Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor anunţă că îl susţine pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria, afirmând că peste 90% dintre maghiarii din România vor vota pentru actualul premier ungar. Declaraţia a fost făcută la RFI.
Preşedintele UDMR a precizat că opţiunea sa personală este clară: „Îl susţin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe”, invocând poziţia liderului de la Budapesta faţă de minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei şi o politică naţională pe care o consideră „coerentă şi responsabilă”.
În ceea ce priveşte opoziţia ungară, condusă de Péter Magyar, Kelemen Hunor a afirmat că aceasta „încă nu a oferit nimic” care să convingă că ar reprezenta o alternativă mai bună la conducerea ţării.
Liderul UDMR susţine că datele din sondajele pe care le cunoaşte indică un sprijin masiv pentru Viktor Orban în rândul maghiarilor din România: „Aproape 92% dintre cei care se vor exprima merg către Orban”.
Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria, programate în luna aprilie 2026, a început la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit informaţiilor citate de News.ro, scrutinul se anunţă unul dintre cele mai strânse din ultimele două decenii, partidul Fidesz al lui Viktor Orban fiind urmat îndeaproape în sondaje de formaţiunea de opoziţie Tisza, condusă de Péter Magyar.
Recomandate
UDMR propune un guvern majoritar „de tranziție” până la finalul anului, ca răspuns la presiunile de securitate și buget. Într-o declarație după o discuție cu liderul PSD, Kelemen Hunor susține, potrivit HotNews , că ar fi fost utilă „forțarea” formării rapide a unui „guvern de armistițiu” până la sfârșitul anului, invocând inclusiv atacurile zilnice cu drone, problemele din zona bugetară și vizitele evaluatorilor în țară. Kelemen Hunor spune că, deocamdată, „fiecare este închis în bula lui”, iar calendarul avansat de Sorin Grindeanu privind posibilitatea unui guvern după 15 august rămâne incert: „Asta nu știu”. În plan operațional imediat, liderul UDMR a indicat că discuția cu Grindeanu a vizat și agenda parlamentară: o sesiune extraordinară și proiecte care urmează să fie discutate, inclusiv trei inițiative pe agricultură ce ar urma să intre în comisii și apoi în plen. El a argumentat că susținerea unor zone din agricultură este importantă „dacă nu vrem să punem lacăt pe producția agricolă”. Scenariile de guvernare descrise de Kelemen Hunor Liderul UDMR a prezentat trei variante, insistând că „a patra variantă nu există”: Guvern de tranziție („de armistițiu”) până la finalul anului , cu participarea tuturor partidelor relevante: PSD, PNL, USR și UDMR. În această formulă, Hunor spune că „toată lumea trebuie să vină la masa guvernului”, iar PSD și PNL ar trebui să vină „împreună, nu separat”. Guvern minoritar în jurul lui Siegfried Mureșan , despre care afirmă însă că ar avea nevoie de voturile PSD pentru învestire, iar PSD „spune că nu votează un guvern din care nu face parte”. Guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu , pentru care, potrivit lui Hunor, „PNL-ul, deocamdată, spune că nu votează acest guvern”. Kelemen Hunor a mai spus că discuțiile continuă cu președintele și cu liderii celorlalte partide și că, în acest moment, el ar insista pe un guvern majoritar cel puțin până la sfârșitul anului , iar dacă acest lucru nu este posibil, „România trebuie să aibă un guvern”. Întrebat dacă îl vede „mai maleabil” pe Ilie Bolojan, liderul UDMR a evitat un răspuns direct, reluând ideea că, deocamdată, actorii politici rămân „închiși în bula” lor. [...]
