Știri
Știri din categoria Politică
Creșterea de 7–8% a salariilor bugetarilor în 2027 nu rezolvă problema de fond: fără legea salarizării, rămân dezechilibrele și presiunea pe buget. Potrivit Economedia, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că majorarea ar urma să fie făcută „în funcție de datele de la INS privind inflația”, indiferent dacă noua lege a salarizării unitare este adoptată sau nu în sesiunea extraordinară.
Kelemen Hunor susține că o creștere procentuală anuală nu corectează distorsiunile din sistem și insistă pentru adoptarea legii în actuala sesiune parlamentară, chiar dacă se așteaptă amendamente în Parlament, care pot schimba forma inițială a proiectului.
Liderul UDMR avertizează că Parlamentul nu ar trebui să aprobe creșteri de cheltuieli fără identificarea prealabilă a surselor de finanțare, pentru că altfel presiunea se mută ulterior pe Guvern, care ar trebui să găsească resursele după vot.
„Nu se poate să iei o decizie privind o astfel de majorare de salarii fără să știi de unde ai resurse înainte să votezi.”
În paralel, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că pentru Educație este propusă o nouă grilă salarială, cu majorări „substanțiale” pentru profesori, dar cu aplicare din 2028, pe fondul lipsei de resurse pentru a respecta integral promisiunile făcute după greva din 2023. Tot în Educație este discutată și dublarea plății cu ora, propunere venită din partea Ministerului Educației.
În Sănătate, negocierile ar fi mai avansate, iar în forma discutată „peste 75%” dintre angajați ar urma să beneficieze de majorări. Pîslaru a mai spus că modificările nu ar urma să ducă la creșterea cheltuielilor bugetare în 2027, iar măsurile din Educație ar fi eșalonate pentru a intra în vigoare din 2028. Detalii au fost prezentate de Economedia.
Adoptarea legii salarizării unitare este legată și de PNRR: România trebuie să îndeplinească jalonul până la 31 august 2026, altfel există riscul pierderii unor fonduri nerambursabile de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei).
În acest context, proiectul a rămas în centrul negocierilor politice, reluate cu partidele și sindicatele, inclusiv prin medierea Administrației Prezidențiale. Marți, președintele Nicușor Dan urmează să aibă o nouă întâlnire cu liderii partidelor din fosta coaliție și cu reprezentanții grupului de lucru pe lege, cu obiectivul de a găsi o formă adoptabilă până la termenul din PNRR, fără a genera cheltuieli bugetare nesustenabile.
Recomandate
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu riscă să amplifice presiunea publică pe instituțiile judiciare să comunice mai mult din dosar , în condițiile în care președintele UDMR, Kelemen Hunor, cere explicit ca procurorii să explice societății „despre ce bani e vorba” și „despre ce delict este vorba”, potrivit news.ro . Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la RFI, că a urmărit „foarte puțin” cazul și că nu cunoaște dosarul, dar spune că are încredere în procurori și în judecătorii Curții de Apel București , care au dispus arestarea preventivă. În același timp, liderul UDMR a reluat acuzația politică potrivit căreia Georgescu ar fi „un produs al fostei Securități”. „Este o luptă între ce a mai rămas din fosta Securitate, inclusiv mentalitatea, cu sistemul politic actual al României.” Miza: comunicarea oficială, pentru a limita escaladarea tensiunilor Întrebat dacă se așteaptă ca sprijinul public pentru Călin Georgescu „să explodeze” și situația „să degenereze”, Kelemen Hunor a spus că nu crede într-un astfel de scenariu, dar a mutat discuția pe o problemă mai largă: educația și felul în care oamenii disting între informații reale și false. În acest context, el a argumentat că instituțiile statului „își fac treaba”, însă ar trebui să comunice, atunci când este posibil, elemente relevante din dosar, astfel încât publicul să înțeleagă faptele investigate, inclusiv componenta financiară. Ce se știe din decizia instanței Potrivit informațiilor prezentate, Curtea de Apel București a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Președinție Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Georgescu este acuzat de înșelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro. Kelemen Hunor a mai spus că acceptă faptul că Georgescu are susținători „în foarte multe zone”, dar a adăugat că nu îl consideră „un om liber” și nici „un om care poate să facă pentru România ceva bun”, subliniind din nou că nu comentează dosarul pentru că nu îl cunoaște. [...]
