Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan a cheltuit pe deplasările externe din 2025 cât a costat un singur zbor privat al lui Klaus Iohannis, potrivit Libertatea. Diferența semnificativă în costurile oficiale de transport aerian între cei doi președinți subliniază abordări distincte în gestionarea resurselor publice.
Conform datelor, Nicușor Dan a cheltuit 936.000 de lei pe deplasările externe din 2025. În contrast, un singur zbor de lux al fostului președinte Klaus Iohannis la Paris a costat 900.000 de lei. Această comparație evidențiază o diferență majoră în cheltuielile de transport aerian ale celor doi lideri.
Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a optat pentru utilizarea avionului de transport trupe Spartan al Forțelor Aeriene Române pentru vizitele oficiale, spre deosebire de Klaus Iohannis, care a preferat aeronavele de lux închiriate. Excepția a fost o deplasare în SUA, când condițiile meteo au impus utilizarea unui avion privat.
„Am ales să folosesc resursele statului într-un mod responsabil, evitând cheltuielile excesive,” a declarat Nicușor Dan.
În perioada 2015-2025, Klaus Iohannis a cheltuit 113,6 milioane de lei pentru 193 de zboruri externe, ceea ce reprezintă o medie de peste 115.000 de euro per deplasare. Cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate în ultimii cinci ani de mandat, cu o medie de 180.000 de euro per zbor.
Anul 2023 a fost cel mai costisitor pentru Klaus Iohannis, cu cheltuieli de 7,3 milioane de euro pentru 26 de deplasări. Aceste cifre subliniază diferențele în abordarea cheltuielilor de transport aerian între fostul și actualul președinte al României.
Această comparație între cheltuielile de transport aerian ale celor doi lideri români reflectă nu doar diferențele de stil, ci și abordările distincte în gestionarea fondurilor publice.
Recomandate
România își reafirmă creșterea bugetului apărării la 2,5% din PIB, cu 40% pentru echipamente noi , în linie cu angajamentele discutate la Summitul B9 , pe fondul evaluării comune că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru statele participante, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus, miercuri, la finalul reuniunii, că statele din formatul B9 și cele din zona nordică „au preocupări comune” și „o amenințare comună, Rusia”, motiv pentru care este „logic” ca pozițiile lor să fie compatibilizate. În discuții a apărut și ideea ca această compatibilitate să devină, la un moment dat, „mai formală”, într-un format mai extins. „Statele din formatul B9, statele din zona nordică, au preocupări comune şi au o ameninţare comună, Rusia.” Miza: bani mai mulți pentru apărare, transformați în capabilități Șeful statului a indicat că deciziile asumate vizează suplimentarea cheltuielilor militare și, mai ales, transformarea acestor alocări în „capabilități” – adică dotări și resurse operaționale – pentru o alianță „mai bine pregătită pentru amenințări”. El a vorbit și despre nevoia de reechilibrare a contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și Statele Unite, menționând sintagma „NATO 3.0” din declarația comună. În ceea ce privește România, Nicușor Dan a precizat nivelul bugetului apărării pentru acest an și structura cheltuielilor: cheltuieli militare de 2,5% din PIB ; 40% din această alocare merge către echipamente noi . Totodată, președintele a spus că participanții au trecut în revistă stadiul angajamentelor asumate la summitul NATO de anul trecut de la Haga, susținând că există progres și că statele participante „se țin de cuvânt”. Ucraina, Moldova și securitatea la graniță, pe agenda discuțiilor În declarațiile de la final, Nicușor Dan a arătat că în documentul comun este menționat explicit faptul că Rusia reprezintă o amenințare, iar textul include referiri la Ucraina și la continuarea sprijinului: asistență militară „în faza curentă” și „garanții de securitate” într-o etapă ulterioară. Președintele a spus că România a ridicat și subiectul Republicii Moldova, descrisă ca stat de pe Flancul estic „amenințat” într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, argumentând că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru Moldova, România, Ucraina și alianță. Un alt punct a vizat preocuparea publică legată de drone care ajung să treacă granița României. Nicușor Dan a afirmat că a discutat acest subiect cu secretarul general al NATO și a invocat proiectul „ Santinela Estului ”, aflat „în interiorul NATO”, care „progresează” și are ca scop protecția cetățenilor români. Ce urmează: pregătirea pentru summitul NATO de la Ankara Potrivit președintelui, summitul B9 funcționează tradițional ca etapă de pregătire pentru summitul NATO, care anul acesta va avea loc la Ankara. Nicușor Dan și-a exprimat încrederea că reuniunea NATO va fi „un succes” și a transmis disponibilitatea României de a sprijini, până atunci, demersurile necesare. [...]
