Știri
Știri din categoria Politică
Mette Frederiksen a câștigat alegerile, dar depinde de negocieri pentru a rămâne premier, potrivit POLITICO, după un scrutin în care social-democrații au obținut cel mai slab rezultat din ultimul secol, dar au rămas primul partid.
Mette Frederiksen a ieșit „șifonată” din alegerile parlamentare din Danemarca, însă păstrează o cale realistă către un nou mandat la conducerea guvernului de la Copenhaga. Social-democrații au câștigat cele mai multe voturi, pe fondul unei ierni tensionate în care Frederiksen s-a confruntat public cu președintele SUA, Donald Trump, pe tema Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei.
„Sunt, evident, dezamăgită că am pierdut teren. Dar cred că este un rezultat acceptabil”, a spus Frederiksen, la sosirea la un eveniment post-electoral, conform TV2.
În discursul de după alegeri, Frederiksen a spus că intenționează să rămână prim-ministru, dar a admis că formarea unui nou guvern nu va fi ușoară. Ea a declarat ulterior că a fost deja în contact cu „mai mulți” lideri de partid, în perspectiva negocierilor pentru o coaliție.
Rezultatul electoral o obligă însă la aritmetică parlamentară: social-democrații au luat 21,9% din voturi, iar „blocul roșu” (stânga) nu a atins pragul de 90 de mandate necesar majorității. Cu 84 de locuri, blocul lui Frederiksen a devansat „blocul albastru” (dreapta), care a strâns 77 de mandate, condus de Venstre și Liberal Alliance; Venstre a obținut 10,1%, cel mai slab rezultat din istoria sa.
Cheia guvernării pare să fie Lars Løkke Rasmussen, ministru de externe și liderul partidului centrist Moderates, care poate înclina balanța fie spre Frederiksen, fie spre liderul Venstre, Troels Lund Poulsen. Rasmussen le-a cerut celor doi să înceteze atacurile reciproce din campanie și să iasă din „războiul de tranșee”, folosind o metaforă sportivă: „Coborâți și alăturați-vă nouă. Stați pe lângă fanioanele de colț; noi suntem la mijloc. Veniți și jucați cu noi”, a spus el marți seară. În același timp, Poulsen a exclus refacerea guvernării cu Frederiksen și i-a cerut lui Rasmussen să sprijine un executiv conservator.
Negocierile sunt complicate și de condițiile puse de aliați din stânga: Red-Green Alliance a anunțat că nu intră la guvernare decât într-o formulă strict de stânga, ceea ce ar putea exclude Moderates. Liderul formațiunii, Pelle Dragsted, a spus că „dacă vrea să folosească mandatele noastre, trebuie să propună un guvern roșu”, după ce partidul a obținut 6,3%. În paralel, Pia Olsen Dyhr, lidera Green Left (11,6%, locul doi), a apreciat că toate variantele rămân posibile, dar că discuțiile „vor fi dificile”.
POLITICO notează că situația din Danemarca se înscrie într-un tablou european mai larg, în care centru-stânga „arată o revenire a combativității”, iar opoziția față de politici de tip Trump sau confruntarea directă cu Trump poate fi o strategie electorală eficientă. Frederiksen a convocat alegeri anticipate în 2026 după un salt în sondaje, pe fondul disputei cu Washingtonul privind Groenlanda.
Contextul intern rămâne însă marcat și de controversele din mandat, inclusiv scandalul din 2020 privind sacrificarea în masă a nurcilor, decizie criticată pentru lipsa unei baze legale adecvate.
