Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern de renunțarea la austeritate și de măsuri cu efect direct în economie, potrivit Digi24. Deputatul social-democrat Marius Budăi spune că partidul este dispus să susțină în Parlament noul Executiv, „dar nu oricum și nu oricui”, iar condiția centrală este un program de guvernare „care să pună omul în centrul deciziilor”.
Mesajul vine înaintea unei ședințe a conducerii PSD, în care partidul ar urma să decidă dacă intră sau nu în viitorul guvern propus de Adrian Veștea. Budăi leagă discuția despre sprijinul politic de evoluții economice recente, susținând că, timp de „zece luni”, câștigurile reale au scăzut, prețurile au crescut mai repede decât salariile, iar consumul s-a redus.
În declarațiile citate, Budăi indică o listă de cerințe care vizează atât politica fiscală, cât și măsuri cu efect în piață și în relația stat–companii:
Prin această poziționare, PSD își leagă sprijinul parlamentar de un set de politici care ar putea influența direct mediul de afaceri (prin fiscalitate și plăți restante ale statului), consumul (prin măsuri de venituri și control al prețurilor) și costul finanțării în economie (prin scheme de garantare și dobânzi subvenționate). În același timp, Budăi susține că partidul nu negociază „fotolii”, ci conținutul programului de guvernare.
Următorul pas este decizia conducerii PSD privind formula de susținere a viitorului Executiv și, implicit, dacă aceste condiții vor fi asumate în programul de guvernare.
Recomandate
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
AUR își construiește mesajul economic pe un pachet de taxe și energie pe care îl atribuie coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, potrivit Recorder . Partidul a adoptat în unanimitate, la ședința Consiliului Național de Conducere din 29 august 2026 (Mehedinți), o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, în care susține că efectele politicilor guvernării se văd deja în taxe mai mari, energie mai scumpă și stagnare economică. În comunicatul citat, AUR se prezintă drept „singura opoziție coerentă și solidă” din Parlament, invocând cei 91 de parlamentari ai săi. „Astăzi, singura opoziţie coerentă şi solidă din Parlament este reprezentată de AUR şi de cei 91 de parlamentari ai săi.” Ce măsuri economice pune AUR pe seama coaliției În rezoluție, AUR afirmă că „toate marile decizii nefaste” ar fi fost luate împreună de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale și enumeră o serie de măsuri cu impact fiscal și energetic, între care: creșterea cotelor de TVA cu câte două puncte procentuale, la 21%, respectiv 11%; „desființarea, practic, a regimului de microîntreprindere”, prin scăderea pragului la 100.000 de euro; creșterea impozitului pe dividende la 16%; „distrugerea energeticii pe cărbune” și blocarea construcției de noi centrale pe gaze, despre care AUR spune că ar fi dus la scumpirea energiei electrice cu 60–100%; „sabotarea” proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; creșterea cu 10% a normei didactice a profesorilor; contractarea împrumutului SAFE, „de aproape 17 miliarde de euro”, despre care AUR afirmă că are dobânda necunoscută și ar urma să fie plătit timp de 35 de ani; în același pasaj, partidul susține că achizițiile s-ar fi făcut „cu precădere” de la o firmă germană (Rheinmetall); obligarea furnizorilor de carburanți să integreze și hidrogen în produse. Argumentul de fond: stagnare și decuplare de Europa AUR își sprijină mesajul pe o evaluare a evoluției economice recente, susținând că „în ultimele 10 trimestre” România ar fi avut doar trei trimestre de creștere (în perioade electorale), restul fiind de scădere sau stagnare. În aceeași logică, partidul afirmă că formațiunile „pro-europene” ar fi „decuplat România de Europa” din punct de vedere economic. Materialul nu include reacții ale partidelor vizate sau date independente care să confirme acuzațiile din rezoluție. [...]
AUR spune că nu negociază o majoritate cu PSD sau PNL , iar mesajul ridică semne de întrebare asupra aritmeticii parlamentare înaintea reluării consultărilor de la Cotroceni, la începutul lui septembrie, potrivit news.ro . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 că formațiunea nu are „discuții formale” pentru crearea unei majorități nici cu PSD, nici cu PNL și că „nu există nici discuții informale” pe acest subiect. În același context, el a invocat poziția publică a liderului PSD, Sorin Grindeanu , potrivit căreia acesta nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, ceea ce, în opinia lui Peiu, face negocierile „cam greu” de purtat. „Nu avem discuţii formale pentru crearea unei majorităţi nici cu PSD, nici cu PNL şi nu există discuţii informale pentru un astfel de subiect. (...) Domnul Grindeanu s-a exprimat public că nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR. Dacă nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, e cam greu de negociat, ce să negociezi?” Ce urmează la AUR înainte de consultările cu președintele Peiu a mai spus că urmează comunicări publice din partea AUR care vor viza inclusiv strategia partidului pentru consultările cu președintele, precum și strategia privind votul la învestirea unui guvern care ar urma să fie propus în luna septembrie. Totodată, el a indicat că AUR ar putea să nu participe la consultări dacă acestea ar fi, în viziunea sa, doar „formale”, după ce ar fi fost deja conturat un guvern în discuții informale. „Aşteptăm să vedem dacă ne cheamă şi pe noi pentru că, dacă domnia sa va face nişte consultări informale, în care va pune bazele unui guvern şi după aia va face consultări formale doar ca să se pozeze la televizor (...), nu ştiu dacă are sens ca noi să participăm (...) şi probabil nu vom participa.” Context: consultări reluate la începutul lui septembrie Președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern. În materialul citat, președintele face și o referire la faptul că „ar fi fost bine” ca „varianta Tomac” să fi trecut cu câteva luni înainte, pentru a evita „echilibristica” legată de Parlament și sesiuni extraordinare, însă articolul disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale explicației. [...]
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
Reforma ANI riscă să blocheze un jalon PNRR de 770 mil. euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar Parlamentul mai are „30 de zile” să corecteze legea, susține ministra de Externe Oana Țoiu, potrivit Mediafax . Țoiu a criticat, la Digi24, actuala reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care o consideră „neconstituțională”, invocând faptul că ar produce efecte pentru „o faptă trecută”. În același timp, ea a legat miza politică de una de funcționare a statului de drept, pe care o vede relevantă inclusiv pentru dezvoltarea economică. Un punct concret al disputei este efectul legii asupra liderului USR Dominic Fritz , care, potrivit materialului, ar urma să părăsească mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza de reglementare: corectarea legii în fereastra de 30 de zile Ministra afirmă că există încă timp pentru adoptarea unui proiect alternativ depus de USR, pe care îl prezintă drept „legea corectă”, astfel încât România să poată „îndrepta” ceea ce ea numește o „eroare profundă” și, concomitent, să nu piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Parlamentul încă are timp să adopte legea corectă depusă de noi (…) Putem să avem și cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR și un stat de drept funcțional (…)”, a declarat Oana Țoiu. Țoiu mai susține că precedentul unei legi care „atacă direct un oponent politic” ar avea efecte mai largi decât cazul Fritz/USR, prin descurajarea celor care se bazează pe existența unor „arbitri neutri”. Ce spune USR că propune diferit Potrivit declarațiilor redate, varianta USR nu ar include amendamentul „vizat de PSD” referitor la pierderea funcției. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul tehnic al proiectului USR sau despre calendarul parlamentar exact al dezbaterii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă Parlamentul va pune pe ordinea de zi proiectul alternativ în intervalul de 30 de zile invocat și ce formă finală ar putea avea, în raport cu condiționalitățile PNRR. [...]
