Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor anunţă că îl susţine pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria, afirmând că peste 90% dintre maghiarii din România vor vota pentru actualul premier ungar. Declaraţia a fost făcută la RFI.
Preşedintele UDMR a precizat că opţiunea sa personală este clară: „Îl susţin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe”, invocând poziţia liderului de la Budapesta faţă de minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei şi o politică naţională pe care o consideră „coerentă şi responsabilă”.
În ceea ce priveşte opoziţia ungară, condusă de Péter Magyar, Kelemen Hunor a afirmat că aceasta „încă nu a oferit nimic” care să convingă că ar reprezenta o alternativă mai bună la conducerea ţării.
Liderul UDMR susţine că datele din sondajele pe care le cunoaşte indică un sprijin masiv pentru Viktor Orban în rândul maghiarilor din România: „Aproape 92% dintre cei care se vor exprima merg către Orban”.
Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria, programate în luna aprilie 2026, a început la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit informaţiilor citate de News.ro, scrutinul se anunţă unul dintre cele mai strânse din ultimele două decenii, partidul Fidesz al lui Viktor Orban fiind urmat îndeaproape în sondaje de formaţiunea de opoziţie Tisza, condusă de Péter Magyar.
Recomandate
Viktor Orbán își menține linia de confruntare cu UE , semnalând că, deși a pierdut alegerile din aprilie și a părăsit funcția în mai, va rămâne un actor politic care poate complica relația Budapestei cu Bruxelles-ul, într-un moment în care noul guvern promite „resetarea” dosarelor-cheie, inclusiv deblocarea fondurilor europene înghețate, potrivit Politico . Fostul premier ungar a revenit la Bruxelles miercuri, înaintea summitului liderilor UE de joi și vineri, și a spus că „obiectivul” său față de Uniune „nu s-a schimbat”, indicând că va continua să se opună pe teme precum migrația. În discuția cu jurnaliști, Orbán a susținut că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul” și că Ungaria are șanse mai mici de succes dacă UE „nu este pe aceeași traiectorie”. Ce se schimbă după alegeri: un guvern pro-Bruxelles și miza banilor blocați Orbán a pierdut alegerile din aprilie, însă rămâne liderul partidului Fidesz. Între timp, liderul opoziției de centru-dreapta Péter Magyar a câștigat detașat, iar partidul său, Tisza, a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Magyar a promis să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, inclusiv prin: deblocarea cererii Ucrainei de aderare la UE, pe care Budapesta a blocat-o; încercarea de a recupera până la 17 miliarde de euro fonduri înghețate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din perioada Orbán. Orbán rămâne în joc: gruparea „Patrioți pentru Europa” și planul de limitare a mandatelor Fidesz are eurodeputați în grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, alături de formațiuni precum Adunarea Națională din Franța, condusă de Jordan Bardella. Orbán a argumentat că înfrângerea sa electorală nu oprește avansul „partidelor patriotice” în Europa și a indicat că gruparea are încă un reprezentant în Consiliul European: premierul ceh Andrej Babiš. Pe plan intern, Tisza a inițiat și o măsură cu potențial de a-i bloca revenirea: introducerea unei limite de opt ani pentru mandatul de prim-ministru, aplicată retroactiv. Orbán a spus că este „fericit” cu această decizie și și-a minimalizat șansele de a candida din nou pentru funcția de premier. Presiunea dosarelor de corupție: acuzații respinse de Orbán Politico notează și un alt front de risc pentru fostul premier: șeful Autorității Ungare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a cerut ca „politicieni de rang înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni „de miliarde” în perioada Orbán. Biró a fost ulterior pus sub acuzare pentru delapidare, acuzații formulate de procurori, iar el le neagă. Întrebat dacă se teme de un risc de urmărire penală pe fapte de corupție, Orbán a respins ideea că el sau miniștrii săi ar fi „băgat în buzunar” bani publici, afirmând: „Nu am văzut așa ceva până acum.” De ce contează Mesajul lui Orbán de la Bruxelles sugerează că schimbarea de guvern la Budapesta nu închide automat conflictul politic cu instituțiile UE. În paralel cu eforturile noului executiv de a debloca fonduri și de a repoziționa Ungaria în dosare sensibile (inclusiv Ucraina), Orbán încearcă să rămână relevant prin rețelele sale politice europene și printr-o retorică de „reformare” a Bruxelles-ului, într-un context în care discuțiile despre statul de drept și utilizarea banilor europeni rămân un punct de tensiune. [...]