Recomandate
Giorgia Meloni își remaniază echipa după eșecul la referendum , potrivit POLITICO , după ce alegătorii au respins luni reforma sa emblematică a justiției, un vot considerat pe scară largă un test de leadership pentru premierul Italiei. Înfrângerea a slăbit autoritatea lui Meloni și a încurajat opoziția, care a tratat rezultatul ca pe o sancțiune politică, nu ca pe o respingere a unei „revizuiri tehnice”, așa cum prezentase guvernul pachetul de reformă. Efectul imediat a fost o criză politică în interiorul executivului. Marți, doi oficiali de rang înalt din Ministerul Justiției au demisionat, iar un al treilea membru al cabinetului, vizat de acuzații de fraudă, ar urma să le urmeze exemplul. Toți cei trei sunt ținte ale unor investigații ale procurorilor, într-un moment sensibil pentru un guvern care a încercat să limiteze influența sistemului judiciar; criticii au susținut că referendumul urmărea, în esență, protejarea politicienilor de anchete. Unul dintre demisionari este subsecretarul de stat Andrea Delmastro Delle Vedove, aliat vechi al lui Meloni, asociat în presă cu un clan mafiot din Roma după ce s-a aflat că a investit într-un restaurant împreună cu fiica unui interpus mafiot condamnat. Delmastro Delle Vedove a negat orice abatere, a spus că și-a corectat greșeala „de îndată ce a aflat”, dar a admis că „ar fi trebuit să fie mai prudent”. „Am luptat întotdeauna împotriva criminalității și am avut rezultate concrete și importante... Dar îmi asum responsabilitatea [pentru greșeală] în interesul națiunii și, în plus, din afecțiunea pe care o am pentru guvern și pentru prim-ministru”, a declarat el într-un comunicat de marți, prin care și-a anunțat demisia. Șefa de cabinet din Ministerul Justiției și fost deputat, Giusi Bartolozzi, se confruntă cu acuzații penale legate de un presupus mușamalizări într-un caz care îl implică pe un lider de război libian, arestat anul trecut pe baza unui mandat al Curții Penale Internaționale și apoi scos cu avionul din Roma. În paralel, Meloni a transmis că și-a pierdut încrederea în ministrul Turismului, Daniela Santanchè, trimisă în judecată pentru presupusă fraudă legată de ajutoare din perioada Covid-19, afirmând într-o declarație că „spera” ca aceasta să aleagă să demisioneze. Ministrul Justiției, Carlo Nordio, autorul reformei respinse, și-a asumat responsabilitatea pentru eșec, dar a spus că nu va demisiona și că, după alegerile naționale așteptate anul viitor, se va „întoarce la studiul și hobby-urile” sale. Opoziția a acuzat-o pe Meloni că își caută „țapi ispășitori” și a cerut explicații în parlament, în timp ce lideri centriști au descris demisiile drept necesare, dar întârziate, și au vorbit despre un „cutremur politic” în guvern. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna a ironizat amenințările PSD cu ieșirea din coaliție , susținând că UDMR nu anunță din timp o eventuală retragere de la guvernare, ci acționează imediat când ia o decizie. Declarațiile au fost făcute la Digi24 și sunt atribuite de HotNews.ro agenției News.ro. Tanczos Barna a amintit că UDMR a părăsit în trecut coaliții de guvernare, fie prin decizie proprie, fie în urma unor tensiuni politice, și a comparat această experiență cu mesajele recente ale social-democraților despre o posibilă ieșire din coaliție. „Şi noi am mai ieşit din coaliţii. Au fost situaţii când am ieşit noi, au fost situații când am fost împinşi pe scări. Noi când spunem că ieşim, a doua zi am ieşit. Punct. Deci noi nu spunem cu şapte luni înainte că s-ar putea să facem, că ne mai gândim, că mai analizăm”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna, citat de News.ro. Vicepremierul a mai spus că UDMR urmărește compromisul și dialogul, inclusiv în discuțiile din jurul bugetului, și a avertizat asupra costurilor unei crize politice interne în actualul context internațional. În acest cadru, el a argumentat că România ar avea de câștigat dacă evită escaladarea disputelor politice în perioada următoare, cel puțin până la o eventuală detensionare a situației externe. [...]
