Știri
Știri din categoria Politică
Peste 200.000 de etnici maghiari din România s-au înscris la vot, un volum care poate conta în ecuația mandatelor pe liste la alegerile parlamentare din Ungaria, unde diaspora votează exclusiv partidul, potrivit Euronews România. Într-un scrutin descris ca „extrem de disputat” între Viktor Orbán și liderul opoziției Péter Magyar, mobilizarea din afara granițelor devine un factor suplimentar într-o competiție cu miză europeană.
În Transilvania, „peste 200 de mii” de maghiari s-au înregistrat pentru a vota la alegerile din 12 aprilie, iar votul prin corespondență este „foarte popular” în diaspora, fiind opțiunea celor mai mulți alegători. În sistemul ungar, acest detaliu are relevanță directă: cetățenii ungari din afara țării nu votează candidați în circumscripții, ci doar lista națională de partid.
Ungaria folosește un sistem mixt: din totalul de 199 de locuri în parlament, 106 mandate sunt alese în circumscripții uninominale, iar 93 sunt repartizate pe liste naționale de partid. Alegătorii cu reședință în Ungaria pot vota atât candidatul local, cât și lista, în timp ce diaspora votează doar lista.
Secțiile de votare s-au deschis la 06:00 și urmează să se închidă la 19:00, iar alegerile se desfășoară într-un singur tur. Rezultatele preliminare sunt așteptate în cursul serii, iar cele oficiale ar urma să fie anunțate în jurul miezului nopții.
Materialul plasează scrutinul în contextul tensiunilor dintre Budapesta și instituțiile europene, cu potențiale efecte asupra poziționării Ungariei în UE. Dacă Viktor Orbán câștigă, oficiali europeni se așteaptă la tensiuni persistente și la continuarea folosirii dreptului de veto, inclusiv pe teme precum sprijinul pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, cu riscul ca alte state să caute formule de ocolire a Ungariei în decizii majore.
În scenariul unei victorii a lui Péter Magyar, așteptarea la Bruxelles este una de „optimism prudent”: o abordare mai constructivă și o reducere a recurgerii la veto, dar fără o schimbare radicală, având în vedere pozițiile sale rezervate pe subiecte precum migrația sau aderarea Ucrainei la UE. O prioritate indicată este deblocarea fondurilor europene suspendate pentru Ungaria, descrise ca fiind „estimate la miliarde de euro”, ceea ce ar putea împinge către reforme rapide și o recalibrare a relației cu instituțiile europene.
Recomandate
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate , potrivit Politico . Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea. Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare. Miza: 10,4 miliarde euro din fonduri de redresare post-pandemie Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier). Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august , conform aceleiași surse. Negocieri politice vs. „probleme tehnice” rămase Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice. Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită. Agenda de la Bruxelles: NATO și Belgia Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl acuză pe Sebastian Ghiță că o atacă după „combinațiile” de la ADR , într-un schimb de replici pe Facebook care readuce în prim-plan o temă sensibilă pentru zona publică: controlul și influența în jurul Autorității pentru Digitalizarea României, instituție-cheie în proiectele de digitalizare și achiziții IT, potrivit News . Gheorghiu susține că Ghiță, pe care îl descrie drept „fugit din România ca să scape de judecată pentru fapte de corupție”, ar fi ieșit să o atace pe ea și pe ministrul Irineu Darău, acuzându-i de un pretins trafic de influență, după ce i-ar fi „deranjat combinațiile” de la Autoritatea pentru Digitalizarea României . Vicepremierul adaugă că i se pare „ironic” ca Ghiță să dea „lecții de integritate” din „locuința” sa din Belgrad, Serbia. În replică, Sebastian Ghiță îi cere Oanei Gheorghiu să dea „cei 60 de milioane euro din donațiile românilor”, acuzând-o că folosește banii pentru „propagandă politică” și că ar plăti „vedete și influenceri gen Tudor Chirilă”. El mai afirmă că, dacă nu vrea sau nu știe să cheltuiască banii, ar trebui „să-i dea înapoi la bugetul de stat”. Replica vicepremierului: invitație să vină în România Răspunsul Oanei Gheorghiu a venit imediat, printr-o invitație adresată lui Sebastian Ghiță să revină în România și să viziteze spitalele ridicate din donații: „Domnule Ghiță, vă invit cu mare drag în România ca să mergem împreună la spitalele pe care oamenii și companiile le-au ridicat prin donații. Haideți, urcați în primul avion și veniți acasă.” Schimbul de replici nu include, în materialul citat, detalii suplimentare despre acuzațiile de „trafic de influență” sau despre situația de la Autoritatea pentru Digitalizarea României, dincolo de afirmațiile publice ale celor doi. [...]
