Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor anunţă că îl susţine pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria, afirmând că peste 90% dintre maghiarii din România vor vota pentru actualul premier ungar. Declaraţia a fost făcută la RFI.
Preşedintele UDMR a precizat că opţiunea sa personală este clară: „Îl susţin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe”, invocând poziţia liderului de la Budapesta faţă de minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei şi o politică naţională pe care o consideră „coerentă şi responsabilă”.
În ceea ce priveşte opoziţia ungară, condusă de Péter Magyar, Kelemen Hunor a afirmat că aceasta „încă nu a oferit nimic” care să convingă că ar reprezenta o alternativă mai bună la conducerea ţării.
Liderul UDMR susţine că datele din sondajele pe care le cunoaşte indică un sprijin masiv pentru Viktor Orban în rândul maghiarilor din România: „Aproape 92% dintre cei care se vor exprima merg către Orban”.
Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria, programate în luna aprilie 2026, a început la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit informaţiilor citate de News.ro, scrutinul se anunţă unul dintre cele mai strânse din ultimele două decenii, partidul Fidesz al lui Viktor Orban fiind urmat îndeaproape în sondaje de formaţiunea de opoziţie Tisza, condusă de Péter Magyar.
Recomandate
Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]
Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta spune că nu a emis niciun document pe numele lui Călin Georgescu , într-o precizare care ridică miza suspiciunilor din ancheta DIICOT privind o posibilă folosire de înscrisuri neautentice, potrivit Agerpres . Ambasada a transmis că persoana vizată „nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta” și că nu a emis „niciodată un astfel de document”, după relatări apărute în spațiul public despre descoperirea, la perchezițiile DIICOT, a unei legitimații „diplomatice” pe numele lui Georgescu. „Confirmăm că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că nu am emis niciodată un astfel de document.” În același comunicat, reprezentanții Ordinului atrag atenția că în România ar exista „mai multe ordine false” (numite și „ordine de imitație”) care ar fi folosit abuziv simbolurile Ordinului. Ce au găsit anchetatorii, potrivit surselor judiciare Conform unor surse judiciare citate de Agerpres, anchetatorii ar fi găsit în vila lui Călin Georgescu din Mogoșoaia o legitimație „diplomatică”, descrisă ca fiind aparent emisă de „Ordinul Cavalerilor de Malta”. Documentul ar fi intitulat „DIPLOMATIC ID” și ar conține referințe în limba engleză la „Order of Malta”, numele „senatorului” Călin Georgescu și fotografia acestuia. De ce contează Precizarea ambasadei introduce un element oficial care contrazice autenticitatea documentului invocat în spațiul public și poate influența direcția verificărilor din dosarul DIICOT, în măsura în care ancheta vizează folosirea unor înscrisuri prezentate ca având caracter „diplomatic”. Informațiile despre conținutul și proveniența legitimației sunt prezentate în material ca provenind din surse judiciare, nu dintr-un document făcut public. [...]
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
PSD condiționează orice negociere cu premierul desemnat de includerea „decalogului” de la Sinaia în programul de guvernare , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este dispus la discuții cu Siegfried Mureșan doar dacă acesta ia în calcul cele 10 recomandări adoptate de partid la reuniunea de la Sinaia, în condițiile în care conducerea PSD a decis deja să nu susțină viitorul guvern. Grindeanu a argumentat că PSD a votat retragerea de la guvernare după dezbateri interne de „mai multe luni”, invocând un vot în care „aproape 98%” dintre „cei 5.000 de colegi” ar fi susținut schimbarea direcției și ieșirea din Guvernul Bolojan. În acest context, liderul PSD afirmă că Mureșan ar fi transmis public intenția de a continua „în același mod” ca Ilie Bolojan, înainte de a discuta cu PSD despre sprijin parlamentar. Condiția PSD: programul de guvernare să preia cele 10 recomandări Liderul social-democrat spune că, dacă premierul desemnat vrea voturile PSD, ar trebui să explice „cum poate prinde în programul de guvernare” cele 10 recomandări votate de PSD la Sinaia, descrise de Grindeanu drept „decalog”. El susține că nu a auzit, de la nominalizarea lui Mureșan și până la momentul declarațiilor, ca acesta să fi spus că ia în calcul propunerile PSD. Tensiuni politice și acuzații de atacuri la adresa PSD Grindeanu a mai afirmat că, din joia precedentă și până luni, ar fi auzit „jigniri la adresa PSD” din partea premierului desemnat, inclusiv în dimineața zilei declarațiilor. În același timp, el a spus că PSD ar trece peste aceste aspecte și că partidul ar fi interesat „în primul rând” de politicile publice. În declarațiile sale, Grindeanu a legat moțiunea de cenzură votată anterior de ideea că România ar fi mers „în direcție greșită” și a criticat perspectiva continuării aceleiași direcții, în paralel cu solicitarea de sprijin din partea PSD, fără referire la documentul adoptat la Sinaia. [...]
AUR își reafirmă sprijinul pentru Călin Georgescu , în timp ce acesta este audiat la DIICOT , o poziționare care mută presiunea politică dinspre ancheta penală spre disputa mai largă privind „criza politică”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea „nu s-a dezis și nu se dezice” de Călin Georgescu și că îl susține „fără niciun fel de pas în spate”. În intervenția sa, Avrămescu a invocat ceea ce numește „abuz” și „dictatură”, susținând că, în ultimii doi ani, Georgescu ar fi fost chemat repetat la Parchet și plasat sub control judiciar. AUR cere mutarea discuției de la dosar la „criza politică” Avrămescu a susținut că atenția publică ar trebui să se concentreze pe „criza politică” și nu pe subiecte pe care le consideră secundare, afirmând că „nu de scenarită are nevoie România”. El a cerut explicații și din partea PNL, PSD și USR „cu privire la criza politică”, criticând faptul că, în opinia sa, se discută mai mult despre cazul Georgescu decât despre un program de guvernare sau soluții pentru ieșirea din criză. Context: audiere la DIICOT într-un dosar de înșelăciune Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus luni la sediul central al DIICOT pentru a fi audiat într-un dosar de înșelăciune. Conform informațiilor transmise, Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineața, dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior, în jurul orei 15:00, a fost dus la DIICOT, după ce procurorii au stat peste șase ore la domiciliul său. [...]
Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]
