această echipă. Și am un mesaj pentru parlamentari: dacă vă pasă cu adevărat de România și români și dacă vreți un stat modern, atunci mâine vom avea guvern votat.” [...]
Cristian Diaconescu avertizează că reacțiile oficiale și politice din România pot complica relația cu SUA în scandalul declanșat de o investigație despre presupuse ingerințe, criticând în special ideea unei sesizări penale care „induce” o prezumție de infracționalitate asupra unui diplomat american, potrivit Antena 3 . Fostul ministru de Externe a spus, la „Sinteza Zilei”, că demersul este „o gafă impardonabilă” și a argumentat că, în logica diplomatică, un stat își apără reprezentantul în exterior, chiar dacă eventualele greșeli sunt discutate „acasă”. De ce contează: riscul de escaladare diplomatică Diaconescu a susținut că, din perspectiva Departamentului de Stat, subiectul este deja sensibil și poate genera o decizie internă la Washington, indiferent dacă acuzațiile vehiculate în spațiul public sunt „întemeiate” sau „neîntemeiate”. În acest context, el a subliniat că ambasadorul rămâne în funcție, iar partea americană nu va tranșa public disputa, existând și „conotații personale” în ecuație. În același registru, fostul ministru a dat exemplul Greciei, arătând că Atena a transmis public, prin purtătorul de cuvânt, că „totul e în regulă”, îndemnând la calm. Plângerea penală invocată și actorii menționați Declarațiile lui Diaconescu vin pe fondul unei sesizări penale anunțate de deputatul USR Alexandru Dimitriu, care îi vizează pe Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și George Simion, într-un dosar în care ar fi invocată ideea că ar fi fost „corupți de un oficial american”. Diaconescu a afirmat că „nu a existat vreun astfel de demers vreodată” în practica statală, atunci când e vorba de referiri la un reprezentant diplomatic al unui alt stat. Contextul economic-energetic: proiecte contestate, dar prezente în programul de guvernare În material este menționat că două proiecte cu implicare americană – mini-reactoarele de la Doicești și Coridorul Vertical de Gaze – se regăsesc în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Siegfried Mureșan, deși au fost contestate de premierul demis Ilie Bolojan. Sebastian Burduja, propus din nou la Energie, a declarat la Antena 3 CNN că proiectul Coridorului Vertical este susținut inclusiv de Uniunea Europeană și „ar putea reprezenta o sursă de bani” pentru România. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a numit opoziția față de Coridorul Vertical o „prostie” și a afirmat că, din tarifele de tranzit, Transgaz ar putea avea „profituri suplimentare de 250 de milioane de euro pe an” (aprox. 1,25 miliarde lei) și că gazul natural lichefiat (GNL) din SUA ar avea un preț competitiv față de cât plătește România în prezent. Ivan a mai spus că articolul din The Wall Street Journal ar fi o dezinformare. Ce document există, concret, și ce lipsește Antena 3 CNN relatează că a obținut un memorandum de înțelegere privind Coridorul Vertical de Gaze Naturale, semnat la Atena la 7 noiembrie 2025, în prezența ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle. Documentul este descris ca neangajant și vizează dezvoltarea de soluții comune de aprovizionare cu GNL pentru diversificarea surselor și securitatea energetică regională. Publicația precizează că, până în prezent, acordul nu a fost pus în aplicare și nu s-a transformat într-un contract comercial ferm. În același context, este citată o declarație a lui Ilie Bolojan pentru Financial Times, potrivit căreia guvernul său discuta cu Statele Unite despre Coridorul Vertical, dar nu a purtat discuții oficiale cu Guilfoyle și nu a semnat niciun acord privind achizițiile de GNL. [...]