Presiunile din Trezoreria SUA pentru o bancnotă de 250 de dolari cu portretul lui Donald Trump deschid un potențial front de reglementare , pentru că ar cere schimbarea unei reguli care permite, în prezent, doar persoane decedate pe bancnotele aflate în circulație, potrivit Economedia , care citează Washington Post . Demersul ar fi fost împins din interiorul Departamentului Trezoreriei, unde doi oficiali politici – trezorierul SUA Brandon Beach și consilierul său Mike Brown – ar fi cerut în mod repetat Biroului de Gravare și Tipărire (instituția care produce bancnotele americane) să pregătească prototipuri pentru o bancnotă de 250 de dolari. Discuțiile ar fi început anul trecut și ar fi inclus mai multe variante de design. Unul dintre modelele prezentate angajaților îl plasa pe Donald Trump în centrul bancnotei, între semnăturile președintelui și ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent. Obstacolul-cheie: legea și calendarul lung al unei bancnote noi Potrivit relatării, angajați ai instituției au avertizat că proiectul ridică probleme legale, deoarece legislația actuală nu permite reprezentarea persoanelor în viață pe moneda americană. În plus, lansarea unei noi bancnote ar presupune un proces complex, care poate dura mai mulți ani. „Nu suntem autorizați să facem asta”, ar fi transmis directorul biroului de tipărire, potrivit angajaților citați. În același context, directoarea instituției, Patricia Solimene, a fost ulterior mutată din funcție, decizie despre care aceasta a spus că „nu a fost alegerea ei”. Ce urmează: proiect de lege depus, dar fără progres Un proiect de lege care ar permite apariția lui Donald Trump pe o bancnotă de 250 de dolari a fost depus în Congres, însă nu a avansat în procesul legislativ, potrivit informațiilor citate. În paralel, autoritățile americane ar continua analiza tehnică a propunerii, pe fondul pregătirilor pentru aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a precizat că instituția „derulează planificarea și verificările necesare” și că o eventuală producție ar avea loc doar dacă va fi adoptată o lege în acest sens. [...]
Nemulțumirea față de economie și scumpiri îl trage în jos pe Donald Trump, iar asta poate complica calculele republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie , potrivit unei analize citate de HotNews , bazată pe date agregate de The Economist . Analiza The Economist indică un indice net de popularitate de -24 pentru Trump, cel mai slab nivel pentru el. Deși războiul din Iran i-a afectat imaginea în politica externă (indice net -20), sursa arată că economia este factorul care apasă cel mai mult asupra percepției publice. Economia, „urgența” dominantă pentru alegători Datele citate arată o deteriorare a încrederii în direcția economică: trei sferturi dintre americani descriu economia drept „mediocră” sau „proastă”, iar 63% spun că situația se înrăutățește. În acest context, majoritatea consideră că președintele gestionează prost economia. Un punct sensibil separat este inflația și nivelul prețurilor: indicele net de aprobare pentru modul în care Trump gestionează inflația și prețurile este de -43, cel mai scăzut din acest mandat, potrivit The Economist . Benzina, indicator politic: de la sub 3 dolari la 4,48 dolari pe galon Sursa notează că, înainte de începerea războiului cu Iranul, prețul mediu al unui galon de benzină era sub 3 dolari, iar acum a ajuns la 4,48 dolari (aprox. 16,8 lei) pe galon, un nivel care alimentează percepția de scumpire în viața de zi cu zi. Pe baza datelor YouGov, The Economist a proiectat aprobarea lui Trump pe state: mai scăzută în statele care votează de regulă cu democrații și mai ridicată în cele republicane, dar cu nemulțumire vizibilă inclusiv în unele state care l-au votat în 2024. Riscul politic: primare câștigate, dar vulnerabilitate în alegerile generale Dacă tendința nu se schimbă, The Economist estimează consecințe directe pentru Partidul Republican la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie: modelul de prognoză al publicației sugerează șanse mari ca democrații să câștige controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce lupta pentru Senat este descrisă ca strânsă. În paralel, Trump își menține controlul asupra partidului: sursa menționează victorii în primare și faptul că politicienii care i s-au opus au fost eliminați din curse interne. Mesajul implicit al analizei este că loialitatea poate ajuta în primare, dar impopularitatea președintelui poate deveni un handicap în confruntarea finală cu democrații. Cine îl aprobă și cine îl respinge Profilul susținătorilor și al criticilor urmează linii demografice și politice familiare, potrivit analizei: alegătorii albi și bărbații tind să aprobe mai mult, în timp ce alegătorii tineri și minoritățile etnice dezaprobă mai puternic. Absolvenții de facultate și cei cu studii postuniversitare sunt cei mai puțin dispuși să îl susțină, iar alegătorii de vârstă de pensionare apar ca „surprinzător de rezervați”. Pe teme, imigrația, impozitele și cheltuielile publice mobilizează mai mult baza republicană, în timp ce democrații sunt mai preocupați de sănătate și schimbări climatice, mai arată sursa. Pentru Casa Albă, însă, miza imediată rămâne aceeași: dacă presiunea prețurilor persistă, costul politic se poate vedea rapid în rezultatele din noiembrie. [...]
