Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile Moscovei despre „lipsa sprijinului” pentru unire ridică miza politică a dosarului România–Republica Moldova, într-un moment în care la București există deja o inițiativă legislativă pe această temă, iar la Chișinău obiectivul oficial rămâne aderarea la UE. Potrivit Profit, Ministerul rus de Externe susține că „o majoritate covârșitoare” a moldovenilor nu dorește unirea cu România, invocând date din recensământ și acuzând o „campanie” de influențare a opiniei publice.
Afirmațiile au fost făcute pentru agenția TASS de Iuri Pilipson, directorul Departamentului II Europa din MAE rus, care a contestat sondajele ce ar indica o creștere a susținerii pentru unire. El a invocat faptul că, la „cel mai recent recensământ”, 76,7% dintre cetățenii chestionați s-au declarat moldoveni, iar 8% s-au declarat români.
„În ciuda presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, din câte știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea națională, nici la statalitate.”
În același material este menționat că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a stabilit ca obiectiv pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030. Totodată, ea nu a exclus varianta aderării la UE prin unirea Republicii Moldova cu România, precizând că ar susține o asemenea opțiune dacă ar fi supusă unui referendum.
Pe plan intern, Profit notează că o propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, depusă de parlamentari S.O.S. România, a trecut tacit de Camera Deputaților și urmează să ajungă la Senat, for decizional. Inițiativa a fost depusă la 14 aprilie și a primit punct de vedere negativ din partea Guvernului, precum și avize negative de la comisia juridică și comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților.
Adoptarea tacită a intervenit după depășirea termenului de 45 de zile, iar proiectul merge mai departe „în forma inițiatorului”, în condițiile în care nu a existat o dezbatere în plen, conform informațiilor din articol.
În proiect se arată, între altele, că Parlamentul României ar decide unirea și ar abilita Guvernul să înceapă „de urgență” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii, urmând ca după adoptare să fie notificate autorități și organizații internaționale menționate în textul inițiativei.
Prin poziționarea publică a MAE rus, tema unirii capătă o dimensiune suplimentară de politică externă și de comunicare strategică, pe fondul unei inițiative legislative aflate în circuit parlamentar la București și al calendarului de integrare europeană avansat de Chișinău. În perioada următoare, punctul de interes rămâne traseul proiectului la Senat și modul în care autoritățile române și cele moldovene vor gestiona public această temă, în paralel cu agenda de aderare la UE.
Recomandate
Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR , avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o reacție citată de Antena 3 . Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată. Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege. „Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.” De ce contează: „reversibilitatea” poate opri cererile de plată Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri. În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență). Ce plăți ar putea fi afectate, potrivit ministrului Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată. „Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!” Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată. Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură. Context politic: PSD pregătește un proiect privind capacitățile pe cărbune, Bolojan critică În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva. Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate. Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice. [...]
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
