Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor anunţă că îl susţine pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria, afirmând că peste 90% dintre maghiarii din România vor vota pentru actualul premier ungar. Declaraţia a fost făcută la RFI.
Preşedintele UDMR a precizat că opţiunea sa personală este clară: „Îl susţin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe”, invocând poziţia liderului de la Budapesta faţă de minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei şi o politică naţională pe care o consideră „coerentă şi responsabilă”.
În ceea ce priveşte opoziţia ungară, condusă de Péter Magyar, Kelemen Hunor a afirmat că aceasta „încă nu a oferit nimic” care să convingă că ar reprezenta o alternativă mai bună la conducerea ţării.
Liderul UDMR susţine că datele din sondajele pe care le cunoaşte indică un sprijin masiv pentru Viktor Orban în rândul maghiarilor din România: „Aproape 92% dintre cei care se vor exprima merg către Orban”.
Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria, programate în luna aprilie 2026, a început la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit informaţiilor citate de News.ro, scrutinul se anunţă unul dintre cele mai strânse din ultimele două decenii, partidul Fidesz al lui Viktor Orban fiind urmat îndeaproape în sondaje de formaţiunea de opoziţie Tisza, condusă de Péter Magyar.
Recomandate
Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie , potrivit publicației maghiare HVG . Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar. Diferența dintre principalele partide În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne: Tisza: 55% (în creștere de la 51% în ianuarie) Fidesz: 35% (în scădere de la 39%) Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%. Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută. Miza pentru Viktor Orban Pentru Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz. În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%. Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere. Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală. [...]
Guvernarea în coaliție este mai lentă, dar reflectă voința electoratului , susține liderul UDMR, Kelemen Hunor , care avertizează că o guvernare monopartidă după 2028 ar putea fi regretată. Potrivit Mediafax , declarația a fost făcută marți, la RFI, în contextul discuțiilor privind ritmul implementării reformelor și negocierile prelungite din coaliție. Întrebat cât ar putea dura aplicarea reformelor, după ce măsurile de reducere a cheltuielilor au fost discutate timp de șase-șapte luni, Kelemen Hunor a afirmat că încetinirea deciziilor este inerentă unei coaliții, unde trebuie armonizate ideologii și valori diferite. „Când va guverna un singur partid, veți spune ce bine era când era un guvern de coaliție”, a declarat liderul UDMR, subliniind că formula actuală este rezultatul opțiunii alegătorilor. El a amintit că România are experiență în guvernări de coaliție încă din 1997 și că acest model a devenit o tradiție politică. În opinia sa, această formulă ar trebui să continue și după următorul ciclu electoral. Declarațiile vin pe fondul dezbaterilor privind funcționarea coaliției și calendarul reformelor, într-un an marcat de presiuni bugetare și negocieri politice intense. [...]
PNL spune că premierul Ilie Bolojan are susținerea partidului și nu poate fi schimbat , potrivit Biziday , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune un vot intern în PSD privind rămânerea la guvernare în coaliția cu Bolojan premier sau susținerea unui alt premier de la PNL. Reacția liberalilor vine sub forma unui comunicat în care PNL acuză PSD de „șantaj politic” și cere conducerii social-democrate să își definească poziția în coaliție. Miza imediată invocată de PNL este perioada de lucru la buget, pe care partidul o leagă de stabilitate și de credibilitatea României. „PNL nu va ceda niciunui șantaj politic. Premierul Ilie Bolojan are susținerea PNL și schimbarea acestuia este nenegociabilă.” În același mesaj, PNL îi solicită explicit lui Sorin Grindeanu „să se hotărască dacă se află la guvernare sau în opoziție” și cere PSD să decidă „urgent” dacă vrea să contribuie la relansarea României sau să blocheze reformele. Liberalii susțin că declarațiile liderului PSD alimentează „senzația de instabilitate” și afectează credibilitatea țării, într-un moment în care, spun ei, este nevoie de „un buget onest, fără privilegii” și de menținerea disciplinei fiscale. PNL mai arată că va lucra la propunerea de buget și așteaptă ca PSD să își „clarifice de urgență poziția” până la următorul moment de discutare a acestuia. În paralel, liberalii insistă că obiectivul rămâne ducerea „la termen” a Acordului Coaliției semnat anul trecut, „în litera și în spiritul lui”, fără schimbări „la jumătatea drumului”. Contextul politic este dat de declarațiile lui Sorin Grindeanu, care a spus că PSD va extinde consultarea internă privind rămânerea la guvernare cu „câteva scenarii noi”. Unul dintre scenarii, menționat în material, prevede înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și scoaterea USR din coaliție. PNL avertizează că, dacă PSD dorește schimbarea Acordului, partidul „își rezervă dreptul să acționeze în consecință”, invocând riscul de pierdere a încrederii între parteneri. [...]