Disputa PSD–USR pe energia României se mută în Parlament, cu miza capacităților de producție și a PNRR , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că „amestecă subiectele” și că prezintă drept „soluție salvatoare” o inițiativă legislativă mai veche a USR, potrivit news.ro . Darău a făcut declarațiile luni seară, la B1TV, în contextul polemicii legate de Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității, jalon în PNRR. Liderul PSD a susținut că legea ar putea bloca proiecte de infrastructură și investiții în energie, iar USR respinge această interpretare și spune că strategia este o obligație europeană, cu implicații inclusiv asupra finanțării. PNRR și strategia de biodiversitate: „într-o lună trebuie aprobată” Ministrul interimar al Economiei a spus că strategia de biodiversitate a fost inițiată de Diana Buzoianu, ministrul Mediului, și că este „o chestiune esențială” inclusiv din perspectiva unui miliard de euro. În același timp, el a afirmat că, pe fondul presiunilor politice, inițiativa a ajuns în Parlament și că termenul de aprobare este scurt. „Într-o lună trebuie aprobată”, a declarat Irineu Darău, referindu-se la inițiativa depusă în Parlament. Energia: USR spune că nu a condus Ministerul Energiei și indică lipsa stocării Pe tema producției de energie, Darău a insistat că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și a plasat discuția în registrul responsabilității „multianuale”, susținând că în perioade în care PSD a fost la putere capacitatea de producție s-a diminuat, fără să fie dezvoltate capacități de stocare. „Am fost puțin la guvernare în general, dar n-am avut niciodată Ministerul Energiei”, a spus Darău. El a mai afirmat că România ar fi avut nevoie „în primul rând” de capacități de stocare și de creșterea capacităților de producție, în locul unor dezbateri recurente despre presupuse contradicții între mediu și energie. Proiectul PSD anunțat de Grindeanu: condiționarea închiderii capacităților de producție În paralel, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege prin care autoritățile să nu mai poată închide capacități de producție în sectorul energetic decât dacă există capacități noi care să le înlocuiască. Tot el i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană. Darău susține însă că inițiativa prezentată de Grindeanu ca soluție ar fi, de fapt, o propunere depusă de mai mult timp de USR în Parlament, care ar fi rămas „îngropată în sertar”. [...]
Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR , avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o reacție citată de Antena 3 . Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată. Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege. „Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.” De ce contează: „reversibilitatea” poate opri cererile de plată Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri. În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență). Ce plăți ar putea fi afectate, potrivit ministrului Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată. „Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!” Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată. Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură. Context politic: PSD pregătește un proiect privind capacitățile pe cărbune, Bolojan critică În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva. Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate. Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice. [...]
Lucian Mîndruță neagă orice contract de consultanță politică în ultimii 10 ani , după ce HotNews a corectat o informație anterioară privind o presupusă relație profesională cu deputata USR Diana Buzoianu, potrivit HotNews . Miza episodului ține de transparență și de riscul ca spațiul public să amestece opiniile jurnalistice cu activități plătite de comunicare, într-un context politic tensionat. Ce spune Mîndruță despre relația cu Diana Buzoianu și politicienii Într-o discuție cu HotNews, realizatorul Digi FM afirmă că nu a consiliat-o pe Diana Buzoianu și că nu a avut contracte cu politicieni în ultimul deceniu. „Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu. De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician.” Mîndruță spune că a cunoscut-o pe Diana Buzoianu „în urmă cu o lună” și că aceasta i-a semnalat că „circulă faptul” că ar fi făcut training cu ea, lucru pe care îl neagă. În același timp, admite întâlniri punctuale cu politicieni, în care ar fi oferit sfaturi, dar fără bani. „Că m-am mai întâlnit cu unii dintre ei, dintre politicieni, și le-am dat sfaturi, asta e altceva. Dar nu iau bani de la ei”. El oferă și un exemplu legat de o invitație la o acțiune a unei entități care aparține de Primăria Timișoara , unde spune că a refuzat plata deplasării. „Au vrut să-mi plătească deplasarea și i-am refuzat, mă duc pe banii mei. Nu lucrez pe bani publici”. Corecția HotNews: verificarea înregistrării și scuzele HotNews precizează că a preluat fără verificare informația potrivit căreia Mîndruță ar fi spus că a făcut training cu Diana Buzoianu „de-a lungul timpului”. Publicația arată că, după ce a ascultat înregistrarea de pe YouTube a live-ului din seara votului din Parlament pentru guvernul Adrian Veștea (22 iunie), afirmația despre training nu apare în materialul video. În live, Mîndruță a lăudat discursul Dianei Buzoianu și a făcut un clasament al vorbitorilor, dar fără vreo referire la o colaborare profesională. HotNews își cere scuze pentru eroarea de atribuire. Contextul: controversa pornită de la apelul la economisirea energiei Publicația leagă revenirea subiectului de o postare a lui Mîndruță din 31 iulie, în care îndemna la economisirea energiei seara, mesaj care a generat reacții negative în online. Ulterior, el a scris că inițiativa i-a aparținut și că nu a fost rugat de nimeni să facă acel apel. Ce urmează: din informațiile prezentate, cazul rămâne la nivelul unei corecții editoriale și al unei delimitări publice privind eventuale contracte de consultanță, fără indicii despre alte demersuri sau verificări suplimentare. [...]