Rusia riscă o tranziție politică instabilă, fără un mecanism credibil de succesiune , iar această vulnerabilitate poate amplifica incertitudinea internă și externă atunci când Vladimir Putin va părăsi inevitabil Kremlinul, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează Foreign Affairs . Putin, în vârstă de 73 de ani, a construit în peste două decenii un regim personalist, cu puterea concentrată în jurul său și al unui cerc restrâns de aliați. Problema centrală, arată analiza, este absența unui plan concret pentru „ziua de după”, ceea ce face probabilă o succesiune negociată în grabă sau o competiție dură între elite, în locul unei tranziții ordonate. De ce contează: arhitectura formală există, dar decizia reală ar rămâne la „selectorat” Constituția Rusiei prevede alegeri de tranziție în termen de trei luni de la vacanța funcției prezidențiale, iar prim-ministrul devine președinte interimar până la scrutin. Totuși, cadrul legal nu stabilește cine se poate poziționa cu șanse reale pentru a câștiga, iar rezultatul ar depinde, cel mai probabil, de înțelegeri între un grup restrâns din interiorul sistemului – un „selectorat”, adică nucleul de persoane care controlează instituții-cheie și pot influența decisiv transferul de putere. Analiza avertizează că miza depășește persoana lui Putin: este pusă sub semnul întrebării capacitatea regimului de a gestiona o tranziție fără fracturi, într-un moment în care o parte importantă a elitei care îl înconjoară este, la rândul ei, îmbătrânită. Blocajul generațional: aliați vârstnici, pretendenți fără „rampă” instituțională Sistemul construit de Putin a menținut stabilitatea prin loialități personale, dar a exclus generațiile următoare de la politica de vârf și de la acumularea de autoritate și competențe de guvernare. În acest context, succesiunea ar putea deveni mai greu de controlat, pentru că ambițiile amânate ale unor actori mai tineri ar putea intra în conflict cu reflexele de conservare ale cercului vechi. În același timp, publicația notează că Putin a evitat constant să desemneze un succesor și să instituționalizeze un proces clar. Partidul „Rusia Unită” nu a fost construit ca mecanism de selecție a unui moștenitor, iar Constituția exclude funcția de vicepreședinte, eliminând o cale formală de „succesor desemnat”. Prim-ministrul, interimar prin Constituție, dar fără bază proprie de putere Deși prim-ministrul ar prelua interimatul, Putin ar fi ales în timp prim-miniștri fără o bază solidă de putere, pentru a nu-i putea eclipsa autoritatea. În acest cadru, actualul premier, Mihail Mișustin , este descris ca neavând o rețea proprie de susținători loiali, ceea ce i-ar îngreuna transformarea interimatului într-o victorie electorală. Singura încercare relevantă de „succesiune controlată” amintită este episodul Dmitri Medvedev: în 2008, Putin l-a susținut pentru președinție și a devenit prim-ministru, dar și-a păstrat influența și a revenit la funcția supremă în 2011, într-o mișcare cunoscută în Rusia drept „rocadă”. Ulterior, Medvedev a fost marginalizat treptat. Cercul restrâns din jurul lui Putin și riscul unei lupte interne Analiza indică faptul că Putin se sprijină pe un grup de aliați septuagenari care controlează pârghii esențiale ale statului, de la securitate la armată. Sunt menționați, între alții: Alexander Bortnikov (FSB), Serghei Narîșkin (informații externe), Alexander Bastrîkin (Comitetul de Investigații), Viktor Zolotov (Garda Națională), Serghei Șoigu (Consiliul de Securitate) și Valeri Gherasimov (Statul Major General). În acest tip de sistem, în care loialitățile și rețelele informale cântăresc mai mult decât regulile, o succesiune disputată poate degenera într-o confruntare între facțiuni, mai ales dacă actorii-cheie nu reușesc să coordoneze rapid o soluție acceptată. Precedentul istoric invocat: succesiunea după Stalin Pentru a ilustra cum funcționează, în practică, o succesiune într-un regim puternic personalizat, analiza face trimitere la perioada de după moartea lui Iosif Stalin (1953), când, deși exista o arhitectură formală, puterea reală s-a tranșat prin competiție între vârfurile sistemului, pe parcursul mai multor ani. Concluzia de fond este că, și în cazul unei plecări a lui Putin, regulile constituționale ar putea oferi doar cadrul, nu și soluția: rezultatul ar depinde de echilibrul dintre instituțiile controlate de elite și de capacitatea acestora de a evita o escaladare a rivalităților interne. [...]
