Știri
Știri din categoria Politică
România și Bulgaria vor împinge în UE și NATO măsuri mai ferme anti-drone pentru a proteja transportul comercial din Marea Neagră, după atacul recent asupra unor nave în largul coastelor bulgare, potrivit News. Președintele Nicușor Dan avertizează că riscul nu se limitează la rutele maritime regionale, ci poate afecta și aprovizionarea agricolă către alte continente.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, despre „recentul atac cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră” și despre „celelalte incidente” care au afectat transportul maritim și infrastructura din apele teritoriale române.
Nicușor Dan leagă atacurile de contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și susține că acestea au efecte care depășesc zona de securitate, intrând în sfera economică și logistică.
„Aceste atacuri cu drone sunt consecinţe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi pun în pericol nu numai transportul maritim din regiunea noastră, ci şi aprovizionarea agricolă vitală către alte continente”.
Cei doi lideri au agreat o coordonare mai strânsă între România și Bulgaria pentru a promova, la nivel european și aliat, măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, cu obiectivul explicit de a crește siguranța navigației comerciale în Marea Neagră.
„Am convenit ca România şi Bulgaria să colaboreze strâns pentru a promova măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE şi al NATO, în vederea asigurării siguranţei transportului maritim comercial în Marea Neagră”.
Publicația nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al acestor măsuri, dincolo de intenția de a le promova în UE și NATO.
Recomandate
PSD își pornește pregătirile interne pentru anticipate, deși Sorin Grindeanu spune că scenariul nu e potrivit pentru România , pe fondul discuțiilor despre o posibilă dizolvare a Parlamentului dacă viitorul guvern nu trece de vot, potrivit Adevărul . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la România TV că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a reiterat că, deși anticipate sunt un mecanism prevăzut de Constituție, el nu le consideră o soluție potrivită în actualul context. „Eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă „pregătiri” în PSD și de ce contează Grindeanu susține că PSD a început deja demersuri organizatorice interne pentru eventualitatea anticipatelor, fără să detalieze public pașii concreți. Mesajul are relevanță operațională: partidul tratează scenariul ca pe o opțiune reală, chiar dacă, la nivel politic, îl contestă ca oportunitate pentru țară. „Am şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot Grindeanu afirmă că PNL și USR „fug” de alegeri anticipate și că nu și le doresc în acest moment. În plus, el spune că PSD ar obține „cel puțin un rezultat similar” cu cel de la ultimele alegeri, dacă s-ar ajunge la un astfel de scrutin. Contextul: miza votului pentru guvern și opțiunea dizolvării Parlamentului Discuția despre anticipate apare în scenariul în care Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Niculescu nu reușește să strângă sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie; în acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În același material, analistul politic Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” condițiile în care poate fi aplicată procedura și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice, însă articolul nu redă în extras detaliile acestor explicații. [...]
PNL riscă să plătească politic prelungirea crizei guvernamentale , după ce partidul ar urma să susțină învestirea unui premier tehnocrat cu un guvern PSD, deși anterior a existat o variantă cu premier liberal, potrivit G4Media . Mesajul vine de la Alina Gorghiu, care îl critică pe liderul PNL Ilie Bolojan pentru modul în care a gestionat blocajul politic. Într-o postare, Gorghiu susține că România a traversat „aproape jumătate de an” de „criză politică” și „interimat”, pe fondul unor „orgolii, blocaje și jigniri”, iar deznodământul ar fi tot un executiv susținut de PSD. „Mai ieri eram unii pe punctul de a fi dați afară pentru că am votat un guvern cu premier liberal, Adrian Veștea, miniștri liberali, cu PSD în guvern. Astăzi PNL decide să voteze un guvern cu premier tehnocrat, Luca Niculescu și guvern PSD.” Ce se schimbă, în logica PNL, și de ce contează Din perspectiva exprimată de Gorghiu, miza nu este doar numele premierului, ci costul politic al unei strategii care a prelungit interimatul și a dus, în final, la o soluție pe care partidul ar fi putut-o accepta mai devreme în condiții mai favorabile pentru PNL (cu premier liberal). Ea ridică explicit întrebarea dacă ar fi fost „mai bine” pentru PNL să fi fost votat guvernul cu Adrian Veștea sau dacă e „mai bine” ca PNL „alege opoziția”, sugerând că partidul trebuie să-și asume consecințele deciziei. Ce urmează Gorghiu anticipează că „la final va fi guvern”, dar avertizează că „parte din costurile crizei vor fi plătite în continuare”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul învestirii sau despre o decizie formală a conducerii PNL, dincolo de afirmațiile citate. [...]
