Știri
Știri din categoria Politică
Mette Frederiksen a câștigat alegerile, dar depinde de negocieri pentru a rămâne premier, potrivit POLITICO, după un scrutin în care social-democrații au obținut cel mai slab rezultat din ultimul secol, dar au rămas primul partid.
Mette Frederiksen a ieșit „șifonată” din alegerile parlamentare din Danemarca, însă păstrează o cale realistă către un nou mandat la conducerea guvernului de la Copenhaga. Social-democrații au câștigat cele mai multe voturi, pe fondul unei ierni tensionate în care Frederiksen s-a confruntat public cu președintele SUA, Donald Trump, pe tema Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei.
„Sunt, evident, dezamăgită că am pierdut teren. Dar cred că este un rezultat acceptabil”, a spus Frederiksen, la sosirea la un eveniment post-electoral, conform TV2.
În discursul de după alegeri, Frederiksen a spus că intenționează să rămână prim-ministru, dar a admis că formarea unui nou guvern nu va fi ușoară. Ea a declarat ulterior că a fost deja în contact cu „mai mulți” lideri de partid, în perspectiva negocierilor pentru o coaliție.
Rezultatul electoral o obligă însă la aritmetică parlamentară: social-democrații au luat 21,9% din voturi, iar „blocul roșu” (stânga) nu a atins pragul de 90 de mandate necesar majorității. Cu 84 de locuri, blocul lui Frederiksen a devansat „blocul albastru” (dreapta), care a strâns 77 de mandate, condus de Venstre și Liberal Alliance; Venstre a obținut 10,1%, cel mai slab rezultat din istoria sa.
Cheia guvernării pare să fie Lars Løkke Rasmussen, ministru de externe și liderul partidului centrist Moderates, care poate înclina balanța fie spre Frederiksen, fie spre liderul Venstre, Troels Lund Poulsen. Rasmussen le-a cerut celor doi să înceteze atacurile reciproce din campanie și să iasă din „războiul de tranșee”, folosind o metaforă sportivă: „Coborâți și alăturați-vă nouă. Stați pe lângă fanioanele de colț; noi suntem la mijloc. Veniți și jucați cu noi”, a spus el marți seară. În același timp, Poulsen a exclus refacerea guvernării cu Frederiksen și i-a cerut lui Rasmussen să sprijine un executiv conservator.
Negocierile sunt complicate și de condițiile puse de aliați din stânga: Red-Green Alliance a anunțat că nu intră la guvernare decât într-o formulă strict de stânga, ceea ce ar putea exclude Moderates. Liderul formațiunii, Pelle Dragsted, a spus că „dacă vrea să folosească mandatele noastre, trebuie să propună un guvern roșu”, după ce partidul a obținut 6,3%. În paralel, Pia Olsen Dyhr, lidera Green Left (11,6%, locul doi), a apreciat că toate variantele rămân posibile, dar că discuțiile „vor fi dificile”.
POLITICO notează că situația din Danemarca se înscrie într-un tablou european mai larg, în care centru-stânga „arată o revenire a combativității”, iar opoziția față de politici de tip Trump sau confruntarea directă cu Trump poate fi o strategie electorală eficientă. Frederiksen a convocat alegeri anticipate în 2026 după un salt în sondaje, pe fondul disputei cu Washingtonul privind Groenlanda.
Contextul intern rămâne însă marcat și de controversele din mandat, inclusiv scandalul din 2020 privind sacrificarea în masă a nurcilor, decizie criticată pentru lipsa unei baze legale adecvate.
Recomandate
Atacul lui Victor Negrescu la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza negocierilor pentru guvern în plin blocaj politic, printr-un mesaj care contestă direct felul în care ar fi exercitată puterea și capacitatea de a conduce „democratic”, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PSD și europarlamentarul Victor Negrescu a lansat sâmbătă critici dure la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan, într-un discurs susținut la conferința Organizației de Femei a PSD. În intervenția sa, Negrescu a acuzat „dreapta politică” de lipsă de responsabilitate și de incapacitatea de a implementa reformele invocate public. Declarațiile au fost relatate de News.ro , care îl citează pe Negrescu afirmând că, în viziunea sa, liderii dreptei ar asocia puterea cu „minciuna”, „aroganța” și „blocarea țării”, în timp ce PSD ar pune accent pe „responsabilitate”, „încredere” și „soluții”. Acuzația centrală: „puterea este exercitată discreționar” Ținta directă a fost Ilie Bolojan, descris de Negrescu drept un lider care „nu are calitățile” necesare pentru a „deține și exercita corect” puterea, „democratic”. În același mesaj, vicepreședintele PSD a susținut că, „în mâinile sale și ale acoliților săi”, puterea ar fi exercitată „discreționar”, iar „dialogul democratic” nu ar mai conta. „Ilie Bolojan nu are calitățile pentru a deține şi exercita corect, şi o spun şi mai direct, democratic, puterea. În mâinile sale şi ale acoliţilor săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege, iar respectul pentru oameni dar şi pentru instituții dispare.” Context: negocieri blocate pentru formarea noului guvern Potrivit informațiilor din articol, ieșirea lui Negrescu vine pe fondul „tensiunilor politice majore” generate de blocajul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. În acest cadru, escaladarea atacurilor între partide indică o înăsprire a pozițiilor publice, cu potențial de a complica și mai mult găsirea unei majorități și a unei formule de guvernare. În același context, Adevărul amintește și un schimb de replici din tabăra liberală: europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus premier de PNL, USR și UDMR, l-a atacat pe Sorin Grindeanu (propunere PSD de prim-ministru), acuzându-l de „răzgândire” în privința asumării mandatului. (Nu sunt oferite în articol detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor.) [...]