Viktor Orbán își leagă Fidesz de Marine Le Pen , într-un semnal politic care poate influența echilibrul intern din grupul „ Patrioți pentru Europa ” din Parlamentul European, în condițiile în care lidera extremei drepte franceze așteaptă o decizie în apelul care îi poate bloca candidatura la prezidențialele din 2027, potrivit Politico . Fostul premier ungar, aflat la prima vizită la Bruxelles după ce a pierdut puterea în aprilie, a evitat să spună dacă ar face campanie pentru Jordan Bardella, europarlamentar în vârstă de 30 de ani și considerat favorit să fie candidatul Rassemblement National (RN) anul viitor. În schimb, Orbán a indicat că loialitatea sa personală și a partidului Fidesz este „în primul rând” față de Marine Le Pen, pe care a numit-o „o legendă”. Le Pen, lidera RN în parlamentul Franței, are interdicție de a candida timp de cinci ani, după o condamnare pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Apelul împotriva acestei decizii urmează să fie judecat pe 7 iulie. Miza: coeziunea „Patrioților pentru Europa” și competiția internă din RN Europarlamentarii RN stau în același grup cu cei ai Fidesz, în cadrul „Patrioților pentru Europa”. În acest context, poziționarea lui Orbán în favoarea lui Le Pen, și nu a lui Bardella, introduce o nuanță importantă: sprijinul politic în interiorul familiei europene a extremei drepte nu este automat transferabil către „succesorul” de partid, dacă liderul tradițional rămâne în joc. Orbán a spus că va susține „pe oricine” va deveni candidatul „patrioților francezi”, dar a insistat că fidelitatea sa rămâne legată de Le Pen și de „vechile prietenii”, chiar cu riscul unui „cost politic pe termen scurt”. De ce contează pentru Orbán: arhitectura alianțelor la Bruxelles Fostul lider ungar a explicat că tocmai Le Pen a fost motivul pentru care Fidesz s-a afiliat „Patrioților pentru Europa”, și nu grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), unde se află partidul premierului italian Giorgia Meloni. În martie, Le Pen l-a lăudat pe Orbán pentru blocarea unui împrumut al UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, un episod care a consolidat relația politică dintre cei doi. Ce urmează: decizia din 7 iulie și planul de rezervă al RN Le Pen a transmis public că este pregătită să-i cedeze ștafeta lui Bardella dacă pierde apelul și rămâne blocată din cursa prezidențială. Într-un interviu pentru France Télévisions, citat de Politico , ea a spus că este „o ușurare” să știe că Bardella ar putea candida în locul ei, dacă va fi împiedicată să se înscrie în competiție. Până la verdictul din 7 iulie, sprijinul explicit al lui Orbán pentru Le Pen sugerează că o parte a rețelei politice europene a RN va continua să mizeze pe lidera istorică a partidului, chiar dacă Bardella este văzut ca opțiunea probabilă pentru candidatura din 2027. [...]