A patra desemnare de premier în cinci luni prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de guvernare și a predictibilității deciziilor publice, în condițiile în care partidele sunt chemate din nou la consultări, iar doar PSD vine cu un nume de prim-ministru, potrivit HotNews . Consultările au loc luni, la exact cinci luni de la căderea Guvernului Bolojan , iar Nicușor Dan urmează să facă a patra desemnare de premier. Sunt convocate 11 partide și grupuri parlamentare. Din informațiile prezentate, PSD este singurul care merge la consultări cu o propunere explicită de premier: Sorin Grindeanu . În PNL, deputatul Alexandru Muraru transmite un mesaj de presiune pe deblocarea situației, afirmând că „nu mai am foarte multe așteptări din partea președintelui”, în timp ce partidul discută și varianta alegerilor anticipate. [...]
Crin Antonescu cere ca acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu să fie probate public, nu „rezolvate” prin măsuri de forță , avertizând că eliminarea administrativă din competiția politică riscă să alimenteze, nu să stingă, sprijinul pentru ideile acestuia, potrivit Adevărul . Fostul lider PNL a spus, la „ Marius Tucă Show ”, că nu este de acord cu ideile promovate de Călin Georgescu și că este „speriat”, însă consideră că nu este „clar de ce a fost descalificat” și că „omul trebuie lăsat să candideze”. Critica intervenției autorităților: „Dovedește, arată, expune” Antonescu a criticat arestarea preventivă și modul în care autoritățile au intervenit în cazul lui Georgescu. În opinia sa, dacă acuzațiile sunt reale, ele trebuie demonstrate prin probe și expuse public, nu folosite pentru a-l scoate din joc „prin forță”. „Dom’le, dacă acest om este un șarlatan, politic și nu numai, este un escroc, dovedește, arată-mi, expune-l. Dacă este un infractor, dovedește, arată, expune. Dar până atunci, indiferent că îmi place sau nu-mi place ce vorbește, nu încerca, prin forță, prin hotărâri nejustificate de un an ale Curții, să mi-l scoți din joc.” Contextul menționat în material include trimiterea la cazul arestării preventive, relatat separat de publicație: arestarea preventivă . Miza democratică: sprijinul nu dispare odată cu candidatul Antonescu susține că eliminarea lui Georgescu din competiția politică prin măsuri de forță nu rezolvă problema, atât timp cât există oameni care îi susțin ideile. În această logică, confruntarea trebuie dusă „în câmp democratic”, cu mijloace democratice, chiar dacă este dificil. Materialul indică și faptul că există în continuare susținători ai lui Georgescu, cu trimitere la un alt articol al publicației: oameni care îi susțin . [...]