PNL condiționează votul de învestire de continuitatea angajamentelor bugetare , iar această poziție poate reduce riscul de prelungire a crizei politice și de blocaj pe decizii fiscale, potrivit news.ro . Senatorul liberal Vasile Blaga spune că PNL va vota Guvernul condus de Luca Niculescu dacă acesta respectă „exact” parcursul Guvernului Ilie Bolojan și continuă angajamentele asumate, inclusiv cele legate de buget și de „măsurile care trebuie luate”. Blaga a făcut declarațiile înaintea ședinței PNL, argumentând că „nu putem continua cu această instabilitate” și că, în aceste condiții, partidul nu ar avea „nimic împotrivă” să susțină instalarea noului guvern, dacă sunt păstrate angajamentele față de parteneri. „Vedem situaţia din ţară. Nu putem continua cu această instabilitate. Dacă Guvernul Niculescu respectă exact parcursul Guvernului Bolojan, dacă rămânem în toate angajamentele pe care le avem cu partenerii, cele legate de buget, cele legate de măsurile care trebuie luate, nu avem nimic împotrivă să îl susţinem.” Acord politic, semnat cu premierul desemnat Senatorul PNL a mai spus că acordul „despre care s-a vorbit” va fi semnat cu premierul. În plus, Blaga a afirmat că îl cunoaște „de mulți ani” pe Luca Niculescu și că știe că acesta „asta va face”, referindu-se la respectarea direcției stabilite anterior. Întrebat de ce liberalii nu au votat guvernul propus de Adrian Veștea, Blaga a răspuns că PNL nu a fost consultat atunci, în timp ce, în cazul lui Luca Niculescu, acesta „a venit la partid” și și-a prezentat punctul de vedere. Ce decide PNL și ce urmează Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat pentru acordarea unui vot de instalare Guvernului Niculescu, invocând nevoia de a încheia criza politică. În același timp, PNL „nu va intra într-un guvern cu PSD”, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat, „cu obiective clare”. Potrivit lui Ionel Bogdan, decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. [...]
PNL votează instalarea Guvernului Niculescu , dar rămâne în afara Executivului , într-o formulă pe care Lucian Bode o descrie ca fiind dominată de miniștri dintr-un singur partid, situație rară „de pe vremea lui Adrian Năstase”, potrivit news.ro . Mesajul liberalilor indică o strategie de ieșire din criza politică fără asumarea guvernării, cu potențiale efecte asupra stabilității decizionale în perioada următoare. Deputatul PNL Lucian Bode a spus că, în 2024, împărțirea ministerelor între PNL și PSD a fost „corectă”, iar acum nu își amintește ca un guvern să fi fost format dintr-un număr atât de mare de miniștri proveniți de la un singur partid. În același timp, Bode a apreciat pozitiv perspectiva unui executiv „cu puteri depline”. „Nu spun că este un lucru rău, ci vă spun că este un lucru foarte bun că România s-ar putea să aibă un guvern cu puteri depline.” Vot de învestire, fără intrare la guvernare Întrebat dacă votul PNL pentru Guvernul Niculescu este o decizie strategică, Bode a evitat să o revendice direct, afirmând că „trebuie să răspundă cei care au decis această strategie”. În paralel, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat ca PNL să dea un vot de instalare a guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, „pentru încheierea crizei politice”. Ce condiții pune PNL și ce urmează PNL nu va intra într-un guvern cu PSD, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat Luca Niculescu, „cu obiective clare”, a mai precizat Ionel Bogdan. Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. Întrebat dacă și-ar fi dorit ca „liberal-conservatorii” să aibă reprezentare în Guvernul Niculescu, Lucian Bode a răspuns: „Mi-aș fi dorit ca PNL să fie la guvernare.” [...]
Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina printr-un pachet de sancțiuni și ajutor militar , pe fondul noilor tensiuni dintre Kiev și Casa Albă condusă de Donald Trump, în timp ce Volodîmîr Zelenski este primit la Londra inclusiv de Regele Charles. Informațiile apar în Politico . Zelenski a anunțat într-o postare pe X că, în timpul vizitei de miercuri în Regatul Unit, se va întâlni atât cu monarhul britanic, cât și cu premierul Andy Burnham , la Downing Street. Vizita vine după ce Trump l-a criticat pe liderul ucrainean și după ce a încheiat un acord cu Moscova pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină, potrivit aceleiași surse. Semnal politic cu efecte concrete: sancțiuni, rachete și finanțare Downing Street a transmis că premierul britanic a cerut miniștrilor să pregătească, în următoarele săptămâni, propuneri pentru sancțiuni suplimentare, ajutor militar și pachete fiscale de sprijin pentru Ucraina. Măsurile anunțate includ: livrarea de rachete sol-aer în valoare de 45 milioane lire sterline; implementarea unei interdicții privind exporturile rusești de gaz natural lichefiat (GNL); accelerarea livrărilor a peste 5.000 de „Lightweight Multirole Missiles” către Ucraina, pe parcursul a patru ani, finanțate cu 1,6 miliarde lire sterline. Primire „fără precedent” la Downing Street Zelenski urmează să primească o gardă ceremonială din partea No.12 Company The Irish Guards la sosirea sa la Downing Street miercuri după-amiază, iar un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că gestul este considerat „fără precedent”. În paralel, Regele Charles este programat să îl primească pe președintele ucrainean în audiență, într-o nouă rundă de întâlniri care, potrivit Politico, urmăresc să susțină public liderul de la Kiev într-un moment sensibil. Context: Londra încearcă să „repare punți” cu Washingtonul Politico notează că aceasta este prima vizită a lui Zelenski într-o capitală europeană de la anunțul făcut vinerea trecută de Trump privind acordul cu Rusia și a doua întâlnire a liderului ucrainean cu Burnham. Burnham a evitat până acum să îl condamne pe președintele SUA pentru înțelegerea cu Moscova, spunând parlamentarilor că vrea să „încerce să repare punți astfel încât sprijinul să revină”. Într-o declarație emisă înaintea vizitei, premierul britanic a insistat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit” și legat de securitatea Regatului Unit. [...]
AUR cere implicarea Parlamentului European în monitorizarea justiției din România , printr-un apel adresat eurodeputaților să urmărească „acțiunile justiției” în cazul lui Călin Georgescu , într-un demers care mută disputa politică în zona de supraveghere și legitimitate instituțională la nivel european, potrivit news.ro . Conferința, intitulată „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, a fost organizată miercuri de AUR în Parlamentul European. În intervenția sa, președintele AUR, George Simion , a susținut că o parte a românilor „nu mai recunosc” România ca „o democrație funcțională” și a invocat situații precum „alegeri anulate”, „candidați populari” interziși sau trimiși „în închisoare sub acuzații contestate”, precum și contestarea legitimității alegerilor. Apel către eurodeputați: „monitorizare” și criterii invocate Simion a cerut membrilor Parlamentului European să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și „cazurile aferente”, invocând criterii precum „proporționalitate, echitate și independență”. Totodată, a cerut ca eurodeputații să reafirme că „voința populară” exprimată în alegeri libere nu poate fi răsturnată „prin procese nejustificate” și a susținut că excluderea unor forțe politice din competiția electorală ar slăbi „valorile europene”. Mesajul politic: contestarea cadrului democratic În același discurs, liderul AUR a afirmat că a auzit „de la Nicușor Dan” despre un „cordon sanitar”, precum și despre „creditori internaționali care nu vor alegeri” și declarații potrivit cărora alegerile „nu sunt bune pentru cetățeni”. În acest context, Simion a spus: „Nu suntem democraţie, suntem republică bananieră sau huntă, cum exista pe vremuri în America de Sud sau în anumite ţări africane, doar în unele.” El a mai transmis un mesaj în care a cerut eliberarea „deținuților politici” și „restaurarea democrației” și a „competiției democratice autentice”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre cazurile la care se referă. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă apelul către eurodeputați va fi urmat de o solicitare formală sau de un demers instituțional în Parlamentul European; declarațiile sunt prezentate ca poziționare politică în cadrul conferinței organizate de AUR. [...]
