Știri
Știri din categoria Politică
Discursul lui Viktor Orbán la Băile Tușnad capătă miză politică regională după schimbarea de putere de la Budapesta, în condițiile în care noul premier ungar, Péter Magyar, cere o dezbatere publică în România, dar nu a fost invitat la eveniment, potrivit Mediafax.
Confruntarea directă nu va avea loc, iar Magyar acuză organizatorii că evită o dezbatere reală, amintind că „Tusványos” este finanțat și din banii contribuabililor ungari. În același timp, el spune că un eveniment care primește „sute de milioane de forinți” din fonduri publice ar trebui să găzduiască discuții autentice între putere și opoziție, nu doar intervenții ale politicienilor apropiați de FIDESZ.
„Nu fiți lași, invitați-l pe premierul Ungariei!”
Viktor Orbán urmează să vorbească sâmbătă, de la ora 10:30, pe scena principală de la Băile Tușnad, alături de europarlamentarul László Tőkés și deputatul FIDESZ Németh Zsolt, unul dintre fondatorii evenimentului. Apariția are o semnificație aparte: este prima participare a lui Orbán la Tusványos, după aproximativ 17 ani, din postura de lider al principalului partid de opoziție, nu de premier.
Universitatea de Vară de la Băile Tușnad a fost creată inițial ca forum de dialog româno-maghiar, dar a devenit în timp scena discursurilor ideologice ale lui Orbán. Tot aici, în 2014, el a prezentat conceptul „statului iliberal”, iar ulterior și-a anunțat direcții de politică internă și externă.
Organizatorul principal, Németh Zsolt, a recunoscut anterior că Péter Magyar nu a fost invitat. Mediafax notează că mai mulți reprezentanți ai partidului TISZA, între care Tarr Zoltán și Kapitány István, ar fi primit invitații la diverse dezbateri, însă le-au refuzat. În consecință, formațiunea aflată la guvernare la Budapesta nu este reprezentată la ediția din acest an.
Fondatorul transilvănean al Tusványos, Toró T. Tibor, a declarat că ar exista loc atât pentru reprezentanții Guvernului ungar, cât și pentru dezbateri politice consistente, însă a invocat faptul că impactul schimbării majore de putere din Ungaria nu este încă pe deplin clarificat și și-a exprimat speranța că o confruntare ar putea fi organizată la ediția viitoare.
Potrivit Mediafax, la alegerile din aprilie, partidul TISZA condus de Péter Magyar a obținut 53,18% din voturile pe liste și 141 din cele 199 de mandate, ceea ce i-a adus o majoritate constituțională de două treimi. Alianța FIDESZ-KDNP a primit 38,61% și 52 de mandate, pierzând puterea după 16 ani de guvernare neîntreruptă sub Orbán.
Ajuns la conducerea Guvernului în luna mai, Magyar ar fi început restructurarea unor instituții și mecanisme din perioada Orbán, inclusiv prin schimbări privind presa publică, desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității și modificări constituționale legate de justiție, anticorupție și limitarea mandatelor parlamentarilor. Una dintre modificări a dus la încheierea anticipată a mandatului președintelui Tamás Sulyok, ales în 2024 cu sprijinul FIDESZ, iar reforma introduce și o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor.
Orbán a calificat acțiunile noului Guvern drept „tiranie” și a anunțat o mișcare de „rezistență pașnică”, în timp ce Magyar susține că măsurile sunt necesare pentru eliminarea corupției și reconstruirea instituțiilor democratice.
