Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern de renunțarea la austeritate și de măsuri cu efect direct în economie, potrivit Digi24. Deputatul social-democrat Marius Budăi spune că partidul este dispus să susțină în Parlament noul Executiv, „dar nu oricum și nu oricui”, iar condiția centrală este un program de guvernare „care să pună omul în centrul deciziilor”.
Mesajul vine înaintea unei ședințe a conducerii PSD, în care partidul ar urma să decidă dacă intră sau nu în viitorul guvern propus de Adrian Veștea. Budăi leagă discuția despre sprijinul politic de evoluții economice recente, susținând că, timp de „zece luni”, câștigurile reale au scăzut, prețurile au crescut mai repede decât salariile, iar consumul s-a redus.
În declarațiile citate, Budăi indică o listă de cerințe care vizează atât politica fiscală, cât și măsuri cu efect în piață și în relația stat–companii:
Prin această poziționare, PSD își leagă sprijinul parlamentar de un set de politici care ar putea influența direct mediul de afaceri (prin fiscalitate și plăți restante ale statului), consumul (prin măsuri de venituri și control al prețurilor) și costul finanțării în economie (prin scheme de garantare și dobânzi subvenționate). În același timp, Budăi susține că partidul nu negociază „fotolii”, ci conținutul programului de guvernare.
Următorul pas este decizia conducerii PSD privind formula de susținere a viitorului Executiv și, implicit, dacă aceste condiții vor fi asumate în programul de guvernare.
Recomandate
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Întârzierea depunerii programului de guvernare mută presiunea pe calendarul de învestire , iar președintele Nicușor Dan transmite că responsabilitatea respectării termenului legal îi aparține premierului desemnat, potrivit HotNews . Nicușor Dan, aflat la Istanbul , a fost întrebat dacă Adrian Veștea i-a explicat motivele amânărilor repetate privind depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare și dacă există riscul ca acesta să renunțe la mandat. Președintele a indicat că termenul procedural este de 10 zile și că au trecut „vreo 6 sau 7”, fără să ofere un motiv pentru întârziere. „Are 10 zile, au trecut vreo 6 sau 7. E responsabilitatea dumnealui si pe cabinetul de miniștri și pe program să vină în fața parlamentului.” Trei amânări și o nouă dată anunțată: luni Conform informațiilor din articol, Veștea urma să depună documentele la Parlament miercuri, apoi joi, însă joi a anunțat o nouă amânare, pentru ziua de luni. Detaliile despre această ultimă amânare apar într-un material separat al publicației, la care HotNews face trimitere. Mesajul lui Veștea: „nu decizii pripite”, cu accent pe economie și buget Într-un mesaj publicat pe Facebook, Veștea a justificat amânarea prin nevoia de a folosi timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. El a legat explicit programul de trei obiective: relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile: depunerea listei de miniștri și a programului la Parlament, în termenul procedural invocat de președinte, pentru declanșarea etapelor de învestire. În lipsa altor explicații în textul sursă, nu este precizat dacă există un motiv suplimentar sau un blocaj politic în spatele întârzierilor. [...]
Boicotul anunțat de foștii membri ALDE din PNL riscă să adâncească fracturile interne înaintea votului de reorganizare a conducerii partidului , după ce Varujan Vosganian a spus că aceștia nu vor participa la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, invocând nerespectarea protocolului de fuziune din 2024, potrivit Mediafax . Fostul lider ALDE afirmă că, la momentul fuziunii prin absorbție în PNL, protocolul prevedea păstrarea tuturor înțelegerilor negociate – inclusiv reprezentarea în structurile de decizie – până la următorul Congres ordinar al liberalilor, pe care îl plasează „probabil” în 2027. Miza: respectarea protocolului de fuziune și legitimitatea deciziilor interne Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL și că acesta le-ar fi transmis reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului, pe motiv că documentul a fost semnat de Nicolae Ciucă, nu de el. „Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.” Boicot repetat: precedentul din 2025 și mesajul pentru 2026 Potrivit lui Vosganian, foștii membri ALDE au refuzat să participe și la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului. „Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte.” Pentru reuniunea din 21 iunie 2026, Vosganian spune că boicotul va continua. „Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL.” [...]