Criza locuințelor din Spania pune presiune politică directă pe guvern , după ce proteste de amploare au izbucnit în zeci de orașe, în timp ce premierul Pedro Sánchez ia în calcul convocarea de alegeri anticipate, potrivit Politico . Cea mai mare manifestație a avut loc la Madrid, unde patru coloane de protestatari au traversat bulevardele principale și s-au reunit în Piața Cibeles. Sindicatul Spaniol al Chiriașilor, organizatorul protestelor, a susținut că au participat 500.000 de persoane, în timp ce delegația guvernului în Madrid a estimat 70.000. Miza imediată este politică: demonstrațiile vin după ce două proiecte de lege prezentate de guvern pentru a tempera practicile speculative, a extinde protecțiile la evacuare pentru chiriașii vulnerabili și a introduce reînnoirea automată a contractelor existente au fost respinse vineri în Parlament de legislatorii conservatori. De ce contează: locuințele devin test electoral pentru Sánchez Potrivit publicației, protestele au fost declanșate de evacuarea unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, din apartamentul în care locuia din 1956, după intervenția unei firme de investiții. În același timp, nemulțumirea este alimentată de dinamica pieței: o reprezentantă a Sindicatului Spaniol al Chiriașilor, Valeria Racu, a spus că chiriile medii au crescut cu aproape 90% în ultimul deceniu. În acest context, figuri importante din guvern au indicat că Sánchez — deja sub presiune din cauza crizei migrației din Ceuta și a unor cazuri de corupție care implică membri ai familiei și aliați politici apropiați — ar lua în calcul alegeri anticipate, încercând să capitalizeze electoral pe furia publică legată de locuințe. Protestele complică strategia și fragmentează stânga Demonstrațiile au scos în evidență riscurile unei astfel de strategii: protestatarii au criticat opoziția conservatoare pentru votul împotriva proiectelor de lege, dar l-au acuzat și pe Sánchez că nu a rezolvat criza locuințelor de când a preluat puterea, în 2018. În paralel, perspectiva unor alegeri iminente accelerează repoziționările pe stânga. După ce vicepremierul Yolanda Díaz a refuzat să candideze pentru un nou mandat, ministrul Sănătății Mónica García și ministrul Culturii Ernest Urtasun sunt văzuți drept favoriți pentru a-i succeda la conducerea partidului Sumar. În același timp, lidera Podemos, Irene Montero, își construiește profilul pentru a conduce o alianță mai largă, iar activista pentru locuire și fost primar al Barcelonei Ada Colau a semnalat că ar putea reveni în prim-planul politicii. Politico notează că Partidul Popular (centru-dreapta) conduce în sondaje cu 34% și este deschis formării unui guvern împreună cu Vox (18%). Socialiștii lui Sánchez sunt creditați cu 26% și ar avea nevoie ca stânga fragmentată să se unească într-o alianță electorală viabilă pentru a obține suficiente locuri în Parlament și a forma o nouă coaliție. Context european: protestele depășesc granițele Spaniei Mobilizarea începe să se extindă și în afara Spaniei, cu demonstrații similare organizate la Lisabona, Dublin, Potsdam și Haga. Potrivit sursei, acestea reflectă o criză la nivel european, alimentată de lipsa locuințelor accesibile și de presiunea asupra guvernelor de a crește oferta de locuințe. [...]
AUR confirmă participarea la consultările de la Cotroceni, dar exclude orice negociere pentru guvernare , într-un context în care partidul susține că președintele Nicușor Dan a transmis că nu acceptă niciun executiv din care AUR să facă parte sau pe care AUR să îl susțină, potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , a declarat că formațiunea va merge luni la consultările de la Palatul Cotroceni „ca să continuăm dialogul cu instituțiile statului”. El a precizat că delegația AUR va avea cinci membri, iar componența va fi anunțată luni dimineață. În declarațiile sale, Dungaciu a acuzat că șeful statului ar fi transmis un „mesaj de război” și că, prin excluderea AUR din orice formulă guvernamentală, ar acționa ca „președintele a jumătate” de țară. În același timp, liderul AUR a spus că partidul va folosi consultările pentru a-i „reaminti” președintelui că are obligația de a reprezenta „toți românii”. Mandatul anunțat de AUR: dialog, nu guvern Dungaciu a insistat că participarea la consultări nu are ca obiectiv intrarea la guvernare sau sprijinirea unei majorități: AUR spune că nu merge „să primim vreo poziție guvernamentală”; nu merge „să susținem vreun guvern”; nu merge „să propunem vreun premier”; merge „strict” pentru continuarea dialogului instituțional și pentru a cere președintelui să nu împartă societatea în „categoria 1” și „categoria 2”. Argumentul invocat: stabilitate politică într-un context geopolitic tensionat Dungaciu a legat discuția despre consultări de nevoia de stabilitate, afirmând că, în actualul context internațional „tensionat” și „imprevizibil”, „cea mai proastă soluție” pentru România ar fi menținerea unei societăți divizate. În acest cadru, el a susținut că orice guvern care s-ar forma ar putea fi fragil, dependent de voturi „pentru orice lege” și expus riscului de prăbușire. Totodată, liderul AUR a afirmat că România ar avea nevoie de „patru ani” pentru a se „reașeza” în noul context internațional, avertizând că, fără o soluție pe termen mediu, crizele politice s-ar putea repeta. Ce urmează Consultările de la Palatul Cotroceni sunt programate luni. AUR va participa cu o delegație de cinci persoane, a cărei componență urmează să fie anunțată în dimineața zilei respective. [...]