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
Disputa pe împărțirea funcțiilor din coaliție revine în prim-plan , după ce UDMR a fost acuzat indirect că și-ar condiționa sprijinul politic de preluarea conducerii ANRP. Kelemen Hunor respinge această interpretare și spune, într-o intervenție de miercuri citată de Antena 3 , că șefia Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a revenit UDMR încă din septembrie 2025, în cadrul negocierilor pe „algoritm” pentru posturi, nu ca rezultat al unor discuții recente cu PNL. Hunor afirmă că, la momentul împărțirii funcțiilor, ANRP „a rămas pe listă” deoarece nu ar fi fost dorită de ceilalți parteneri de coaliție (PNL, PSD, USR), iar UDMR ar fi făcut nominalizarea târziu, „cu greu” găsind o persoană pentru post. Pe 4 iunie, Cristina Florentina Stanca a fost eliberată din funcția de președinte al ANRP, iar în locul ei a fost numită Lorincz Helga, din partea UDMR. Ce spune Kelemen Hunor despre negocierile pentru guvern Liderul UDMR susține că întâlnirile recente cu Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au vizat scenariile de guvernare, nu „oferte” sau trocuri pe funcții. În declarațiile sale, Hunor neagă explicit că Bolojan sau Sorin Grindeanu (PSD) i-ar fi oferit ceva pentru susținere. „Sunteți într-o eroare totală, dacă credeți că aceste discuții sunt în sensul de a oferi ceva, nu așa se discută. Nu ne-a oferit nimic. Bolojan nu ne-a oferit nimic. Grindeanu nu ne-a oferit nimic.” Variantele de guvern discutate: coaliție refăcută sau formule minoritare Kelemen Hunor afirmă că, în discuțiile politice, sunt luate în calcul „două-trei variante de guvern”, iar una dintre ele ar fi un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. El mai indică și varianta unui guvern minoritar PSD, dar spune că prima opțiune a UDMR ar rămâne refacerea coaliției, cu mai multă „flexibilitate” între parteneri, pentru a asigura continuitatea până în 2027. În același context, Hunor afirmă că UDMR ar vota un guvern minoritar PSD cu premier PSD și un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar „nu cu Ilie Bolojan premier”. Totodată, liderul UDMR exclude un sprijin al AUR ca soluție de guvernare, în cazul în care PSD nu ar susține o formulă cu PNL, USR și UDMR. De ce contează: ANRP, din nou în centrul tensiunilor din coaliție Chiar dacă Hunor prezintă preluarea ANRP ca o decizie mai veche, episodul arată cât de repede pot deveni funcțiile din instituții-cheie muniție în negocierile pentru majorități și formule de guvern. În condițiile în care UDMR vorbește deschis despre guverne minoritare și despre necesitatea unui acord politic pentru susținere parlamentară, tema „împărțelii” riscă să reapară ori de câte ori se schimbă echilibrul din coaliție sau se apropie un vot de învestitură. [...]
AUR ar putea înclina balanța la învestirea Guvernului Veștea , după ce deputatul Mohammad Murad a spus la Antena 3 că formațiunea are „53% șanse” să voteze noul Executiv, în condițiile în care UDMR a anunțat că nu va susține guvernul. Murad a afirmat miercuri seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că George Simion „nu este în țară” și că, pe tema voturilor pentru noul guvern, „nu negociază”, ci se află în faza în care „comunică” cu cei care „fac guvernul”. Deputatul a susținut că nu are „informații complete” și nici „informații sigure”, dar a transmis că „simte că ceva pozitiv se întâmplă” și că „mâine vom avea șansa să vedem răsăritul”. Condiția invocată: „măsuri concrete” și un program „pentru români” Întrebat dacă ar vota Guvernul Veștea „mâine”, Murad a răspuns că, „acum, nu”, motivând că nu a auzit „nimic concret” din partea premierului desemnat. El a relatat că a discutat cu Rareș Bogdan și a cerut ca viitoarea guvernare să vină cu „măsuri concrete” și să explice „exact cum vede viitoarea guvernare”. În același context, Murad a criticat direcția economică pe care o asociază cu Ilie Bolojan, invocând creșteri de taxe și un climat pe care îl descrie drept „colaps economic și psihic”. Ca exemplu, a spus că „nu e nimeni pe litoral”, pe care îl leagă de o criză de încredere. „Vom vota în bloc” și estimarea de „53%” Deputatul AUR a insistat că, dacă partidul decide să acorde voturile, acestea vor fi date „în bloc”, respingând ideea unor facțiuni interne. Întrebat explicit „în procente” ce șanse are Guvernul Veștea să fie votat de AUR, Murad a indicat „53%”, precizând că nu este un procent rezultat din discuții recente cu George Simion, cu care ar fi comunicat „foarte puțin” în ultimele aproximativ 12 ore. Ce urmează Din declarațiile lui Murad reiese că decizia AUR ar depinde de semnale rapide privind programul și măsurile viitorului guvern, în condițiile în care tabăra Veștea ar urmări un vot în Parlament „mâine sau până vineri”. Informațiile rămân însă la nivel de estimare și percepție personală, deputatul subliniind că nu are „detalii” și nici „informații complete” despre o eventuală înțelegere. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