Blocajul de la Cotroceni reaprinde riscul alegerilor anticipate , după ce negocierile pentru formarea guvernului au eșuat, iar PNL și PSD își pasează responsabilitatea pentru impas, potrivit G4Media . În acest context, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că Sorin Grindeanu ar miza pe teama de anticipate pentru a obține susținere ca premier. Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de prim-ministru, afirmă că „cea mai mare răzgândire” din ultimele zile ar veni de la liderul PSD Sorin Grindeanu, despre care spune că „de două luni s-a ferit să fie prim-ministru, acum dintr-o dată își dorește”. Acesta adaugă că Grindeanu „speră că îl vom vota de teama alegerilor anticipate”. „Nu o vom face, iar singurii care au motiv să se teamă de alegeri anticipate sunt politicienii din PSD, care sub conducerea strălucită a domnului Grindeanu au ajuns de la 23% la 13%”, a scris Mureșan pe Facebook. Miza: cine își asumă guvernarea și în ce condiții Potrivit lui Mureșan, PNL nu îl va susține pe Grindeanu ca premier „cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării”. Mesajul vine după ce președintele Nicușor Dan a acuzat PNL că ar fi contribuit la revenirea la blocajul politic, după ce marți situația părea depășită. În aceeași linie, Mureșan pune problema ca o alegere între „rezolvarea problemelor României” și „instalarea cât mai rapidă a unui prim-ministru PSD”. PSD: „spațiul compromisului este epuizat” Sorin Grindeanu a declarat, după întâlnirea de la Cotroceni, că „spațiul compromisului este epuizat”, că PSD nu mai înaintează o altă propunere și că nu se teme de votul cetățenilor. El a acuzat partenerii de negocieri că schimbă condițiile și a susținut că PSD are „un program clar”, „un acord politic respectat” și „o majoritate stabilă”. Totodată, Grindeanu a spus că există „soluții clare, constituționale”: fie se formează o majoritate care își asumă guvernarea, fie se acceptă că actualul Parlament nu mai poate genera o formulă stabilă. Escaladarea conflictului politic G4Media mai notează că, după declarațiile președintelui privind responsabilitatea PNL pentru impas, mai mulți reprezentanți PSD, inclusiv Claudiu Manda și Sorin Grindeanu, au lansat atacuri la adresa lui Ilie Bolojan, acuzându-l că minte. În lipsa unui acord politic, negocierile rămân blocate, iar perspectiva alegerilor anticipate revine în discuție ca scenariu de presiune între partide, fără ca în material să fie indicat un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea lor. [...]
Blocajul politic revine, iar România rămâne fără guvern cu puteri depline , după ce PNL și-ar fi schimbat poziția față de susținerea unui guvern minoritar PSD , potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că marți credea depășit impasul, însă vineri seara a constatat că negocierile s-au întors în punctul mort. Într-un mesaj publicat pe X, șeful statului afirmă că, „în baza pozițiilor partidelor de la consultări”, exista o singură formulă care părea să strângă sprijinul unei majorități parlamentare: un guvern minoritar PSD. Nicușor Dan susține că marți PNL s-a angajat să voteze această variantă, cu „anumite condiționări” legate de programul de guvernare, dar că „de marți până azi” liberalii și-au schimbat poziția. Ce cere președintele: reluarea negocierilor pentru o majoritate Nicușor Dan plasează responsabilitatea formării unei majorități la partide și le solicită să revină la dialog, astfel încât să poată fi susținută „orice formulă de guvern” pe care o consideră potrivită. „Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline.” Replica PNL: „nu am promis un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu În reacție, președintele PNL, Ilie Bolojan , respinge acuzațiile venite dinspre lideri social-democrați și spune că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic care ar fi permis luarea în considerare a unei decizii privind învestirea guvernului. „Nu am ajuns la un acord.” Bolojan afirmă că, în realitate, liderul PSD ar fi dorit tocmai un „cec în alb”, pe care PNL nu este dispus să îl ofere, invocând experiențe anterioare: „Ne-am mai fript”. Reprezentanții PNL mai transmit că nu vor accepta „lecții despre responsabilitate” de la cei pe care îi acuză că au „aruncat România în criză”. De ce contează Mesajul președintelui indică o reluare a impasului în negocierile pentru formarea guvernului, ceea ce prelungește perioada în care România nu are un executiv „cu puteri depline”, în condițiile în care singura formulă care părea să adune sprijin parlamentar — guvern minoritar PSD — nu mai are, potrivit șefului statului, susținerea anunțată anterior de PNL. [...]
Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca , potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn. Ce reclamă Moscova și ce invocă drept „precedent” În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup , desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”. Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși. Ținta: Emil Boc și amenințarea cu blocarea candidaturilor României la competiții Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».” În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură. Ce urmează, potrivit mesajului În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns. „Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.” Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă. [...]
PSD ridică miza pe tema „exercitării democratice a puterii” în disputa cu PNL , după ce europarlamentarul Victor Negrescu , vicepreședinte al partidului, l-a atacat public pe liderul liberal Ilie Bolojan , acuzându-l de un stil discreționar și de lipsă de dialog, potrivit POLITICO . Negrescu a susținut, într-un discurs ținut sâmbătă la conferința Organizației de femei a PSD, că „pentru dreapta, politica înseamnă să te lauzi cu reformele pe care nu le faci niciodată” și a descris actualii guvernanți ca având o „logică” a puterii asociată cu minciuna, aroganța și blocarea țării. Atac direct la Ilie Bolojan și acuzații privind dialogul democratic În aceeași intervenție, Victor Negrescu l-a vizat nominal pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „premierul demis”, afirmând că acesta „nu are calitățile pentru a deține și exercita corect, democratic, puterea”. „În mâinile sale și ale acoliților săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege iar respectul pentru oameni dar și pentru instituții dispare.” Contextul politic al mesajului PSD Mesajul lui Negrescu fixează o linie de atac axată pe legitimitatea și modul de exercitare a puterii, nu pe o măsură concretă de guvernare. În același timp, el încearcă să contureze o diferențiere între PSD și „dreapta” pe criterii de stil politic: responsabilitate, construirea încrederii și căutarea de soluții, în opoziție cu ceea ce numește „blocarea țării” și menținerea cu orice preț la funcție. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au existat reacții din partea PNL sau a lui Ilie Bolojan la aceste declarații. [...]
PNL reclamă că nu are acces la dosar la 10 zile de la hotărârea Tribunalului Ilfov , ceea ce partidul susține că îi afectează posibilitatea de a contesta decizia și ridică probleme de procedură într-un litigiu intern cu miză politică, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis sâmbătă, PNL spune că instanța ar fi pronunțat soluția „într-un interval extrem de scurt”, iar la zece zile de la pronunțare avocații partidului „nu au primit încă acces la dosar” și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, partidul afirmă că „dreptul efectiv la apărare este grav afectat” și că lipsa de transparență ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor unui proces echitabil. „La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii.” PNL invocă, în același mesaj, garanții precum dreptul la apărare, principiul contradictorialității (dreptul părților de a-și susține punctele de vedere în mod egal) și accesul la actele dosarului, susținând că orice abatere de la acestea afectează încrederea în actul de justiție și poate crea percepția unor „standarde diferite” de aplicare a legii. Contextul litigiului și pașii următori Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari liberali – între care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc – au dat în judecată PNL pe 18 iunie, la Tribunalul Ilfov , cerând anularea unor decizii ale Biroului Politic Național, legate de susținerea guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov a aprobat în aceeași zi suspendarea deciziilor, iar primul termen ar fi fost stabilit la câteva ore după depunerea acțiunii, situație descrisă ca neobișnuită pentru acest tip de dosare. PNL a anunțat că va ataca în termen hotărârea Tribunalului Ilfov și susține că instanța „nu avea competența teritorială” să se pronunțe asupra cererii privind deciziile BPN. Separat, PNL afirmă că aceeași tabără a „dizidenților” a deschis noi acțiuni la Tribunalul București, inclusiv cereri de tip „ordonanță președințială” (procedură accelerată pentru măsuri provizorii), prin care solicită suspendarea și anularea hotărârilor adoptate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie. Partidul susține că aceste demersuri urmăresc blocarea deciziilor interne și „servesc intereselor adversarilor politici” ai PNL. [...]
