Știri
Știri din categoria Politică
Lula intră în cursa din octombrie pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, după ce a lansat campania pentru un al patrulea mandat și a făcut din „suveranitate” un mesaj central, potrivit G4Media.
Președintele de stânga al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, care a împlinit 80 de ani, s-a declarat „într-o formă excelentă” la convenția Partidului Muncitorilor (PT) de la Sao Paulo, unde a fost nominalizat oficial în fața a circa 3.000 de susținători. Lula a revenit la putere în 2023, după două mandate anterioare (2003–2010), iar scrutinul prezidențial este programat în octombrie.
Campania se desfășoară în contextul influenței președintelui american Donald Trump, aliat al familiei Bolsonaro, pe fondul unei dispute comerciale: în iulie, Statele Unite au impus două runde de tarife vamale asupra produselor braziliene, invocând presupuse practici comerciale neloiale.
La convenție, Lula nu l-a menționat direct pe liderul de la Casa Albă, însă tema „suveranității” a fost omniprezentă și a fost prezentată ca pilon al viitoarei campanii.
Lula ar urma să se confrunte cu Flavio Bolsonaro, senator de 45 de ani și fiul fostului președinte Jair Bolsonaro (2019–2022), arestat pentru tentativă de lovitură de stat, după ce ar fi încercat să rămână la putere în pofida înfrângerii din 2022, potrivit relatării citate.
Un sondaj recent Datafolha indică un posibil tur doi cu Lula la 48% și Flavio Bolsonaro la 43%. În 2022, Lula a câștigat la o diferență mică, iar polarizarea rămâne puternică.
Deși președintele invocă o creștere economică solidă și niveluri record ale ocupării forței de muncă, familiile se plâng de costul vieții, iar deficitele publice sunt în creștere, notează aceeași sursă.
În plus, Lula este descris ca fiind în defensivă pe tema securității, considerată principala preocupare a brazilienilor, în condițiile în care zeci de milioane de oameni din cartierele populare trăiesc sub controlul crimei organizate.
Corupția rămâne, de asemenea, un subiect major: ambii rivali sunt vizați de anchete judiciare, una legată de finanțarea unui film dedicat lui Jair Bolsonaro, cealaltă vizându-l pe unul dintre fiii lui Lula, „Lulinha”, suspectat de corupție și trafic de influență.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz vrea ca următorul președinte al Germaniei să fie o femeie , o poziționare care poate influența din timp negocierile politice pentru succesiunea lui Frank-Walter Steinmeier și profilul candidatului agreat de partidele de centru, potrivit Adevărul . Merz a făcut declarația luni, 2 noiembrie, la o reuniune cu ușile închise a responsabililor locali ai CDU, invocând o „decizie definitivă” în privința genului viitorului șef al statului. Conform unor surse din partid citate de News.ro, cancelarul ar fi spus că va propune formațiunii „o candidată de centru”, fără să avanseze un nume. Cine sunt numele vehiculate În spațiul politic german circulă deja mai multe variante pentru succesiunea lui Steinmeier. În material sunt menționate: Ilse Aigner, președinta Parlamentului landului Bavaria, susținută de Markus Söder (CSU); Julia Klöckner, președinta Bundestagului; Karin Prien, ministra federală a Educației; Annegret Kramp-Karrenbauer, fostă președintă a CDU și fostă ministră a Apărării. Separat, fosta cancelară Angela Merkel a susținut, într-un interviu pentru MagentaTV, că „ar fi timpul” ca Germania să aibă o femeie președinte, argumentând că în 77 de ani de istorie a Republicii Federale nu a existat niciodată o femeie în această funcție. De ce contează: rolul președintelui, dincolo de ceremonial Deși Germania este un sistem parlamentar în care cancelarul conduce guvernul, președintele are atribuții care pot conta în momente sensibile: reprezintă statul în relațiile internaționale, semnează legile federale înainte de intrarea lor în vigoare și poate refuza promulgarea celor pe care le consideră neconstituționale, poate acorda grațieri și are prerogative speciale în perioade de instabilitate politică. Președintele Germaniei este ales pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil o singură dată. [...]
