Știri
Știri din categoria Politică
Mette Frederiksen a câștigat alegerile, dar depinde de negocieri pentru a rămâne premier, potrivit POLITICO, după un scrutin în care social-democrații au obținut cel mai slab rezultat din ultimul secol, dar au rămas primul partid.
Mette Frederiksen a ieșit „șifonată” din alegerile parlamentare din Danemarca, însă păstrează o cale realistă către un nou mandat la conducerea guvernului de la Copenhaga. Social-democrații au câștigat cele mai multe voturi, pe fondul unei ierni tensionate în care Frederiksen s-a confruntat public cu președintele SUA, Donald Trump, pe tema Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei.
„Sunt, evident, dezamăgită că am pierdut teren. Dar cred că este un rezultat acceptabil”, a spus Frederiksen, la sosirea la un eveniment post-electoral, conform TV2.
În discursul de după alegeri, Frederiksen a spus că intenționează să rămână prim-ministru, dar a admis că formarea unui nou guvern nu va fi ușoară. Ea a declarat ulterior că a fost deja în contact cu „mai mulți” lideri de partid, în perspectiva negocierilor pentru o coaliție.
Rezultatul electoral o obligă însă la aritmetică parlamentară: social-democrații au luat 21,9% din voturi, iar „blocul roșu” (stânga) nu a atins pragul de 90 de mandate necesar majorității. Cu 84 de locuri, blocul lui Frederiksen a devansat „blocul albastru” (dreapta), care a strâns 77 de mandate, condus de Venstre și Liberal Alliance; Venstre a obținut 10,1%, cel mai slab rezultat din istoria sa.
Cheia guvernării pare să fie Lars Løkke Rasmussen, ministru de externe și liderul partidului centrist Moderates, care poate înclina balanța fie spre Frederiksen, fie spre liderul Venstre, Troels Lund Poulsen. Rasmussen le-a cerut celor doi să înceteze atacurile reciproce din campanie și să iasă din „războiul de tranșee”, folosind o metaforă sportivă: „Coborâți și alăturați-vă nouă. Stați pe lângă fanioanele de colț; noi suntem la mijloc. Veniți și jucați cu noi”, a spus el marți seară. În același timp, Poulsen a exclus refacerea guvernării cu Frederiksen și i-a cerut lui Rasmussen să sprijine un executiv conservator.
Negocierile sunt complicate și de condițiile puse de aliați din stânga: Red-Green Alliance a anunțat că nu intră la guvernare decât într-o formulă strict de stânga, ceea ce ar putea exclude Moderates. Liderul formațiunii, Pelle Dragsted, a spus că „dacă vrea să folosească mandatele noastre, trebuie să propună un guvern roșu”, după ce partidul a obținut 6,3%. În paralel, Pia Olsen Dyhr, lidera Green Left (11,6%, locul doi), a apreciat că toate variantele rămân posibile, dar că discuțiile „vor fi dificile”.
POLITICO notează că situația din Danemarca se înscrie într-un tablou european mai larg, în care centru-stânga „arată o revenire a combativității”, iar opoziția față de politici de tip Trump sau confruntarea directă cu Trump poate fi o strategie electorală eficientă. Frederiksen a convocat alegeri anticipate în 2026 după un salt în sondaje, pe fondul disputei cu Washingtonul privind Groenlanda.
Contextul intern rămâne însă marcat și de controversele din mandat, inclusiv scandalul din 2020 privind sacrificarea în masă a nurcilor, decizie criticată pentru lipsa unei baze legale adecvate.