Ediția a 35-a a Universității de Vară de la Băile Tușnad are loc între 21 și 25 iulie, sub tema „Tusványos 35 – Întreg cu tine!”, reunind, între alții, actuali și foști parlamentari FIDESZ, reprezentanți ai comunităților maghiare din mai multe țări, precum și profesori, jurnaliști și sociologi.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea interimatului blochează rectificarea bugetară și poate împinge România spre tensiuni financiare mai mari, inclusiv prin creșterea costurilor de împrumut, potrivit Adevărul . Premierul interimar spune că, în discuțiile recente cu președintele Nicușor Dan, nu a fost avansat niciun nume pentru funcția de prim-ministru, în pofida speculațiilor din spațiul public. Declarațiile au fost făcute joi seară la B1 TV, în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Guvernului. Bolojan susține că România are nevoie „urgent” de un executiv cu puteri depline, pentru a evita prelungirea unei perioade de provizorat pe care o consideră deja prea lungă. Rectificarea bugetară, miza imediată: „Acest guvern nu poate face această rectificare” Bolojan afirmă că una dintre urgențele administrative este rectificarea bugetară, care, în mod obișnuit, se face „în final de august, început de septembrie”, prin ordonanță. Un guvern interimar nu are însă competența de a adopta o astfel de ordonanță, ceea ce lasă ministere și instituții expuse la lipsă de finanțare pentru cheltuieli care nu au fost estimate corect la începutul anului. El a indicat, ca exemplu, zona de sănătate, unde cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau ambulanțe pot necesita suplimentări. În lipsa rectificării, avertizează că pot apărea blocaje, inclusiv riscul de a nu putea acoperi salarii sau alte plăți curente în anumite zone ale administrației. Presiunea datoriei: 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026 Pe lângă blocajele administrative, premierul interimar a pus accent pe costul datoriei publice și pe nevoia de consolidare fiscală. El a amintit că România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB și că acesta ar urma să coboare la aproximativ 6–6,2% la finalul acestui an, dar a insistat că reducerea nu se poate face brusc. În același timp, Bolojan a spus că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adăugând că acestea reprezintă circa 3% din deficitul estimat pentru acest an. El a comparat suma cu „valoarea unei autostrăzi” și a menționat că ar însemna „mai mult de o treime” din salariile funcționarilor publici, indicând un total de circa 166 de miliarde de lei anual pentru salariile din sectorul public. Ce spune despre numele vehiculate și despre Luca Niculescu Bolojan a respins ideea că, în discuțiile cu președintele, s-ar fi discutat un nume de premier. „Am discutat cu domnul președinte în aceste zile (…) Dar nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume.” Despre Luca Niculescu, unul dintre numele vehiculate, Bolojan a spus că este „un coleg de guvern bun”, secretar de stat la Externe, și a apreciat activitatea acestuia legată de aderarea României la OECD, fără să confirme existența unei candidaturi. Riscul de rating și apelul pentru o nominalizare rapidă Bolojan a avertizat că instabilitatea politică prelungită și întârzierea măsurilor fiscale pot afecta încrederea investitorilor și pot crește riscul unei retrogradări din partea agențiilor de rating. El a menționat că România a trecut în vară prin două evaluări fără să fie retrogradată, dar a spus că riscul rămâne ridicat dacă situația se prelungește. În acest context, premierul interimar și-a exprimat speranța ca președintele Nicușor Dan să facă „într-o perioadă cât mai rapidă” o nominalizare pentru funcția de prim-ministru, pentru a începe negocierile de majoritate și formarea unui nou cabinet. Totodată, el a afirmat că PSD ar fi generat criza politică prin depunerea unei moțiuni de cenzură fără o alternativă guvernamentală. „Riscul de cădere a încrederii în România este foarte mare. Iar atunci când ajungi într-o situație de downgradare (…) costurile pentru toți românii vor fi mult mai mari.” [...]
