Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor anunţă că îl susţine pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria, afirmând că peste 90% dintre maghiarii din România vor vota pentru actualul premier ungar. Declaraţia a fost făcută la RFI.
Preşedintele UDMR a precizat că opţiunea sa personală este clară: „Îl susţin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe”, invocând poziţia liderului de la Budapesta faţă de minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei şi o politică naţională pe care o consideră „coerentă şi responsabilă”.
În ceea ce priveşte opoziţia ungară, condusă de Péter Magyar, Kelemen Hunor a afirmat că aceasta „încă nu a oferit nimic” care să convingă că ar reprezenta o alternativă mai bună la conducerea ţării.
Liderul UDMR susţine că datele din sondajele pe care le cunoaşte indică un sprijin masiv pentru Viktor Orban în rândul maghiarilor din România: „Aproape 92% dintre cei care se vor exprima merg către Orban”.
Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria, programate în luna aprilie 2026, a început la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit informaţiilor citate de News.ro, scrutinul se anunţă unul dintre cele mai strânse din ultimele două decenii, partidul Fidesz al lui Viktor Orban fiind urmat îndeaproape în sondaje de formaţiunea de opoziţie Tisza, condusă de Péter Magyar.
Recomandate
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală demisie de „deblocarea” politică după votul pe moțiune , în timp ce PSD își leagă strategia parlamentară de o moțiune de cenzură depusă împreună cu AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Întrebat în emisiunea „Decisiv” dacă va demisiona din fruntea PSD în cazul în care moțiunea nu trece, Grindeanu a respins scenariul și a indicat că, dacă moțiunea pică, partidul va face o analiză internă, fără să excludă formal nicio opțiune. În același răspuns, liderul PSD a ironizat ideea unei demisii cerute din exterior. „Dacă moțiunea nu trece, facem o analiză internă. Toate lucrurile sunt pe masă, dar lucrurile nu se vor întâmpla așa. Mă cheamă Ilie Bolojan să nu-mi dau demisia? Îmi dau demisia dacă așa se deblochează.” Calendarul moțiunii și miza votului PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, document semnat de 251 de parlamentari. Pentru demiterea guvernului sunt necesare 233 de voturi, iar votul este programat marți, 5 mai, de la ora 11, după citirea moțiunii în plen, programată pentru ziua precedentă. Moțiunea a fost anunțată de George Simion, fără reprezentanții PSD, iar Birourile Permanente reunite au declanșat procedura parlamentară. Reacții politice: UDMR nu votează, PNL cere PSD să se delimiteze de AUR În spațiul politic au apărut deja poziționări care pot influența aritmetica votului: Cseke Attila (UDMR), președintele partidului și ministru interimar al Sănătății, a spus că UDMR nu va vota moțiunea. PNL a transmis un apel către parlamentarii PSD „care se revendică din valorile pro-europene” să nu voteze alături de AUR și să respingă moțiunea. Președintele României a declarat, după depunerea moțiunii, că are încredere în PSD că nu va face un guvern cu AUR, apreciind drept „extrem de improbabil” un astfel de scenariu. Ce urmează pentru PSD Din declarațiile lui Grindeanu reiese că, în cazul unui eșec al moțiunii, PSD își va evalua intern strategia și conducerea, însă liderul partidului nu a confirmat un angajament de demisie automată. În schimb, a lăsat deschisă ideea unei demisii doar dacă aceasta ar produce „deblocarea” situației politice, fără a detalia ce ar însemna concret acest lucru. [...]
