Știri
Știri din categoria Politică
Keir Starmer pleacă la Beijing pentru o vizită de trei zile, potrivit BBC, în prima deplasare în China a unui premier britanic din 2018, într-un demers pe care guvernul de la Londra îl descrie drept o încercare de „resetare” a relației bilaterale.
Starmer urmează să se întâlnească joi cu președintele Xi Jinping. În delegație se află și aproximativ 60 de lideri din mediul de afaceri și cultural, inclusiv reprezentanți ai HSBC, GSK, Jaguar Land Rover și National Theatre, semnalând că miza vizitei include și relansarea contactelor economice și instituționale.
Vizita este prezentată ca „cel mai recent și cel mai important moment” din tentativa guvernului de a reporni relația Regatului Unit cu China, după ani marcați de schimbări de ton. Downing Street susține că Londra are nevoie de o abordare „strategică și consecventă” față de unul dintre cei mai mari jucători economici ai lumii, chiar dacă există dezacorduri majore.
Înaintea plecării, premierul a argumentat că politica britanică a oscilat între apropiere și răcire, iar acum este nevoie de continuitate.
„De ani de zile, abordarea noastră față de China a fost afectată de inconsecvență – trecând de la cald la rece, de la Epoca de Aur la Epoca de Gheață, dar, fie că ne place sau nu, China contează pentru Regatul Unit.”
Criticii demersului avertizează că Beijingul are „o viziune asupra lumii radical diferită”, nu poate fi de încredere și că guvernul ar trebui să fie mult mai prudent în relația cu Partidul Comunist Chinez. Între temele sensibile se află acuzațiile privind abuzuri împotriva uigurilor și a altor grupuri etnice majoritar musulmane din Xinjiang, precum și cazul lui Jimmy Lai, magnat media pro-democrație din Hong Kong, care riscă o condamnare pe viață.
Pe dimensiunea de securitate, există îngrijorări legate de amploarea activităților de spionaj atribuite Chinei în Regatul Unit, după ce șeful MI5 a avertizat recent că operatori ai statului chinez reprezintă o amenințare zilnică la adresa securității naționale. Întrebat dacă Starmer va ridica problema drepturilor omului în discuția cu Xi, Downing Street a transmis că premierul va „ridica subiecte dificile acolo unde interesele și valorile diferă”.
Din guvern fac parte din vizită ministrul pentru afaceri Peter Kyle și secretarul economic al Trezoreriei, Lucy Rigby, în condițiile în care mai mulți membri ai executivului au avut deja contacte recente la nivel înalt cu Beijingul. Kyle a fost la Beijing în septembrie 2025, iar ministrul de finanțe Rachel Reeves a vizitat China în 2025; anterior, David Lammy, pe atunci ministru de externe (astăzi vicepremier), a fost de asemenea în China.
În plan intern, opoziția conservatoare atacă dur direcția de „reangajare”, inclusiv pe fondul deciziei recente a guvernului de a aproba construirea unei noi ambasade chineze la Londra, care ar urma să fie cea mai mare din Europa la finalizare. Priti Patel, secretar de externe din umbră, a susținut că Starmer merge „fără pârghii” și că Beijingul reprezintă o amenințare serioasă pentru securitatea națională.
Guvernul argumentează, însă, că Londra riscă să rămână izolată față de alte economii occidentale comparabile: Downing Street indică vizite recente la Beijing ale premierului canadian Mark Carney și ale președintelui francez Emmanuel Macron, precum și faptul că liderii Franței și Germaniei au fost de mai multe ori în China în ultimii ani. În acest context, Starmer urmează să încerce să contureze o „reangajare strategică” care să combine dialogul economic cu menținerea temelor sensibile pe agendă; după Beijing și Shanghai, premierul va merge la Tokyo pentru o întâlnire cu noul premier japonez, Sanae Takaichi.