Indexarea pensiilor de la 1 ianuarie ar deveni un test de disciplină bugetară , în condițiile în care liderul UDMR, Kelemen Hunor , susține că majorarea nu mai poate fi amânată și trebuie făcută în funcție de inflația din 2025, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a declarat la Euronews România că indexarea este o obligație legală și a amintit că aplicarea legii a fost amânată timp de doi ani prin ordonanțe. În opinia sa, amânarea nu mai este posibilă, pe fondul unei inflații ridicate în 2025 și 2026, care „mănâncă din puterea de cumpărare”. Liderul UDMR spune că indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, raportat la inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%. În același timp, Kelemen Hunor a recunoscut că UDMR nu a discutat subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii, adăugând: „Nu știu la ce să ne așteptăm”. Contextul politic și fiscal complică însă calendarul. La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”, ceea ce indică o abordare mai conservatoare, legată de țintele de deficit bugetar. Pe zona de venituri din muncă, Kelemen Hunor a spus că nu ar grăbi creșterea salariului minim, argumentând că o presiune suplimentară înainte de o evaluare pe termen mediu „produce pagube”. Despre legea salarizării, liderul UDMR a afirmat că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar rezultatul depinde de conținut. [...]
Dacian Cioloș își joacă candidatura la OIF pe un program de „francofonie economică” , mizând pe ideea unui spațiu economic francofon mai coerent și pe o guvernanță mai transparentă a organizației, potrivit G4Media , care citează un interviu acordat publicației Jeune Afrique. Cu câteva săptămâni înainte de votul pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Cioloș este prezentat ca având „șanse reale” să împiedice realegerea actualei titulare, rwandeza Louise Mushikiwabo , aflată în funcție din 2018. Contextul este unul competitiv, cu patru candidați în cursă, iar summitul OIF urmează să aibă loc în Cambodgia. Miza economică: un „spațiu economic francofon” și oportunități pentru tineri În interviu, Cioloș spune că vrea să pună accent pe „Francofonia economică”, pe care o leagă direct de capacitatea organizației de a crea oportunități, inclusiv pentru tineri. „Tinerii vor învăța franceza dacă aceasta le oferă oportunități.” El indică drept punct de plecare existența unei alianțe a organizațiilor patronale francofone și a unor întâlniri economice deja organizate, dar consideră că acestea ar putea fi „mai bine structurate”. În plus, propune implicarea miniștrilor de finanțe și ai comerțului și discutarea armonizării politicilor economice naționale ale statelor membre, pentru a construi „un veritabil spațiu economic francofon”. Cum își construiește sprijinul: campanie în Africa și promisiunea unui „număr doi” african Pe fondul unei dezbateri interne despre faptul că funcția ar trebui să revină Africii, Cioloș respinge ideea unei împărțiri regionale a postului și spune că vrea o deschidere a organizației către toate statele membre, „recunoscând totodată importanța Africii”. În același timp, el afirmă că și-a intensificat vizitele pe continentul african și că, în cazul unei victorii, ar rezerva Africii postul de administrator (numărul doi în OIF). În interviu, descrie această campanie ca pe un efort de a înțelege diferențele și complementaritățile dintre țările membre ale francofoniei. Ce promite pe zona de guvernanță: dialog permanent și mai multă transparență În plan operațional, Cioloș spune că vrea să instituie un dialog permanent cu statele membre, nu doar contacte punctuale la summituri, și leagă această abordare de îmbunătățirea guvernanței interne și de „descentralizarea organizației”, pentru a crește eficiența programelor. Totodată, el vorbește despre nevoia de a îmbunătăți coerența între structurile operaționale ale francofoniei și de a întări guvernanța prin „mai multă transparență”, cu accent pe rezultate și pe complementaritatea contribuțiilor din rețelele organizației (politic, economic, universitar, societate civilă). Context politic: candidatura, susținută de președintele Nicușor Dan Cioloș afirmă că a început să ia în calcul candidatura de la sfârșitul anului trecut, după discuții cu persoane care au lucrat în cadrul organizației, și că a discutat apoi cu președintele Nicușor Dan, care „a decis rapid să oficializeze candidatura”. În privința susținătorilor, Cioloș spune că nu vrea să intre într-un „joc” de opunere a candidaților sau a regiunilor și insistă că decizia ar trebui să se bazeze pe „o viziune și un proiect”, nu pe negocieri politice între regiuni. [...]