Viitorul coaliției de guvernare este incert după Paște, avertizează Ilie Bolojan iar tensiunile dintre PNL și PSD riscă să destabilizeze actuala formulă de putere, potrivit Digi24 . Premierul și liderul PNL susține că social-democrații au „escaladat o zonă de conflict” și au încălcat protocolul coaliției, punând sub semnul întrebării continuitatea guvernării după sărbătorile pascale din 2026. Bolojan atrage atenția că România traversează o perioadă complicată, atât pe plan intern, cât și extern, iar stabilitatea politică este esențială. El invocă presiunea deficitului bugetar și costurile ridicate ale datoriei publice, menționând că doar dobânzile ar urma să ajungă la circa 60 de miliarde de euro în acest an. În acest context, o eventuală ruptură a coaliției ar putea accentua incertitudinea economică. În același timp, liderul PNL subliniază că relația dintre partidele aflate la guvernare trebuie să se bazeze pe respect reciproc și pe respectarea regulilor convenite. În opinia sa, comportamentul recent al PSD, inclusiv inițiativele și voturile din Parlament, contravin acestor înțelegeri și afectează credibilitatea guvernării în fața cetățenilor. Ce reproșează PNL partenerilor de coaliție încălcarea protocolului politic agreat între partide inițiative legislative fără consultare escaladarea tensiunilor în spațiul public Bolojan admite însă că atât PNL, cât și PSD poartă responsabilitatea pentru situația actuală a României, inclusiv pentru evoluțiile din ultimele decenii. Cu toate acestea, el consideră că menținerea guvernării este necesară pentru stabilitatea economică și pentru evitarea unor derapaje. Posibile scenarii după Paște menținerea coaliției, cu ajustări și negocieri ieșirea PSD de la guvernare depunerea unei moțiuni de cenzură retragerea miniștrilor social-democrați Premierul a precizat că PSD are libertatea de a decide direcția politică, inclusiv prin depunerea unei moțiuni de cenzură sau retragerea din Executiv. Totodată, el a respins criticile privind o presupusă apropiere de USR, explicând că numirile din guvern reflectă ponderea partidelor din coaliție. În concluzie, declarațiile lui Ilie Bolojan conturează o coaliție fragilă, în care deciziile din perioada imediat următoare ar putea redefini echilibrul politic și stabilitatea guvernării în România. [...]
PNL acuză PSD că amână decizia privind guvernarea până la 20 aprilie , pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre o posibilă ieșire a social-democraților de la guvernare. Deputatul PNL Raluca Turcan a declarat marți că este „mai mult decât penibil” faptul că PSD amână o decizie privind rămânerea la guvernare până în 20 aprilie. Turcan susține că PSD ar fi încălcat în mod repetat protocolul coaliției, ar fi sabotat decizii și ar fi pus interesul politic înaintea celui public, într-un moment în care, în opinia sa, agenda guvernamentală ar trebui să fie concentrată pe consolidarea economiei și gestionarea prețurilor la combustibili. „Este deja mai mult decât penibil ce face PSD: avem de consolidat economia, ei vor să arunce Guvernul în aer, avem de gestionat preţurile la combustibili, ei efectiv nu mai pot sta la aceeaşi masă cu Ilie Bolojan”, a scris Turcan pe Facebook , potrivit Agerpres. În același registru, deputatul PNL Gigel Știrbu a susținut că amânarea nu ar avea legătură cu „responsabilitatea”, ci cu mize legate de numiri în funcții-cheie. El a indicat, între altele, procurori, Parchetul General, DNA și șefi de servicii, afirmând că acestea ar fi zone relevante pentru dosare de corupție și răspunderea în fața legii. Știrbu a descris prelungirea termenului drept o „operațiune de salvare” și a afirmat că PSD ar urmări „controlul asupra justiției”. Pe plan politic, Biroul Politic Național al PNL a adoptat luni o rezoluție prin care partidul spune că susține stabilitatea guvernamentală și Guvernul condus de Ilie Bolojan și cere PSD să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare. Tot luni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că pe 20 aprilie va avea loc o consultare internă privind ieșirea sau nu de la guvernare, ceea ce menține incertitudinea asupra formulei guvernamentale în următoarele săptămâni. [...]