Cancelarul Friedrich Merz își leagă agenda de reforme de stabilitatea coaliției CDU–SPD , respingând ideea unei alternative parlamentare și încercând să reducă presiunea politică internă asupra guvernului, potrivit Economica . Merz a făcut declarațiile la un eveniment al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) în orașul său natal, Arnsberg, unde a spus că Germania „are puterea pentru un nou început” și că este „personal hotărât” să facă acest lucru posibil prin guvernul său. În același timp, el a descris dezbaterea publică din Germania ca fiind una care creează frecvent impresia că țara este „complet blocată”, incapabilă să se schimbe prin propriile eforturi. Coaliția, prezentată ca singura opțiune „realistă” Pe fondul relatărilor din presa germană despre discuții în conducerea CDU privind posibilitatea înlocuirii sale din funcția de cancelar, Merz nu a abordat direct subiectul, notează Agerpres. În schimb, a insistat că alianța de guvernare dintre conservatori și social-democrați (SPD) rămâne singura formulă viabilă în Parlament. „Nu caut nicio alternativă”, a declarat el. Merz a admis totuși că și-ar fi dorit ca guvernul de coaliție să fi realizat mai mult în primul an de mandat, fără a detalia ce reforme sau obiective au rămas în urmă. Mesaj de încredere, cu trimitere la reconstrucția postbelică Declarațiile au fost făcute și în contextul marcării a 80 de ani de la Programul Neheim-Hüsten, un document timpuriu al CDU redactat în 1946 sub fostul cancelar Konrad Adenauer. Merz a invocat perioada reconstrucției postbelice, când Germania se confrunta cu ruine, foamete și greutăți, dar liderii politici ar fi găsit „curajul de a modela un nou viitor”. „De ce nu mai avem încredere în noi înșine astăzi pentru a face planuri bune de viitor?”, a întrebat Merz publicul. Prin acest mesaj, cancelarul încearcă să contracareze percepția de stagnare și să consolideze sprijinul pentru continuitatea guvernării, în condițiile în care stabilitatea coaliției este prezentată drept premisă pentru continuarea reformelor. [...]