Recomandate
Presiunea publică pentru oprirea războiului cu Iranul riscă să devină o miză legislativă cu efecte economice , în condițiile în care scumpirea carburanților și inflația sunt deja asociate conflictului, potrivit Economica , care citează un sondaj relatat de Agerpres . Sondajul arată că aproximativ 71% dintre americani ar dori adoptarea unei legi pentru încheierea conflictului în care SUA s-au angajat în februarie alături de Israel. Procentul urcă la 93% în rândul alegătorilor democrați, iar 51% dintre simpatizanții republicani susțin aceeași poziție. De ce contează: războiul și tarifele sunt legate de costul vieții Democrații au obținut, la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cele mai largi majorități de după 2008 în Senat și în Camera Reprezentanților. Înfrângerea republicanilor este pusă în contextul nemulțumirii legate de costul ridicat al vieții și de războiul care a scumpit carburanții în SUA și la nivel global, contribuind la inflație. Noul Congres, cu majoritate democrată în ambele camere, se va reuni pe 3 ianuarie. Ce ar putea urmări Congresul: războiul, tarifele și agenda „primele 100 de zile” Același sondaj indică și sprijin pentru o schimbare de politică comercială: 62% dintre americani sunt în favoarea unor demersuri parlamentare pentru revocarea taxelor vamale la import impuse discreționar de Donald Trump . În privința priorităților imediate, circa 90% dintre respondenți spun că legislativul ar trebui să se concentreze în primele 100 de zile pe problema costului vieții. Ponderile celor care indică drept priorități reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și modificările climatice sunt mai mici, potrivit Reuters , menționat în textul preluat. Context politic: colaborare cerută, dar și risc de confruntare Sondajul mai arată că există majorități semnificative în ambele tabere politice care cred că Trump ar trebui să colaboreze cu democrații, iar liderii democrați din noul Congres să încerce, la rândul lor, o colaborare cu președintele. În paralel, mulți respondenți se declară îngrijorați de perspectiva ca democrații să folosească puterea pentru a iniția proceduri judiciare împotriva lui Trump: 42% consideră că punerea sub acuzare ar fi „rea pentru țară”, iar 33% cred că ar fi un lucru bun. Datele sondajului Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion de 1.705 adulți din SUA, și are o marjă de eroare de aproximativ 2% (două puncte procentuale). [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României , într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica . Într-o conferință la Cotroceni , președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă. Deficit mare și dobânzi ridicate: miza ratingului Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”. În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”. „Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.” Scenariul AUR la guvernare: risc de retrogradare „într-o săptămână” Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.” Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv. Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova. Context politic: prima conferință după învestirea Guvernului Niculescu Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului. Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații. [...]
Alfred Simonis susține că a mutat bugetul CJ Timiș spre investiții și că, la jumătatea mandatului, instituția alocă semnificativ mai mult pentru dezvoltare decât pentru funcționare, potrivit Kyiv Independent . Președintele Consiliului Județean Timiș a prezentat marți, la Timișoara , un bilanț al ultimilor doi ani, în care a indicat o schimbare de structură bugetară ca argument pentru „focusul” pe proiecte de dezvoltare și investiții. Concret, Simonis a comparat ponderea bugetului de funcționare cu cea a bugetului de dezvoltare pe mai mulți ani, susținând că „balanța” s-a inversat în favoarea investițiilor. Cum arată schimbarea de structură bugetară, potrivit lui Simonis În declarațiile sale, Alfred Simonis a prezentat următoarele ponderi: 2023: 48% funcționare / 52% dezvoltare 2024: 60% funcționare / 40% dezvoltare 2025: 42% funcționare / 58% dezvoltare 2026 (octombrie): 36% funcționare / 64% dezvoltare și investiții În același context, el a afirmat că a găsit „multe proiecte blocate”, inclusiv la nivelul Consiliului Județean și „pe la ministere”, pe care administrația le-ar fi deblocat, adăugând că au fost lansate și inițiative și studii pentru proiecte noi. Reducerea aparatului administrativ și tensiunile politice invocate Simonis a mai spus că administrația a redus aparatul administrativ și numărul de angajați și că au fost făcute economii nu doar la salarii, ci și la cheltuieli de funcționare, precum bunuri și servicii, sumele fiind direcționate către investiții. În paralel, șeful CJ Timiș a invocat atacuri politice și tentative de blocare a unor proiecte, pe fondul unor „interese economice” deranjate. El a indicat în special proiecte din domeniul sportiv și sanitar ca fiind vizate de astfel de blocaje. „Cu toate acestea, nu am transformat Consiliul Judeţean Timiş într-un teatru de război. Am căutat consensul şi îmi place să cred că în mare, mare măsură ne-a şi ieşit.” Din informațiile disponibile în sursă nu reies detalii suplimentare despre proiectele concrete sau despre valoarea investițiilor, dincolo de descrierea lor ca „record”, astfel că impactul bugetar în termeni de sume nu poate fi evaluat pe baza acestui material. [...]
Conferința de la Cotroceni de la ora 19:00 poate seta agenda politică pentru următoarele luni , după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că va vorbi despre „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, potrivit Digi24 . Evenimentul este programat marți, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni , iar Digi24.ro anunță că va transmite în direct declarațiile președintelui. În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, șeful statului a indicat temele conferinței, fără să ofere detalii suplimentare despre măsurile sau deciziile pe care le-ar putea anunța. „Despre provocările ultimelor luni şi priorităţile pentru perioada următoare voi vorbi deschis în cadrul unei conferinţe de presă, care va avea loc marţi, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni.” Conferința va fi transmisă atât prin sistemul unic de transmisiune în direct, cât și pe site-ul Administrației Prezidențiale. În acest moment, informațiile publice se limitează la anunțul privind tema generală și la detaliile logistice (ora și locul), fără o agendă detaliată a subiectelor. [...]