Cancelarul Friedrich Merz a legat direct agenda AfD de riscuri operaționale pentru economia germană , avertizând în Bundestag că politica de „remigrare” promovată de extrema dreaptă ar echivala cu „epurare etnică” și ar lovi în funcționarea serviciilor esențiale, potrivit HotNews . În prima confruntare parlamentară cu AfD după alegerile din Saxonia-Anhalt , Merz a susținut că termenul „remigrare” este „un sinonim pentru epurare etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, declarație întâmpinată cu aplauze din partea celorlalte partide. Discursul său a fost întrerupt repetat de ironii și huiduieli dinspre AfD, relatează The Guardian (citat de HotNews). Miza economică invocată de Merz: lipsa forței de muncă în servicii critice Merz a argumentat că, dacă persoane care lucrează în Germania ar fi forțate să plece în numele „remigrării”, efectul ar fi blocaje în sectoare dependente de angajați, inclusiv din rândul migranților. „Atunci meseriile calificate din Germania nu vor mai putea funcționa: niciun azil de bătrâni nu va rămâne deschis, niciun spital din Germania nu va rămâne operațional și niciun restaurant din Germania nu va putea să-și continue activitatea.” În același timp, cancelarul a spus că retorica AfD „divizează atât de profund societatea” germană. Linie mai dură la migrație, dar cu „distincție” între lucrători și expulzări Pe fondul scăderii popularității în cele 16 luni de la preluarea puterii, Merz a afirmat că Germania are în continuare „probleme în zona migrației” și a vorbit despre necesitatea creșterii numărului de expulzări pentru cei fără drept de rezidență permanentă. „Încă avem mulți oameni în Germania care nu ar trebui să aibă rezidență permanentă. Acesta este un conses în coaliție, că trebuie să expulzăm mai mulți oameni.” El a insistat însă că guvernul face o separare „atentă” între cei care muncesc și contribuie la prosperitate și cei care nu au rezidență permanentă și „trebuie să plece”, susținând că aceasta este diferența față de AfD. Context politic: AfD a câștigat Saxonia-Anhalt, CDU a coborât la puțin peste 17% Confruntarea vine după alegerile din landul Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut aproape 44% din voturi, iar CDU – care guvernase landul din 2002 – a luat „puțin peste 17%”. Merz le-a spus adversarilor că „56% dintre votanți” nu au votat AfD și a acuzat liderul regional al AfD, Ulrich Siegemund, de „fraudă electorală”, pe motiv că ar fi promis în campanie că nu va încerca să guverneze fără majoritate. Merz i-a transmis co-liderului AfD, Alice Weidel, că partidul nu va reuși să obțină o majoritate la nivel federal. „Nu veți obține o majoritate nicăieri în Germania. Sunteți și rămâneți o forță distructivă.” Următoarele alegeri generale din Germania sunt programate pentru 2029. Pentru context despre scrutinul din Saxonia-Anhalt, HotNews a publicat anterior o analiză separată despre ascensiunea AfD, disponibilă aici . [...]
Administrația Prezidențială spune că România nu trimite militari pe frontul din Ucraina, iar decizia aflată în Parlament vizează doar participarea a cel mult 20 de militari într-o structură de comandă NATO pe teritoriu aliat , potrivit G4Media . Președinția susține că, în ultimele zile, în online se propagă „o narațiune falsă” care „distorsionează deliberat o decizie administrativă” pentru a alimenta ideea că România ar fi atrasă în conflict. În comunicatul citat, instituția califică mesajele drept „manipulare alarmistă” și insistă că solicitarea transmisă Parlamentului nu are legătură cu trimiterea de trupe combatante în Ucraina. „România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front.” Ce prevede, concret, solicitarea către Parlament Președinția arată că șeful statului a cerut aprobarea Parlamentului pentru participarea României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile subordonate de comandă și control. Administrația Prezidențială punctează trei elemente operaționale: nu este vorba despre prezență pe front , ci despre personal de stat major; activitatea se desfășoară în Franța și Marea Britanie , „la mii de kilometri distanță de linia frontului”, într-o structură cu caracter rotațional; militarii români ar avea rol de planificare, comandă și control , nu de luptă, iar efectivul este „extrem de redus” (cel mult 20). Contextul deciziei și pașii următori în Parlament În context, G4Media notează că președintele Nicușor Dan a cerut încuviințarea participării Armatei României în această structură, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis trimiterea solicitării către comisiile de apărare, urmând ca subiectul să ajungă pe ordinea de zi a plenului comun. Președinția leagă participarea de formate internaționale de securitate în regiunea Mării Negre și de „ Coaliția de voință pentru Ucraina ”, descrisă ca un mecanism pentru garanții politice și juridice după un eventual acord de încetare a focului. În acest cadru, instituția amintește că în 2025 a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. [...]