Ludovic Orban deschide negocieri pentru fuziunea Forța Dreptei–PNL, cu miza refacerii majorității interne a liberalilor , potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei a spus, înaintea Congresului Extraordinar al PNL, că își dorește să revină în partid și că, după eveniment, noua conducere a PNL ar urma să se întâlnească cu reprezentanții Forța Dreptei pentru a discuta un protocol de fuziune. În intervenția de la Congres (actualizare 12:55), Orban le-a transmis liberalilor „După 5 ani, mă întorc acasă” și a cerut să fie reprimit „pe ușa din față”, împreună cu ceilalți membri ai Forța Dreptei. El a afirmat că vrea să contribuie la reformarea PNL, partid condus de Ilie Bolojan și echipa sa, și și-a cerut iertare pentru criticile publice din ultimii ani la adresa conducerii liberale. Ce presupune, procedural, revenirea: mandat și validare în forurile partidelor Orban a declarat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există deschidere pentru fuziune, însă pașii următori depind de formalități interne: după alegerea organismelor de conducere, PNL ar trebui să emită un mandat de negociere pentru protocolul de fuziune, iar documentul să fie validat ulterior în forurile statutare ale ambelor partide. Întrebat direct dacă va reveni în PNL, Orban a răspuns afirmativ, condiționând practic reintrarea de noua direcție politică a partidului, despre care spune că îl reprezintă. Mesaj către PNL și semnal către taberele interne În același context, Orban a susținut că ceea ce se discută drept „ruptură” în PNL nu ar fi o scindare, ci o „clarificare în partid”, indicând că, în timp, nu vor mai putea rămâne în PNL cei pe care îi descrie ca fiind apropiați de PSD sau care ar fi urmărit „capturarea” partidului. Orban a avut și un mesaj de susținere pentru primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , salutând retragerea acestuia din cursa pentru conducerea PNL după deschiderea unui dosar penal în care este acuzat de luare de mită și afirmând că „crede în nevinovăția” lui. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este întâlnirea dintre noua conducere a PNL și liderii Forța Dreptei pentru negocierea protocolului de fuziune, urmată de validarea în structurile statutare ale celor două formațiuni. În acest moment, detaliile concrete ale protocolului (calendar, condiții, structură de integrare) nu sunt precizate. [...]
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL , după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews . Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL. În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”. Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului. Ce a spus despre revenirea efectivă în partid Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei. Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”. Context Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL , HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici . [...]
Decizia PSD de a intra la guvernare poate rescrie rapid agenda fiscală și de sprijin economic , pentru că partidul condiționează susținerea Cabinetului Veștea de includerea în programul de guvernare a unui pachet de măsuri cu impact direct asupra taxării, inflației și relației stat–companii, potrivit Digi24 . Social-democrații discută duminică, în Consiliul Politic Național , dacă intră sau nu în Executiv. Miza imediată este dacă viitorul guvern își asumă formal, prin program, o schimbare de direcție față de măsuri de tip austeritate și o serie de intervenții în economie pe care PSD le consideră „esențiale” pentru a acorda sprijin parlamentar. Ce cere PSD în programul de guvernare: accent pe fiscalitate, inflație și debirocratizare Lista de condiții prezentată include, între altele: oprirea austerității , prin încetarea creșterii poverii fiscale asupra populației cu venituri mici și medii și a micilor antreprenori; PSD indică drept direcție pentru echilibrarea bugetară stimularea investițiilor și a activităților economice care să aducă venituri la buget; un „pachet anti-inflație” , cu măsuri precum majorarea salariului minim, indexarea pensiilor și extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produse de strictă necesitate (alimentare și nealimentare) din coșul minim de consum; reducerea abandonului școlar , prin extinderea programului „Masă caldă” în școli; reformă administrativă pentru servicii mai eficiente și reducerea cheltuielilor publice, inclusiv prin stimularea comasării administrative a localităților mici; debirocratizare , cu ținte de reducere a sarcinilor administrative și a termenelor de autorizare; deblocarea economiei , prin plata datoriilor statului către firme; reluarea stimulării economice în sectoare strategice , inclusiv prin garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și subvenționarea dobânzilor; este menționată și susținerea industriei auto prin suplimentarea programului Rabla. Ce urmează și de ce contează pentru economie În funcție de decizia de duminică, programul de guvernare al Cabinetului Veștea ar putea include explicit aceste angajamente, ceea ce ar influența atât politica fiscală, cât și intervențiile de tip plafonare/limitare în lanțurile de retail, precum și ritmul plăților statului către companii. Digi24 notează că PSD își leagă sprijinul de asumarea acestor măsuri în programul de guvernare, ceea ce face ca votul din forurile partidului să fie un punct de inflexiune pentru direcția economică a viitorului Executiv. Informațiile disponibile nu precizează, în acest stadiu, care dintre măsuri ar fi acceptate integral sau calendarul de implementare. [...]