USR avertizează că amendamentul PSD-AUR la legea ANI poate bloca un jalon din PNRR și pune în joc 800 de milioane de euro , pe fondul unei dispute politice care vizează inclusiv mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit HotNews . În Comisia juridică a Camerei Deputaților , PSD a trecut luni, cu voturile AUR, UPR și SOS, un amendament la legea reformei ANI (Agenția Națională de Integritate) care prevede că persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte ca legea să intre în vigoare. În această situație s-ar afla și Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei, după ce Înalta Curte a stabilit în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese. Miza de reglementare: efect retroactiv și risc de blocaj în PNRR Deputatul USR Cătălin Drulă susține că amendamentul este „neconstituțional” deoarece ar introduce „o pedeapsă nouă, retroactiv”. Într-o postare pe Facebook, el a comparat demersul cu OUG 13 și l-a acuzat pe deputatul PSD Radu Marinescu că ar fi „cro[it] cu dedicație” o modificare care îl vizează pe Fritz. Drulă afirmă că liderii PSD și AUR ar ști că legea ar putea fi respinsă la Curtea Constituțională, iar efectul colateral ar fi blocarea unui jalon din PNRR, cu riscul ca România să piardă 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). „Știu și ei că nicio Curte Constituțională din lumea asta nu lasă o asemenea mizerie să treacă. Știu că se va bloca jalonul din PNRR și că România riscă să piardă 800 de milioane de euro.” Alte modificări votate în comisie Tot luni, în aceeași comisie, AUR a obținut voturile PSD pentru un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și la partenerii demnitarilor, nu doar la soți, conform informațiilor din articol. [...]
Victor Ponta își pregătește revenirea în competiția parlamentară cu un partid nou , o mișcare care poate redesena echilibrele din opoziție și din zona electoratului „suveranist”, printr-o încercare declarată de a aduna voturi din mai multe familii politice. Potrivit Washington Post , fostul premier spune că va înființa o formațiune cu care intenționează să participe la următoarele alegeri parlamentare, fără să ofere deocamdată detalii operaționale despre proiect. Anunțul a fost făcut în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul. Ponta nu a precizat numele viitorului partid, data lansării sau echipa cu care va porni inițiativa. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat.” Ținta declarată: unificare, nu fragmentare, în zona suveranistă Întrebat dacă o nouă formațiune nu va fragmenta electoratul suveranist și nu va afecta în primul rând AUR, Ponta a respins ideea și a susținut că intenția sa este să „unească” mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia.” În același context, el a invocat și voturi date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul proiect ar urmări să atragă electorat din mai multe zone, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Context parlamentar: Ponta este în grupul „ Uniți pentru România ” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a intrat în Parlament pe lista PSD, însă ulterior a părăsit grupul parlamentar al social-democraților, după deteriorarea relațiilor cu conducerea partidului și candidatura sa independentă la prezidențiale. Din vara anului 2026, el activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni; site-ul Camerei Deputaților îl menționează printre membrii grupului. Noul proiect ar fi o nouă încercare de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România . Ce spune despre anticipate și guvernul interimar Ponta a declarat că nu se așteaptă la alegeri parlamentare anticipate, argumentând că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. În material este menționat și cadrul legal: un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte necesare administrării treburilor publice, dar nu poate promova politici noi; nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, iar hotărârile sunt posibile doar în limitele administrării curente. Rezultatul la prezidențiale, reper pentru ambițiile politice Victor Ponta a candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025 și a obținut 1.230.164 de voturi (13,04%), clasându-se pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu. În lipsa unor detalii despre nume, calendar și echipă, rămâne de văzut dacă noul partid va reuși să coaguleze electorat din mai multe zone, așa cum susține fostul premier. [...]