Victor Ponta își asumă participarea la zborul privat București–Mykonos și mută discuția în zona unei lupte de influență în jurul Curții Constituționale , susținând că „găștile” din politică se confruntă pe tema judecătorilor CCR, potrivit HotNews . Deputatul a declarat, marți, la Parlament, că „este inventată o chestie” împotriva judecătorului CCR Cristian Deliorga și că scandalul ar fi alimentat pentru a o „apăra” pe judecătoarea Simina Tănăsescu și pe Ilie Bolojan. În aceeași intervenție, Ponta a spus că va participa „de o mie de ori” la întâlniri cu oameni de afaceri, afirmând că este „un om liber și independent” și că nu are nevoie „să-mi plătească nimeni nimic”. „Eu particip foarte des şi voi participa în continuare, de o mie de ori de acum încolo, pentru că sunt un om liber şi independent, nu sunt de la niciun partid, n-am nevoie să-mi plătească nimeni nimic, voi participa de fiecare dată, alături de reprezentanţii mediului de afaceri români, la întâlniri.” Contextul: zborul privat și lista pasagerilor Controversa a pornit de la un zbor cu avion privat pe ruta București–Mykonos, după ce pe lista pasagerilor au apărut un judecător al Curții Constituționale, foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri. Ponta se numără printre cei care au călătorit, iar cazul a fost relatat inițial de NewsCenter. În materialul de context publicat de HotNews despre zborul privat spre Mykonos, sunt menționați, între pasageri, fostul ministru PSD Florin Manole, judecătorul CCR Cristian Deliorga, judecătorul Cătălin Croitoru (președintele Tribunalului Constanța) și omul de afaceri Gruia Stoica, fondatorul și președintele Grupului Grampet, condamnat definitiv pentru cumpărare de influență. Cine ar fi organizat și plătit deplasarea, potrivit celor intervievați HotNews notează că a contactat opt dintre pasageri pentru detalii despre deplasare și scopul vizitei, iar patru au răspuns. Conform declarațiilor citate: Florin Manole a spus că deplasarea a fost „organizată și plătită” de Camera de Comerț a României , descrisă ca asociație neguvernamentală, nefinanțată din bugetul de stat; senatorul UDMR István-Loránt Antal a declarat că a fost „o acțiune organizată” de Camera de Comerț a României; președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban, care a călătorit și el, a afirmat că a plătit avionul și a explicat că întâlnirea a fost cu „parteneri din SUA” aflați acolo. Ponta a oferit și o cronologie succintă a deplasării, spunând că au plecat la ora 10:00, au ajuns la 12:00, au luat masa și s-au întors la ora 16:00. [...]