PSD va decide prin vot intern dacă mai susține actuala coaliție și pe Ilie Bolojan, a anunțat liderul social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit G4Media . Decizia ar putea redesena actuala formulă de guvernare, inclusiv prin renunțarea la USR sau prin schimbarea premierului desemnat de PNL. Grindeanu a explicat că va propune o consultare extinsă în partid, peste nivelul celei organizate în vara lui 2025, când aproximativ 5.000 de membri din structurile locale au votat pentru intrarea la guvernare. De această dată, social-democrații vor răspunde clar, prin „da” sau „nu”, la două întrebări esențiale: dacă PSD mai rămâne în actuala coaliție; dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru sau acceptă un alt premier din partea PNL. Liderul PSD a invocat tensiunile acumulate în ultimele luni, lipsa dialogului și nemulțumirile din teritoriu, în special în raport cu USR. El a susținut că partidul nu poate continua într-un „parteneriat care scârțâie”, dacă direcția stabilită la semnarea protocolului nu mai corespunde realității politice și economice. Contextul este complicat și de situația economică. România a intrat recent în recesiune tehnică, iar în interiorul PNL au apărut critici la adresa premierului. Deși Ilie Bolojan a primit la începutul lunii februarie un vot de susținere în conducerea liberală, presiunile au crescut pe fondul dezbaterilor privind bugetul și măsurile fiscale. În paralel, voci din PSD au avertizat că șeful Guvernului ar putea fi schimbat dacă legea bugetului nu trece de Parlament în următoarele săptămâni. Astfel, votul intern anunțat de Grindeanu nu este doar o formalitate, ci poate deveni momentul decisiv pentru viitorul actualei coaliții PSD–PNL–UDMR–USR. Miza este dublă: stabilitatea guvernării într-un an marcat de dificultăți economice și redefinirea echilibrului politic dintre stânga și dreapta în Executiv. Rezultatul consultării interne din PSD ar putea duce fie la reconfirmarea actualei formule, fie la o restructurare profundă a puterii. [...]
Guvernul a trimis la Monitorul Oficial două ordonanțe care schimbă administrația și economia , după ce premierul Ilie Bolojan le-a semnat înaintea plecării la Bruxelles, astfel încât măsurile adoptate în ședința de marți seară, 24 februarie 2026, să poată intra în vigoare odată cu publicarea. E vorba de două pachete distincte: unul de reformă în administrația publică și altul cu măsuri de relansare economică. În ceea ce privește administrația, mesajul central al Executivului este reducerea cheltuielilor și a „risipei”, cu promisiunea unei funcționări mai eficiente și cu decizii „mai aproape de oameni”. Practic, ordonanța de reformă vizează micșorarea aparatului din zona publică, cu efecte atât la nivel local, cât și în structurile de sprijin ale demnitarilor, acolo unde numărul de posturi a fost frecvent criticat. Pe partea de economie, pachetul de relansare este prezentat drept o încercare de a împinge înainte producția internă, exporturile și investițiile considerate strategice. În formularea oficială, direcția este una de stimulare a creșterii economice, prin măsuri care ar trebui să încurajeze firmele să producă mai mult în țară și să vândă mai mult în afara ei, în timp ce statul își prioritizează proiectele de investiții. Reducerile de personal anunțate Conform datelor prezentate, sunt avute în vedere două categorii mari de tăieri: aproximativ 13.000 de funcționari ar urma să fie disponibilizați din primării; aproximativ 6.000 de consilieri ar urma să dispară din cabinetele demnitarilor. Imagine de ansamblu, în cifre Zonă vizată Tip de posturi Reducere estimată Primării (administrație locală) funcționari ~13.000 Cabinetele demnitarilor consilieri ~6.000 De ce aplicarea va fi, probabil, partea dificilă Dincolo de semnare și trimiterea la publicare, testul real începe odată cu punerea în practică. În discuțiile din spațiul public a apărut deja ideea că unele administrații locale ar putea încerca să evite concedierile „pe hârtie” prin mutarea angajaților în alte structuri din subordinea autorităților locale, de exemplu în societăți comerciale aflate sub controlul consiliilor locale. Dacă astfel de soluții vor fi folosite pe scară largă, efectul reformei poate diferi mult de la o localitate la alta, iar reducerea de cheltuieli poate fi mai mică decât ținta anunțată. În același timp, pentru cabinetele demnitarilor, reducerea numărului de consilieri ridică întrebări despre modul în care vor fi reorganizate echipele și cum vor fi redistribuite atribuțiile rămase. În paralel, pachetul economic va fi evaluat nu după intenții, ci după rezultate: dacă va reuși să crească producția, să susțină exporturile și să deblocheze investițiile, fără să creeze noi costuri greu de acoperit în buget. Pe termen scurt, miza politică este dublă: Guvernul încearcă să transmită partenerilor europeni că ia măsuri de disciplină și eficiență, dar și că nu se limitează la austeritate, ci vine și cu un plan de impulsionare a economiei. Următoarele săptămâni vor arăta cât de repede poate fi aplicată reforma, câte posturi vor fi efectiv tăiate și în ce măsură mecanismele administrative vor permite „ocoliri” ale reducerilor anunțate. [...]
Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria îl acuză pe Ilie Bolojan că alimentează tensiuni sociale după adoptarea reformei administrative care prevede tăieri de posturi și reduceri salariale în sectorul public. Potrivit Digi24 , reprezentanții salariaților din Guvern susțin că Executivul ignoră avertismentele primite și direcționează măsurile de austeritate spre funcționarii fără sprijin politic. Sindicatul afirmă că unele avize au ajuns cu puțin timp înaintea ședinței de Guvern și că observațiile formulate de ministere și de Consiliul Economic și Social nu ar fi fost analizate în profunzime. În opinia angajaților, ordonanța începe „acolo unde este mai simplu”, respectiv în zona funcției publice, afectând drepturile și stabilitatea profesională a personalului din administrație. Reprezentanții salariaților critică faptul că reforma nu ar viza, în aceeași măsură, structuri considerate politizate. Sunt invocate exemple precum colegiile de conducere de la CNSAS și CNCD , unde membrii sunt numiți politic și beneficiază de indemnizații consistente. Sindicatul susține că nu vede „urgență” în reformarea acestor zone și nici în reducerea numărului de parlamentari sau a subvențiilor pentru partide. Principalele acuzații formulate de sindicat: ignorarea avertismentelor privind posibile vulnerabilități constituționale; afectarea profundă a funcției publice prin concedieri și reduceri de drepturi; folosirea unui discurs care ar opune mediul privat angajaților din sectorul bugetar. Reforma adoptată de Guvern prevede desființarea a 6.409 posturi în administrația centrală, parte a unui pachet mai amplu de măsuri prezentate drept necesare pentru echilibrarea cheltuielilor publice și relansarea economică. În timp ce Executivul susține că restructurarea este indispensabilă pentru eficientizarea aparatului de stat, sindicatul anunță că va continua demersurile publice și instituționale împotriva actului normativ. Disputa deschide un nou front de tensiune între Guvern și angajații din administrație, într-un moment în care presiunea pe buget și pe reforme structurale este tot mai ridicată. [...]