Republicanii din Congres lasă să treacă termenul-limită din legea puterilor de război fără să forțeze un vot privind Iranul , deși unii dintre ei au invocat explicit data de 1 mai ca moment în care Legislativul ar trebui să intervină, potrivit NPR . Miza imediată este una de reglementare: dacă și cum mai poate Congresul să-și exercite controlul asupra folosirii forței militare, într-un context în care administrația Trump susține că „ceasul” legal nu mai curge din cauza armistițiului. Legea War Powers Resolution (1973) prevede că, în lipsa unei declarații de război sau a unei autorizări explicite, președintele trebuie să oprească acțiunile militare în 60 de zile de la notificarea Congresului (sau în 90 de zile dacă cere o prelungire). Termenul de 60 de zile expiră vineri, 1 mai, însă Congresul nu a inițiat demersuri pentru a impune respectarea cerinței, iar senatorii au plecat în pauză de o săptămână după ce Senatul a respins pentru a șasea oară o încercare a democraților de a opri războiul. De ce nu intervine majoritatea republicană Liderul majorității republicane din Senat, John Thune , a spus că nu intenționează să programeze un vot pentru autorizarea folosirii forței în Iran sau pentru o altă poziționare formală a Senatului. El a indicat că, „în acest moment”, nu vede sprijin suficient în interiorul conferinței republicane pentru un astfel de pas. Reticența de a-l contrazice pe Donald Trump vine, potrivit materialului, într-un moment politic dificil pentru republicani, pe fondul frustrării publice legate de conflict și de efectul acestuia asupra prețurilor la benzină. Chiar și așa, majoritatea parlamentarilor republicani fie susțin conducerea lui Trump în timp de război, fie spun că sunt dispuși să-i acorde mai mult timp în condițiile unui armistițiu „fragil”. Cine cere totuși un rol mai clar al Congresului Câțiva senatori republicani semnalează că vor, în cele din urmă, un vot sau o strategie mai bine definită: Senatoarea Lisa Murkowski (Alaska) a spus într-un discurs în plen că va introduce o autorizare limitată a folosirii forței militare când Senatul revine din pauză, dacă administrația nu prezintă un „plan credibil”. Senatoarea Susan Collins (Maine) a votat pentru prima dată alături de democrați, în încercarea de a opri războiul, și a cerut o strategie clară de încheiere a conflictului, insistând că termenul de 60 de zile „nu este o sugestie, este o cerință”. Senatorul John Curtis (Utah) a spus că nu ar susține finanțarea continuării războiului până când Congresul nu votează o autorizare. În paralel, senatorul Kevin Cramer (Dakota de Nord) a afirmat că ar vota pentru o autorizare dacă Trump ar cere-o, dar a pus sub semnul întrebării chiar constituționalitatea War Powers Resolution. Argumentul administrației: armistițiul „oprește” termenul Administrația Trump nu a arătat interes să ceară aprobarea Congresului și susține că termenele din War Powers Resolution nu se aplică, deoarece războiul s-ar fi încheiat „efectiv” odată cu armistițiul început la începutul lui aprilie. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat la o audiere că, în condițiile armistițiului, „înțelegerea” administrației este că termenul de 60 de zile „se pune pe pauză sau se oprește”. Un oficial de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a spus că, în sensul legii, „ostilitățile” începute sâmbătă, 28 februarie, „s-au încheiat”, adăugând că SUA și Iranul nu au mai făcut schimb de focuri de la armistițiul de două săptămâni început pe 7 aprilie. Democrații contestă această interpretare. Senatorul Tim Kaine a spus că nu crede că textul legii ar susține ideea că 1 mai nu ar fi termenul real, iar senatorul Adam Schiff a argumentat că oprirea bombardamentelor, în timp ce alte capabilități militare rămân active, nu ar trebui să „oprească ceasul”. Materialul notează că disputa are loc în timp ce Iranul menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz , iar Marina SUA menține o blocadă pentru a împiedica petrolierele iraniene să iasă pe mare. Ce urmează Pe termen scurt, termenul de 1 mai trece fără o acțiune a majorității republicane pentru a forța o autorizare sau pentru a impune oprirea operațiunilor, ceea ce lasă administrației spațiu să-și susțină interpretarea privind armistițiul. Următorul punct de inflexiune indicat în material este revenirea Senatului din pauza de o săptămână, când Murkowski spune că ar putea depune o propunere de autorizare limitată dacă nu apare un „plan credibil” din partea administrației. [...]
Ilie Bolojan avertizează că moțiunea PSD–AUR poate lovi în încrederea investitorilor , cerând social-democraților să spună „cine e premierul” și ce soluții au, potrivit Euronews . Mesajul vine în contextul moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR și pune accent pe costul economic al instabilității politice. Într-o intervenție la podcastul „The News Man”, realizat de jurnalistul Radu Andrei Tudor, premierul a criticat faptul că inițiatorii moțiunii nu ar prezenta o alternativă de guvernare și a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze o guvernare din care a făcut parte, fără să ofere un plan concret. „Măcar să aibă demnitatea să spună cine este premierul acestei coaliții și care le sunt soluțiile.” Miza economică invocată: încrederea investitorilor Bolojan a legat explicit demersul politic de riscuri pentru economie, susținând că instabilitatea generată de moțiune poate afecta încrederea investitorilor și „direcția de modernizare a României”, în actualul context politic și economic. Ce spune despre relația cu PSD și scenariile pentru PNL Premierul a exclus o colaborare viitoare cu PSD, invocând lipsa de încredere și un comportament „arogant” al social-democraților în actuala coaliție. Totodată, a transmis că liberalii nu vor accepta formule de guvernare în care premierul ar fi „o marionetă” și că PNL ia în calcul inclusiv varianta trecerii în opoziție. În material sunt menționate și alte reacții, inclusiv un punct de vedere prezentat într-un articol separat despre un consilier al lui Ilie Bolojan și o declarație a lui Victor Ponta, fost premier , într-un alt material Euronews. [...]