Crin Antonescu pune presiune pe numirea viitorului premier, indicându-l pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare ca „singura soluție” pentru ieșirea din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută sâmbătă seară, la Antena 3 CNN, unde Antonescu a fost întrebat dacă l-ar fi numit pe Ilie Bolojan prim-ministru în cazul în care ar fi ajuns președinte. Răspunsul său a fost „Nu”, iar fostul lider liberal a susținut că a fost singurul dintre candidații aflați „la vârf” care nu a spus niciodată că îl va pune pe Bolojan premier. În același context, Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan ar fi fost folosit în campania electorală drept „un atu electoral” de Nicușor Dan și a indicat explicit cine ar fi trebuit, în opinia sa, să fie desemnat de președinte pentru a închide criza. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare.” De ce îl indică pe Nazare: Finanțe, relația cu UE și negocierea în coaliție Antonescu și-a argumentat opțiunea prin profilul lui Alexandru Nazare, invocând experiența acestuia la Ministerul Finanțelor și rolul în relația cu instituțiile europene și cu creditorii. „Mie mi se pare că Nazare e singura soluție care răspunde punctelor esențiale pe care le ceri de la un prim-ministru și în situația în care ne aflăm.” Fostul lider liberal a mai spus că Nazare se află la al doilea mandat de ministru al Finanțelor și că el, nu Bolojan, „a purtat toată această comunicare” cu Comisia Europeană, instituțiile bancare și creditorii. În plus, Antonescu a invocat experiența politică „mai diversă” a lui Nazare (parlamentar, europarlamentar, ministru și la alte portofolii) și „capacitatea de a dialoga cu forțe politice”, pe care o consideră esențială într-un guvern de coaliție. Contextul politic invocat: „criză de conducere” În aceeași intervenție, Antonescu a vorbit despre o „criză de conducere” în România și a plasat „sediul problemei” la Palatul Cotroceni, în linie cu ideea că decizia de desemnare a premierului este punctul de blocaj care trebuie deblocat printr-o nouă nominalizare. [...]
Noul președinte al Columbiei promite o ofensivă împotriva narco-terorismului, cu efecte directe asupra securității și economiei , potrivit Al Jazeera . Politicianul de dreapta Abelardo De La Espriella a preluat funcția după ce a câștigat la limită turul doi al alegerilor prezidențiale din iunie. Miza imediată a noului mandat este una operațională: De La Espriella spune că va „zdrobi” narco-terorismul și că va aborda simultan problemele de securitate și traficul de droguri, într-un context în care aceste fenomene au impact direct asupra stabilității interne și a activității economice. În paralel, noul președinte își asumă și gestionarea „provocărilor economice”, fără ca materialul să ofere detalii despre măsuri concrete sau ținte. Din informațiile disponibile, mesajul central este că agenda de securitate va fi tratată ca prioritate, cu potențiale consecințe asupra mediului de afaceri și a investițiilor, în funcție de modul în care vor evolua riscurile și costurile asociate. Repoziționare externă: apropiere de SUA și de Donald Trump Al Jazeera notează că De La Espriella vrea să aducă Columbia „mai aproape” de Statele Unite și de Donald Trump. O astfel de repoziționare poate influența cooperarea pe teme de securitate și antidrog, dar și relațiile economice, în funcție de direcția concretă a politicilor bilaterale. Materialul nu precizează calendarul sau instrumentele prin care noua administrație intenționează să își implementeze promisiunile, iar amploarea schimbărilor va depinde de primele decizii de guvernare după instalare. [...]
Reducerea consumului cu 200–300 MW în orele de seară din ultimele zile arată că apelurile Guvernului pentru economisirea energiei au avut efect imediat, într-un context de secetă și importuri limitate, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a spus că scăderea este vizibilă în special seara și a mulțumit „românilor, companiilor, instituțiilor” care au răspuns solicitării. Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, la RFI, după ce premierul a cerut repetat populației, firmelor și instituțiilor să-și reducă consumul. Bolojan a precizat că, în afară de ziua cu cele mai ridicate temperaturi („alaltăieri”), „în fiecare zi” s-au înregistrat reduceri. De ce contează: seceta și importurile limitate împing spre managementul cererii Premierul a legat explicit economisirea de constrângerile din sistem: „atunci când este secetă” și „capacitatea de a importa este limitată”, „soluția de bază este să reduci consumul la nivelul la care poți asigura producția și la care se adaugă importul”. Ca ordin de mărime, el a comparat scăderea de 200–300 MW cu un consum „într-o zi normală din anul trecut” de 7.700–8.000 MW. Alte teme atinse de premier În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit și despre: analiza rapidă a Curții Constituționale asupra legii integrității, cu posibilitatea retrimiterii la Parlament dacă un articol este declarat neconstituțional; condițiile în care PNL ar susține un viitor guvern, inclusiv unul „cu profil tehnocrat”, dacă are o susținere parlamentară stabilă și un program axat pe controlul cheltuielilor și reducerea deficitelor. [...]