China pregătește o înăsprire a controlului intern în Partidul Comunist , prin reguli mai stricte de disciplină și supraveghere a averilor și a legăturilor de afaceri ale cadrelor, potrivit Agerpres . Președintele Xi Jinping avertizează că „impuritățile” ideologice, organizaționale și de conduită „nu au fost rezolvate de la rădăcină”, semnalând o nouă etapă de rigoare înaintea Congresului PCC din 2027 . Într-o intervenție publicată duminică, Xi a explicat rezoluția aprobată joi de a cincea sesiune plenară a celui de-al 20-lea Comitet Central al PCC, al cărei text integral a fost difuzat de agenția oficială Xinhua. Liderul chinez susține că, deși campania disciplinară a produs rezultate, persistă probleme care afectează capacitatea partidului de a rămâne la putere pe termen lung și apar „altele noi”. „Cu cât se avansează mai mult, cu atât va fi rigoarea mai mare.” Ce prevede rezoluția: verificări de avere și control asupra „ușilor rotative” Documentul introduce „controale concrete” asupra patrimoniului liderilor și cere verificarea situațiilor în care bunurile și cheltuielile familiale „depășesc clar veniturile lor normale”. În plus, rezoluția solicită întărirea supravegherii asupra: activităților de afaceri ale soților, copiilor și partenerilor acestora; funcționarilor retrași și celor care părăsesc funcțiile. Pe componenta anticorupție, sunt vizate și formele mai greu de urmărit, inclusiv utilizarea intermediarilor, participații deținute de terți sau „uși rotative” între politică și companii (treceri repetate între funcții publice și poziții în mediul privat). Textul menționează și practici care folosesc monede virtuale și mișcări transfrontaliere de fonduri. Miza politică: disciplină sporită înaintea Congresului din 2027 Rezoluția interzice ca responsabilii să transforme teritoriile sau domeniile aflate sub autoritatea lor în „feude private” și cere ca deciziile importante să fie luate colectiv. Totodată, stabilește o obligație de raportare: organele disciplinare inferioare trebuie să informeze cel puțin la fiecare șase luni superiorii despre modul în care este exercitată puterea de echipele de conducere, în special de către cei mai importanți responsabili. Sesiunea plenară a avut loc între 26 și 29 octombrie, cu aproximativ un an înainte de cel de-al XXI-lea Congres al PCC, programat pentru 2027. În acest context, Agerpres notează că întâlnirea a coincis cu un raport oficial potrivit căruia 680.000 de persoane au fost sancționate în perioada ianuarie–septembrie, inclusiv 105 oficiali de rang înalt la nivel provincial sau ministerial și superior, în cadrul campaniei anticorupție conduse de Xi din 2012. Potrivit aceleiași surse, anchetele au vizat și comandanți militari de rang înalt, precum și lideri promovați în timpul mandatului lui Xi Jinping, care se pregătește pentru următorul congres fără un succesor indicat. [...]
Acuzațiile lui Tucker Carlson despre un posibil atac nuclear al SUA asupra Iranului ridică miza riscului geopolitic și pot amplifica incertitudinea în regiune, în condițiile în care nu sunt susținute de documente și nu au fost confirmate oficial, potrivit Mediafax . Jurnalistul american Tucker Carlson afirmă că președintele SUA, Donald Trump, ar putea decide, „până pe 7 noiembrie”, lansarea unui atac nuclear asupra „Muntelui Pickaxe” din Iran, sub presiunea premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Clash Report, citat de Mediafax. În octombrie, Trump a exclus utilizarea armelor nucleare, mai notează publicația. Autoritățile din SUA și Israel nu au comentat public analiza lui Carlson, publicată pe platforma X. Mesajul, postat în primele ore ale zilei de 2 noiembrie, a depășit 16 milioane de vizualizări în câteva ore, conform sursei. Ce susține Carlson și ce lipsește din argumentație Mediafax arată că Tucker Carlson nu a citat niciun document și spune că s-a bazat pe mărturia unui „observator informat”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. În aceste condiții, informația rămâne la nivel de afirmație neconfirmată. Ținta invocată: un obiectiv fortificat lângă Natanz Potrivit relatării, „Muntele Pickaxe” ar fi un obiectiv fortificat în centrul Iranului. Carlson susține că armamentul convențional din arsenalul SUA nu ar putea penetra stratul gros de rocă sub care s-ar afla un complex de tuneluri, iar obiectivul ar fi situat la aproximativ doi kilometri sud de uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Carlson a mai scris că efectele unei explozii pe muntele Pickaxe ar contamina Golful Persic și ar otrăvi sursele de apă pentru 100 de milioane de oameni, conform Mediafax. Actori invocați în dezbaterea internă din SUA În analiza sa, Carlson îi nominalizează pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, și pe comandantul CENTCOM , Brad Cooper, ca susținători ai reluării operațiunilor militare de amploare asupra Iranului. De asemenea, el afirmă că secretarul de Stat, Marco Rubio, și directorul CIA, John Ratcliffe, ar urma „linia impusă de Netanyahu”, în timp ce vicepreședintele SUA, JD Vance, și consilierul Steve Witkoff ar susține încheierea unui acord cu Iranul. Context: tensiuni și amenințări de escaladare Mediafax notează că Iranul amenință cu un „război fără limite geografice” dacă va fi atacat din nou de SUA și Israel, avertisment care ar viza și Europa. În lipsa unor confirmări oficiale, afirmațiile lui Carlson rămân, deocamdată, în zona speculațiilor cu potențial de amplificare a tensiunilor. [...]
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