Brazilia intră într-o cursă electorală strânsă, cu mize directe pentru economie și comerț , după ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva , în vârstă de 80 de ani, candidează pentru al patrulea mandat, deși în 2022 spunea că nu va mai încerca să obțină unul nou, potrivit Digi24 . Alegerile au loc duminică, 4 octombrie, iar un eventual tur al doilea este programat pentru 25 octombrie. Confruntarea este dominată de duelul cu Flávio Bolsonaro , fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar cele mai recente sondaje indică o competiție echilibrată. Într-un sondaj Datafolha publicat la 1 octombrie, Lula este creditat cu 42% în primul tur, față de 38% pentru Flávio Bolsonaro; într-un scenariu de tur doi, Lula ar avea 48%, iar adversarul său 45%. Publicația notează că diferențele dintre sondaje variază în funcție de institut și metodologie, iar turul al doilea rămâne „în marja de eroare”. Economia și finanțele publice, în centrul evaluării mandatului În bilanțul prezentat ca argument pentru realegere, Lula invocă o rată a șomajului ajunsă la un nivel „foarte scăzut”, încetinirea inflației și scăderea sărăciei. Guvernul a susținut și măsuri privind reducerea timpului de lucru și garantarea a cel puțin două zile de odihnă pentru lucrători. În același timp, articolul indică un tablou mixt: creșterea economică a încetinit, datoria publică a crescut, iar datoria gospodăriilor rămâne ridicată. Pentru o parte dintre alegători, evoluțiile macroeconomice nu s-au tradus într-o îmbunătățire comparabilă a situației financiare de zi cu zi, iar evaluarea administrației este mai slabă decât la finalul primelor două mandate. Un sondaj Datafolha publicat la 24 septembrie arăta că 34% dintre brazilieni considerau guvernul „bun” sau „excelent”, în timp ce 40% îl evaluau negativ. La nivel personal, 47% spuneau că aprobă prestația președintelui, iar 50% o dezaprobau. Comerțul cu SUA și tarifele, factor extern de presiune în campanie Dincolo de temele interne, campania este influențată și de relația cu Statele Unite și politica președintelui Donald Trump. Lula a acuzat administrația americană de ingerință, în special după impunerea unor tarife vamale ridicate asupra produselor braziliene, măsuri pe care guvernul său le-a contestat și le-a calificat drept ilegale. În acest context, Lula încearcă să gestioneze simultan relația comercială și diplomatică cu Washingtonul și mesajul electoral de „autonomie strategică” a Braziliei. Potrivit articolului, reprezentanți ai Braziliei și ai SUA au avut miercuri, la Brasilia, o discuție descrisă de autoritățile braziliene drept „constructivă” despre relațiile comerciale. Totodată, Lula a spus la ONU că Brazilia nu va fi niciodată „curtea din spate a nimănui” și și-a exprimat intenția de a aprofunda relațiile cu China și cu ceilalți membri ai BRICS, pledând și pentru utilizarea resurselor strategice, inclusiv a elementelor de pământuri rare, pentru dezvoltarea industrială. Ce urmează Alegătorii decid duminică dacă Lula obține al patrulea mandat sau dacă Brazilia intră într-o nouă etapă politică. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară în primul tur, primii doi clasați se vor confrunta în turul al doilea, pe 25 octombrie. Lula susține că, dacă va fi reales, acesta va fi ultimul său mandat. [...]