Percheziția la sediul socialiștilor spanioli adâncește riscul de rupere a coaliției lui Pedro Sánchez , într-un moment în care mai multe anchete de corupție și înfrângeri electorale regionale cresc presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Politico . Miercuri, anchetatorii au descins la sediul Partidului Socialist din Madrid, într-o investigație privind presupusa folosire abuzivă a fondurilor de partid. Poliția a ridicat documente în cadrul unui dosar care vizează acuzații că bani ai partidului ar fi fost folosiți pentru a o plăti pe jurnalista Leire Díez să ducă o campanie menită să submineze dosare judiciare ce afectează guvernul și aliații săi. Díez neagă orice faptă ilegală și susține că lucra la o carte; separat, ea este investigată și pentru presupusă deturnare de fonduri publice. Printre suspecții menționați în acest caz se află Santos Cerdán și Ana María Fuentes. Deși coaliția rămâne, deocamdată, în picioare, publicația notează că devine tot mai dificil pentru partenerii lui Sánchez să îl susțină pe măsură ce „scara” presupusei corupții din jurul socialiștilor se conturează. Oficial, Spania nu este obligată să organizeze alegeri până în august anul viitor, însă premierul ar putea fi împins să devanseze scrutinul. Dosarul Zapatero și riscul de contaminare politică Un punct de maximă vizibilitate este cazul fostului premier José Luis Rodríguez Zapatero , care urmează să apară în instanță pe 17 iunie. Un judecător de instrucție îl suspectează că ar fi condus o rețea criminală care și-ar fi folosit influența pentru a obține un ajutor guvernamental de 53 milioane euro (aprox. 265 milioane lei) pentru compania aeriană Plus Ultra, în 2021, în perioada pandemiei. Anchetatorii susțin că Zapatero ar fi primit în total 2,6 milioane euro (aprox. 13 milioane lei) de la rețea, care ar fi avut legături cu Venezuela și China; judecătorul afirmă că o parte importantă a banilor ar fi trecut prin companii administrate de Julio Martínez, partenerul său de alergare, iar o firmă a celor două fiice ale fostului premier ar fi primit o parte semnificativă din fonduri. Zapatero, acuzat de constituirea unei organizații criminale, trafic de influență și falsificare de documente, neagă orice vină. Impactul asupra lui Sánchez vine din relația politică strânsă dintre cei doi: Zapatero este descris ca aliat apropiat al actualului premier și un negociator folosit în discuții sensibile cu parteneri parlamentari basci și catalani. În plus, Sánchez era la guvernare când a fost aprobat sprijinul pentru compania aeriană, ceea ce ridică întrebări despre respectarea procedurilor, potrivit analizei. Sánchez a declarat că administrația sa va coopera „pe deplin” cu justiția, că respectă prezumția de nevinovăție și că îi oferă sprijin lui Zapatero. Coaliția, „linia roșie” și presiunea pentru alegeri Liderul opoziției conservatoare, Alberto Núñez Feijóo, a cerut demisia lui Sánchez și alegeri, afirmând că guvernul se află în „agonia” sa și întrebând „câte percheziții” și „câte comisioane ilegale” mai sunt necesare. Dincolo de opoziție, tensiunile se văd și în zona partenerilor: Partidul Naționalist Basc avertizează că i-ar fi „foarte dificil” lui Sánchez să ducă legislatura până la capăt, iar Sumar (stânga) și Stânga Republicană a Cataloniei indică drept „linie roșie” apariția unor dovezi solide de finanțare ilegală a partidului. Alte anchete și vulnerabilități în jurul premierului Politico trece în revistă și alte dosare care apasă asupra guvernului: Sánchez a fost nevoit să își ceară scuze anul trecut după ce a apărut că Santos Cerdán, un apropiat și numărul 3 în partid, era investigat într-o schemă de comisioane ilegale din contracte publice; în același scandal a fost implicat și fostul ministru al transporturilor José Luis Ábalos, deja anchetat. Ambii neagă implicarea. Ábalos a fost judecat într-un dosar legat de presupuse comisioane ilegale din achiziția de măști în valoare de 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) în pandemie, alături de Koldo García și omul de afaceri Víctor de Aldama; așteaptă verdictul și ar urma să mai fie judecat și în alte investigații. Procurorul general Álvaro García Ortiz, numit de guvern, a fost găsit vinovat în noiembrie pentru divulgare de secrete într-un caz controversat și a primit interdicție de a ocupa funcția timp de doi ani; cazul a vizat publicarea unor informații fiscale despre partenerul președintei regiunii Madrid, Isabel Díaz Ayuso. Membri ai familiei premierului sunt, la rândul lor, vizați: soția sa, Begoña Gómez, este investigată din 2024, iar fratele său, muzicianul David Sánchez, este judecat la Badajoz pentru trafic de influență legat de numirea sa într-un post local în 2017. Sánchez susține că unele anchete sunt motivate politic și a numit cazul soției sale o „farsă obscenă”. În plan electoral, analiza notează că socialiștii au pierdut recent patru alegeri regionale în fața Partidului Popular, iar în Andaluzia au obținut cel mai slab rezultat din istorie, ceea ce alimentează percepția că „brandul” conducerii naționale a devenit toxic. Sondajele citate indică faptul că, dacă ar avea loc alegeri generale „mâine”, Partidul Popular ar câștiga și ar putea forma o majoritate împreună cu Vox. Sánchez spune că vrea să își ducă mandatul până în vara lui 2027 și că va convoca alegeri doar când va fi în „interesul general al cetățenilor”, însă Politico apreciază că evoluția investigațiilor — în special cazul Zapatero și orice confirmare a finanțării ilegale — i-ar putea forța mâna. [...]