Tensiunile din coaliție riscă să prelungească blocajul guvernamental , după ce premierul Ilie Bolojan a respins public apelul PSD către liberali de a-i retrage sprijinul, calificându-l drept „lipsă de politețe și de respect”, relatează News . Disputa are loc în contextul în care PSD leagă susținerea lui Bolojan de funcționarea guvernului și de capacitatea de a scoate economia din recesiune. Bolojan a făcut declarațiile vineri, la Suceava, într-o conferință de presă, fiind întrebat despre apelul PSD către PNL de a nu-l mai sprijini. El a susținut că, „în toată această perioadă”, PNL nu a cerut partenerilor din coaliție „să facă anumite lucruri”, „să schimbe anumite persoane” sau „să adopte anumite politici”. Miza politică: stabilitatea guvernării și mesajul către mediul economic În același context, premierul a legat scăderea electorală a PNL de erori interne și de „comportamentele tolerate” în anii trecuți, afirmând că nu cetățenii „i-au părăsit” pe liberali, ci PNL „i-a părăsit” pe cetățeni, iar partidul nu ar trebui să repete acele greșeli. Pe fondul acestei confruntări, PSD a transmis anterior că menținerea sprijinului pentru Bolojan „până în pânzele albe”, în fruntea unui „guvern nefuncțional”, ar însemna „a distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune”, cu „efect dramatic asupra vieții românilor”, potrivit aceleiași surse. Reacția din PNL și scenariile avansate Cu o zi înainte, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „jignitor” apelul PSD și a afirmat că actuala criză politică este „provocată” de social-democrați. „Cum poate presupune PSD că partidul își va trăda propriul președinte ales? Ei au dat drumul la această criză, și-au asumat-o (...)” Ciucu a exclus, totodată, o nouă colaborare cu PSD și a spus că PNL ar avea „doar două opțiuni”: guvern minoritar sau opoziție. PSD a mai afirmat că, în ultimele zile, „câteva voci importante din PNL”, inclusiv din teritoriu, ar vorbi despre necesitatea unui dialog politic „post-Bolojan” între partidele din alianța de guvernare și i-a încurajat pe liberalii care împărtășesc această poziție să se exprime. [...]
Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile de încălcare a Constituției la adresa președintelui Nicușor Dan , afirmând, potrivit news.ro , că șeful statului „prin tot ce a făcut, a respectat Constituția României”, în contextul actualei crize politice. Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, unde Bolojan a fost întrebat despre afirmațiile unor lideri politici care susțin că președintele ar fi încălcat Constituția prin modul în care a acționat în această criză. „Consider că președintele României, prin tot ce a făcut, a respectat Constituția României”, a răspuns scurt premierul Ilie Bolojan. Bolojan s-a aflat la Suceava pentru a participa la semnarea contractelor de proiectare și execuție pentru două loturi din autostrada A7, ocazie în care a fost chestionat pe tema disputelor politice legate de rolul președintelui în criza în curs. [...]
Sorin Grindeanu cere transparentizarea alocărilor din SAFE, pe fondul unui împrumut care va fi rambursat de contribuabili , după ce a susținut că a aflat abia luni cum sunt împărțiți banii pentru România din programul european, potrivit Antena 3 . Președintele PSD a declarat, joi seara, în emisiunea „Decisiv”, că din cele 16 miliarde de euro alocate României ar fi 4 miliarde de euro direcționate către infrastructură rutieră și a sugerat că decizia ar fi fost luată „la nivel de Cancelarie”, indicându-l pe Mihai Jurca , șeful Cancelariei premierului, ca punct de gestionare a procesului. „Luni am aflat, atunci când am mers la Cotroceni (...) că a fost agenda despre SAFE, despre OECD şi despre PNRR (...) Partidul Social Democrat a spus că da, susţinem şi PNRR, şi OECD (...) şi Programul SAFE.” Miza: bani din împrumut și controlul deciziei Grindeanu a argumentat că, deși România „are nevoie de aceste miliarde” pentru modernizarea armamentului, faptul că finanțarea este un împrumut impune o prezentare publică detaliată a criteriilor și destinațiilor. „România are nevoie de aceşti bani (...) dar, atâta timp cât e vorba de împrumut, şi atâta timp cât toţi românii vor da banii înapoi cu dobândă (...) eu cred că transparentizarea era obligatorie.” Liderul PSD a mai spus că, din sumele rămase, o parte ar trebui orientată către industria națională de apărare pentru a crea locuri de muncă și valoare adăugată, susținând că actuala împărțire ridică semne de întrebare. Context: ce este SAFE și ce proiecte a trimis Guvernul în Parlament Programul SAFE (Security Action for Europe) are o valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene și urmărește întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. Pentru România, alocarea este de circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, transmise Parlamentului pentru aprobare. În material se arată că sunt 15 programe de înzestrare – de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene – iar șase contracte ar urma să meargă către compania germană Rheinmetall , care ar încasa „peste 5,6 miliarde de euro”. [...]