Traian Băsescu susține că Europa va relua dialogul cu Rusia , în pofida sancțiunilor și a relațiilor diplomatice înghețate după invazia din Ucraina, potrivit news.ro . Mesajul are relevanță de politică externă și securitate: indică o posibilă repoziționare, în timp, a canalelor de negociere europene cu Moscova, indiferent de actualul blocaj. Declarația a fost făcută miercuri seară, la TVR Info, unde fostul președinte a argumentat că reluarea discuțiilor este inevitabilă „pentru că sunt aici, în Europa” și că „probabil se va găsi şi un modus vivendi” între părți. „Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuţiile cu Federaţia Rusă, pentru că sunt aici, în Europa. Şi probabil se va găsi şi un modus vivendi de a ne suporta unii pe alţii.” Ce spune Băsescu despre rolul României Întrebat ce rol ar avea România într-un eventual peisaj de negocieri, Băsescu a afirmat că România „nu are un rol” în această ecuație, dar poate construi roluri punctuale în alte direcții, dacă își propune explicit acest lucru. „Nu, nu are rol. Uite, în consolidarea Flancului Estic ne-am găsit un rol. Ne mai putem găsi rol în menţinerea bunelor relaţii cu Statele Unite, ne putem duce oricând în Orientul Mijlociu (...) ne putem duce oricând în Africa. (...) România chiar ar putea, cu o condiţie, să vrea.” Context: sancțiuni și relații înghețate În prezent, zeci de state au impus sancțiuni Rusiei după declanșarea conflictului din Ucraina, iar pentru cele mai multe țări relațiile diplomatice cu Federația Rusă rămân înghețate, notează news.ro. În acest cadru, ideea reluării dialogului apare ca o proiecție politică pe termen nedefinit, fără un calendar indicat în declarațiile citate. [...]
Traian Băsescu cere întărirea cooperării cu Turcia pentru securitatea la Marea Neagră , argumentând că România nu poate „controla” regiunea fără Ankara, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat miercuri, la TVR Info, că „linia parteneriatului cu Statele Unite trebuie păstrată cu toate eforturile cu putință”, inclusiv „cu concesii, dacă este nevoie”. În același timp, el a insistat că securitatea în NATO nu depinde exclusiv de SUA și a indicat nevoia de a consolida cooperarea regională. De ce contează: Marea Neagră, între capacități militare și interese economice Băsescu a făcut apel la întărirea „ trilateralei” Turcia–România–Polonia , plasând Turcia în centrul ecuației de securitate la Marea Neagră. „Consolidați trilaterala Turcia, România, Polonia. Pentru că Marea Neagră nu o să o controlăm cu altcineva decât cu Turcia.” În argumentația sa, Ankara are atât interese economice, cât și capabilități militare relevante în regiune. El a spus că Turcia „exploatează deja platforme care extrag gaze din Marea Neagră” și că dispune de „capacitatea navală” necesară pentru a menține echilibrul. Ce spune despre rolul României și al Ucrainei Fostul șef al statului a susținut că Turcia „trebuie atrasă” în proiectele de securizare a Mării Negre și a menționat că și Ucraina are „rolul ei” în regiune. Despre România, Băsescu a afirmat că, „chiar dacă încă nu are nave”, a făcut achiziții de rachete amplasate pe coasta Mării Negre, „rachete sol-navă”, concluzionând că țara „nu este descoperită complet”. [...]
România și Ucraina trec la pași de implementare ai Parteneriatului Strategic , cu un pachet de direcții care vizează direct cooperarea economică și proiectele cu impact operațional la graniță, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan , a avut miercuri o rundă de consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , în marja Summitului B9 de la Palatul Cotroceni, unde Zelenski a fost invitat special. Cei doi șefi de stat au convenit „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic România–Ucraina. Ce domenii intră în pachetul de implementare Conform mesajului transmis de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, accentul este pus pe cinci direcții: consolidarea relațiilor comerciale; cooperarea transfrontalieră; securitatea energetică; inovația în apărare; educație. Nicușor Dan a precizat că dialogul continuă discuțiile începute „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România. Miza industrială: transfer de expertiză în tehnologii de apărare În aceeași comunicare, președintele României a arătat că Ucraina a acumulat experiență în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, „în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria sa să beneficieze de această expertiză în dezvoltarea și producerea de tehnologii de apărare. Totodată, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare , cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street . Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina. La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins. Ce înseamnă „NATO 3.0” în logica summitului: bani mai mulți, capabilități, echilibru transatlantic Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel: respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare; „transformarea banilor în capabilități”, pentru ca Alianța să fie mai bine pregătită pentru amenințări; echilibrarea contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și SUA. România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare. Presiune pe securitatea regională: Moldova, dronele și proiectul „Santinela Estului” În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii. Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați. Rutte: investiții mai mari și sprijin american pentru Ucraina, pe agenda NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați. Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO. Declarația comună și excepția Ungariei Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația. În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. [...]
România și Ucraina vor să accelereze implementarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe securitatea energetică și industria de apărare , după discuțiile dintre președintele României, Nicușor Dan , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc miercuri, în contextul în care Zelenski a fost „invitatul special” al Summitului B9, iar cei doi lideri au avut și consultări bilaterale, continuând dialogul început „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a președintelui ucrainean în România, conform unei postări a lui Nicușor Dan pe Facebook. Ce domenii intră în cooperarea anunțată Șeful statului român a indicat că România și Ucraina vor colabora în mai multe arii, inclusiv: comerț; securitate energetică; industria de apărare. În mesajul public, Nicușor Dan a transmis că cele două părți urmăresc „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe relațiile comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație. Miza pentru industria de apărare: tehnologie și producție Un punct distinct al discuțiilor vizează transferul de know-how dinspre Ucraina către România, pe fondul experienței acumulate de Kiev în utilizarea tehnologiilor militare noi. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare.” În același timp, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