Recomandate
Traian Băsescu cere un protest diplomatic „de cea mai puternică categorie” după explozia unei drone ucrainene în Portul Constanța , avertizând că incidentul putea degenera într-o catastrofă la danele petroliere, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține că România ar fi trebuit să reacționeze imediat și ferm, pentru a consemna oficial cazul în relația bilaterală cu Ucraina. Invitat miercuri seară la TVR Info, Băsescu a argumentat că accesul în zona danelor petroliere nu se poate face „accidental”, ceea ce îl face să creadă că drona a fost ghidată intenționat. În sprijinul afirmației, el a invocat experiența sa de comandant de navă și faptul că a navigat de „sute de ori” în zona respectivă. Riscul operațional invocat: rezervoarele petroliere Băsescu a spus că doar „norocul” a făcut ca drona să lovească sistemele de protecție ale firmei de depoluare de la Dana 78, unde elicea s-ar fi rupt, împiedicând-o să înainteze spre rezervoarele petroliere. „Dacă nu aveam norocul accidentului, putea fi o catastrofă”. În acest context, fostul șef al statului a criticat lipsa unei reacții ferme a autorităților române, considerând că incidentul nu poate fi „scuzat” prin contextul războiului. „Faptul că n-am reacționat să-i bușim pe ucraineni e o rușine. Acea dronă putea să arunce în aer rezervoarele de petrol”. Miza de reglementare și politică externă: consemnarea oficială a incidentului În opinia lui Băsescu, România ar fi trebuit să formuleze imediat un protest diplomatic la nivel maxim, nu doar să ceară explicații, tocmai pentru ca incidentul să fie înregistrat în documentele bilaterale. „Povestea că o să le cerem explicații nu ține. Trebuia un protest diplomatic de cea mai puternică categorie”. Fostul președinte a adăugat că, deși România trebuie să sprijine Ucraina, episodul rămâne „un element de mare risc” care ar trebui tratat formal, inclusiv cu gândul la relația de după război, când – în evaluarea sa – ar putea apărea „o problemă” între cele două țări. În același timp, el a respins varianta potrivit căreia drona ar fi fost preluată de forțe rusești. Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în Portul Constanța, precum și despre detaliile privind zona Dana 78 și sistemele de protecție lovite de dronă. [...]
Viktor Orbán își menține linia de confruntare cu UE , semnalând că, deși a pierdut alegerile din aprilie și a părăsit funcția în mai, va rămâne un actor politic care poate complica relația Budapestei cu Bruxelles-ul, într-un moment în care noul guvern promite „resetarea” dosarelor-cheie, inclusiv deblocarea fondurilor europene înghețate, potrivit Politico . Fostul premier ungar a revenit la Bruxelles miercuri, înaintea summitului liderilor UE de joi și vineri, și a spus că „obiectivul” său față de Uniune „nu s-a schimbat”, indicând că va continua să se opună pe teme precum migrația. În discuția cu jurnaliști, Orbán a susținut că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul” și că Ungaria are șanse mai mici de succes dacă UE „nu este pe aceeași traiectorie”. Ce se schimbă după alegeri: un guvern pro-Bruxelles și miza banilor blocați Orbán a pierdut alegerile din aprilie, însă rămâne liderul partidului Fidesz. Între timp, liderul opoziției de centru-dreapta Péter Magyar a câștigat detașat, iar partidul său, Tisza, a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Magyar a promis să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, inclusiv prin: deblocarea cererii Ucrainei de aderare la UE, pe care Budapesta a blocat-o; încercarea de a recupera până la 17 miliarde de euro fonduri înghețate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din perioada Orbán. Orbán rămâne în joc: gruparea „Patrioți pentru Europa” și planul de limitare a mandatelor Fidesz are eurodeputați în grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, alături de formațiuni precum Adunarea Națională din Franța, condusă de Jordan Bardella. Orbán a argumentat că înfrângerea sa electorală nu oprește avansul „partidelor patriotice” în Europa și a indicat că gruparea are încă un reprezentant în Consiliul European: premierul ceh Andrej Babiš. Pe plan intern, Tisza a inițiat și o măsură cu potențial de a-i bloca revenirea: introducerea unei limite de opt ani pentru mandatul de prim-ministru, aplicată retroactiv. Orbán a spus că este „fericit” cu această decizie și și-a minimalizat șansele de a candida din nou pentru funcția de premier. Presiunea dosarelor de corupție: acuzații respinse de Orbán Politico notează și un alt front de risc pentru fostul premier: șeful Autorității Ungare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a cerut ca „politicieni de rang înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni „de miliarde” în perioada Orbán. Biró a fost ulterior pus sub acuzare pentru delapidare, acuzații formulate de procurori, iar el le neagă. Întrebat dacă se teme de un risc de urmărire penală pe fapte de corupție, Orbán a respins ideea că el sau miniștrii săi ar fi „băgat în buzunar” bani publici, afirmând: „Nu am văzut așa ceva până acum.” De ce contează Mesajul lui Orbán de la Bruxelles sugerează că schimbarea de guvern la Budapesta nu închide automat conflictul politic cu instituțiile UE. În paralel cu eforturile noului executiv de a debloca fonduri și de a repoziționa Ungaria în dosare sensibile (inclusiv Ucraina), Orbán încearcă să rămână relevant prin rețelele sale politice europene și printr-o retorică de „reformare” a Bruxelles-ului, într-un context în care discuțiile despre statul de drept și utilizarea banilor europeni rămân un punct de tensiune. [...]