Rata de aprobare a lui Donald Trump în rândul americanilor a scăzut la 36%, pe fondul scumpirii carburanților și al războiului cu Iranul , potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de Reuters , care evidențiază o deteriorare rapidă a percepției publice. Sondajul, realizat timp de patru zile și încheiat luni, arată că doar 36% dintre adulții din Statele Unite aprobă activitatea președintelui, în scădere de la 40% cu o săptămână înainte și sub nivelul de 47% de la începutul mandatului. Scăderea este corelată cu creșterea prețurilor la combustibili și cu nemulțumirea generată de intervenția militară împotriva Iranului, începută pe 28 februarie 2026 împreună cu Israelul. Nemulțumirea este și mai accentuată în privința costului vieții, temă centrală în campania electorală din 2024. Doar 25% dintre respondenți aprobă modul în care administrația gestionează această problemă, în contextul scumpirii accelerate a benzinei. Datele esențiale ale sondajului: 36% dintre americani aprobă activitatea lui Trump 25% aprobă gestionarea costului vieții 35% susțin loviturile asupra Iranului (în scădere de la 37%) 61% se opun intervenției militare Sprijinul în rândul republicanilor rămâne în mare parte stabil, însă apar semne de erodare: procentul celor nemulțumiți de gestionarea costului vieții a crescut la 34%, de la 27% anterior. În paralel, războiul din Iran începe să cântărească tot mai mult în percepția publică, în contradicție cu promisiunile inițiale de evitare a conflictelor externe. Totuși, impactul politic nu este încă decisiv: 38% dintre alegătorii înregistrați consideră că republicanii gestionează mai bine economia, față de 34% care preferă democrații. Sondajul a fost realizat online pe un eșantion de 1.272 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de aproximativ 3 puncte procentuale. [...]
Deputatul PSD Marius Budăi spune că va vota împotriva continuării cu Ilie Bolojan ca premier , potrivit AGERPRES , într-un mesaj publicat marți pe Facebook, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare. Budăi afirmă că AUR ar fi „făcut jocurile” premierului atunci când ar fi blocat în Parlament amendamentele PSD la Legea bugetului, care vizau sprijin pentru seniorii cu venituri mici, copii din familii sărace și copii cu dizabilități. Deputatul PSD leagă această situație de informații pe care susține că le-ar fi găsit în stenograme dintr-o ședință internă a PNL. „Eu oricum voi vota să nu mai continuăm cu domnul Bolojan, când vom avea consultarea internă din partid”, a susținut Marius Budăi. Parlamentarul PSD acuză existența unei „înțelegeri subterane” între Ilie Bolojan și AUR, invocând, între altele, faptul că AUR ar fi anunțat că nu va mai depune moțiuni de cenzură împotriva premierului în actuala sesiune parlamentară. În același registru, Budăi menționează declarații atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, despre o posibilă alianță cu PNL după alegerile din 2028, precum și avertismente din partea liberalilor că, dacă PSD rupe guvernarea, PNL nu va mai face guvern cu social-democrații. În plus, Budăi critică faptul că AUR a atacat la Curtea Constituțională legile bugetului, susținând că acest demers ar întârzia măsuri de sprijin incluse de PSD în buget și care ar fi trebuit să ajungă la beneficiari înainte de Paște. Declarațiile vin într-un moment în care PSD discută intern continuarea guvernării, iar Budăi indică faptul că poziția sa la un eventual referendum intern va fi împotriva menținerii lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului. AGERPRES nu menționează un calendar al consultării interne invocate de deputatul PSD. [...]