Senatul a extins ancheta asupra Comisiei de constituționalitate pentru a verifica cine a plătit și ce miză a avut zborul privat la Mykonos al judecătorului CCR Cristian Deliorga , într-un demers care poate aduce clarificări de reglementare privind integritatea și independența magistraților de rang înalt, potrivit HotNews . Plenul Senatului a votat marți extinderea anchetei cu 106 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Odată cu extinderea investigației la cazul Deliorga, Senatul a aprobat și prelungirea cu 30 de zile a termenului de depunere a raportului comisiei. Aceeași comisie analizează și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Ce verifică, concret, comisia Senatului Conform hotărârii Senatului publicate marți seara în Monitorul Oficial , comisia are ca obiective: clarificarea circumstanțelor și a scopului deplasării judecătorului Cristian Deliorga la Mykonos, la 8 iulie 2026; clarificarea naturii relațiilor dintre participanții la deplasare și judecător; clarificarea organizării și a acoperirii costurilor, inclusiv identificarea persoanei sau entității care a achitat transportul; identificarea eventualelor beneficii materiale sau de altă natură primite în legătură cu deplasarea; clarificarea altor împrejurări relevante pentru independența, imparțialitatea și integritatea judecătorului și pentru încrederea publică în actul jurisdicțional al Curții Constituționale. Sesizări anunțate la CCR și CSM În paralel cu ancheta parlamentară, PNL și USR au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu deplasarea la Mykonos a judecătorului CCR Cristian Deliorga și a președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru. „PNL împreună cu USR sesizează CCR şi solicită declanşarea unei anchete interne privind deplasările judecătorului Cristian Deliorga şi posibilele efecte ale relaţiilor sale cu politicieni şi oameni de afaceri asupra imparţialităţii deciziilor sale. Totodată, vom cere Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze prezenţa preşedintelui Tribunalului Constanţa, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea de lux din Mykonos, plătită de o entitate privată, şi efectele acesteia şi ale întâlnirii acestuia cu politicieni, oameni de afaceri”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan. Potrivit acestuia, Camera de Comerț ar trebui să ofere „explicații complete” despre costuri, criteriile de selecție a participanților și beneficiile demersului. „Ce au căutat aceşti oameni, demnitari ai statului român, plătiţi din bani publici într-un avion privat, într-o excursie în Mykonos, ce scop au avut, cine a plătit acele zboruri? Dacă le-a plătit Camera de Comerţ, a făcut-o cu contribuţiile antreprenorilor români? Pentru asta contribuie firmele din România cu bani, ca să se plimbe domnul Manole şi domnul Ponta cu avioane private prin Mykonos? Trebuie să aflăm răspunsul la toate aceste întrebări”, a spus Diana Stoica, lidera deputaților USR. De ce contează Extinderea anchetei mută discuția din zona de controversă politică în cea a posibilelor standarde de integritate și a transparenței privind finanțarea deplasărilor unor demnitari și magistrați. În funcție de concluziile comisiei și de eventualele verificări interne la CCR și CSM, cazul poate genera presiune pentru reguli mai stricte privind acceptarea de beneficii și participarea la deplasări plătite de entități private. [...]
O posibilă schimbare la vârful CCR este discutată în afara unei baze legale explicite , după ce patru judecători numiți la propunerea PSD ar lua în calcul declanșarea unei proceduri pentru înlăturarea Siminei Tănăsescu din funcția de președinte al Curții Constituționale, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și funcționare instituțională : legea de organizare a Curții Constituționale nu prevede explicit o procedură de revocare a președintelui CCR, însă, conform surselor citate de G4Media, ar fi analizată o variantă „în oglindă” cu mecanismul de alegere a șefului Curții. Contextul: ancheta Senatului după întâlnirea neanunțată cu premierul interimar Demersul ar apărea pe fondul scandalului legat de o întâlnire neanunțată oficial între președinta CCR și premierul interimar Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului. Întâlnirea este anchetată de Senat, care vrea să stabilească cine a cerut discuția, ce s-a discutat și dacă a existat vreo legătură cu decizii pe care Curtea urma să le ia. Potrivit articolului, atât Ilie Bolojan, cât și Simina Tănăsescu au confirmat că întâlnirea a avut loc, dar au susținut că a fost una cu caracter administrativ, având ca temă identificarea unor spații suplimentare pentru CCR. Cine sunt judecătorii vizați și ce urmează Cei patru judecători numiți de PSD menționați în material sunt: Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. În paralel, audierile din Senat au fost amânate pentru 15 septembrie, după ce nici premierul interimar, nici președinta CCR nu au participat la ședința de marți; în cazul Siminei Tănăsescu a fost invocat faptul că se află în străinătate. Totodată, USR a cerut extinderea verificărilor, inclusiv privind modul în care imaginile video de la Senat au ajuns în spațiul public și o deplasare în străinătate a judecătorului CCR Cristian Deliorga alături de alți politicieni. Informațiile despre pregătirea unei proceduri de înlăturare sunt prezentate ca fiind „luate în calcul” și bazate pe surse, iar cadrul legal rămâne, deocamdată, neclar, tocmai pentru că legea nu descrie explicit o astfel de revocare. [...]