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri mută negocierile în zona „impact bugetar” , după ce premierul desemnat Adrian Veștea a indicat că documentele vor ajunge joi dimineață la Parlament , potrivit Digi24 . Veștea a transmis că programul este în „etapa finală de definitivare” și că fiecare măsură este evaluată prin prisma impactului asupra bugetului, astfel încât să fie respectate țintele asumate privind deficitul și să rezulte un plan „realist, aplicabil și sustenabil”. În aceeași logică, el a spus că echipa sa caută „echilibrul corect” între nevoile societății și posibilitățile bugetare ale statului. De ce contează: programul devine testul de credibilitate fiscală Dincolo de calendarul politic, accentul pus pe „impact bugetar” sugerează că pachetul de măsuri va fi construit cu constrângeri fiscale explicite, ceea ce poate limita spațiul pentru promisiuni costisitoare și poate împinge discuția către prioritizare: ce intră în program și ce rămâne în afara lui, tocmai pentru a nu deraia țintele de deficit. În acest context, depunerea documentelor la Parlament este un pas procedural care poate accelera clarificarea conținutului programului și a responsabilităților pe portofolii, odată cu publicarea listei de miniștri. Ce urmează Conform anunțului, programul de guvernare și lista Cabinetului ar urma să fie depuse joi, în prima parte a zilei, la Parlament. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre componența listei sau despre măsurile concrete din program, dincolo de criteriul de evaluare bugetară invocat de premierul desemnat. [...]
AUR ar putea înclina balanța la învestirea Guvernului Veștea , după ce deputatul Mohammad Murad a spus la Antena 3 că formațiunea are „53% șanse” să voteze noul Executiv, în condițiile în care UDMR a anunțat că nu va susține guvernul. Murad a afirmat miercuri seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că George Simion „nu este în țară” și că, pe tema voturilor pentru noul guvern, „nu negociază”, ci se află în faza în care „comunică” cu cei care „fac guvernul”. Deputatul a susținut că nu are „informații complete” și nici „informații sigure”, dar a transmis că „simte că ceva pozitiv se întâmplă” și că „mâine vom avea șansa să vedem răsăritul”. Condiția invocată: „măsuri concrete” și un program „pentru români” Întrebat dacă ar vota Guvernul Veștea „mâine”, Murad a răspuns că, „acum, nu”, motivând că nu a auzit „nimic concret” din partea premierului desemnat. El a relatat că a discutat cu Rareș Bogdan și a cerut ca viitoarea guvernare să vină cu „măsuri concrete” și să explice „exact cum vede viitoarea guvernare”. În același context, Murad a criticat direcția economică pe care o asociază cu Ilie Bolojan, invocând creșteri de taxe și un climat pe care îl descrie drept „colaps economic și psihic”. Ca exemplu, a spus că „nu e nimeni pe litoral”, pe care îl leagă de o criză de încredere. „Vom vota în bloc” și estimarea de „53%” Deputatul AUR a insistat că, dacă partidul decide să acorde voturile, acestea vor fi date „în bloc”, respingând ideea unor facțiuni interne. Întrebat explicit „în procente” ce șanse are Guvernul Veștea să fie votat de AUR, Murad a indicat „53%”, precizând că nu este un procent rezultat din discuții recente cu George Simion, cu care ar fi comunicat „foarte puțin” în ultimele aproximativ 12 ore. Ce urmează Din declarațiile lui Murad reiese că decizia AUR ar depinde de semnale rapide privind programul și măsurile viitorului guvern, în condițiile în care tabăra Veștea ar urmări un vot în Parlament „mâine sau până vineri”. Informațiile rămân însă la nivel de estimare și percepție personală, deputatul subliniind că nu are „detalii” și nici „informații complete” despre o eventuală înțelegere. [...]
