Știri
Știri din categoria Politică
Directorul FBI, Kash Patel, se teme că ar putea fi următorul demis, pe fondul discuțiilor din administrația Trump despre înlocuirea sa și al acuzațiilor privind conduita sa, potrivit The Jerusalem Post, care citează un material publicat de The Atlantic.
Temerile lui Patel apar după o serie de concedieri în ultimele luni, inclusiv ale fostului șef al Statului Major al Armatei SUA, Randy George, ale fostului procuror general Pam Bondi și ale fostei șefe a Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem. The Atlantic mai relatase anterior că Patel se număra printre membrii de rang înalt pe care administrația îi lua în calcul pentru demitere.
Un fost oficial de la Casa Albă l-a descris pe Patel drept „pe bună dreptate paranoic”, iar mai mulți oficiali au spus că administrația discută deja posibili înlocuitori la conducerea FBI.
Potrivit sursei citate, mai mulți oficiali, membri ai personalului Casei Albe și persoane cu experiență directă în interacțiunea cu Patel au invocat probleme „severe” legate de conduită, profesionalism și comportament personal, inclusiv acuzații de alcoolism. Unii oficiali au spus că ar fi băut frecvent până la „intoxicație evidentă”, iar în primele zile de mandat întâlnirile și briefingurile ar fi fost programate mai târziu în cursul zilei.
The Atlantic mai susține că echipa de securitate ar fi avut uneori dificultăți să-l trezească și că, cel puțin o dată, s-ar fi cerut „echipament de forțare a intrării” după ce ar fi fost inconștient în spatele unor uși încuiate.
Mai multe surse ale publicației americane au afirmat că se tem să vorbească public despre posibile efecte asupra performanței, invocând măsuri dure împotriva celor percepuți ca „insuficient de loiali”. Unii oficiali au speculat că alcoolul ar fi putut fi implicat în situații în care Patel ar fi divulgat impulsiv informații inexacte sau incomplete în timpul unor investigații active, inclusiv când a anunțat pe rețele sociale că FBI ar fi „reținut o persoană de interes” după atacul armat de la Brown University din decembrie 2025 sau după uciderea podcasterului de dreapta Charlie Kirk.
În același material sunt citate și temeri privind riscul unui atac terorist intern în SUA în timp ce Patel conduce FBI, pe fondul fluctuației de personal și al lipsei de experiență. Un oficial a spus:
„Asta mă ține treaz noaptea.”
Întrebată de The Atlantic, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Patel „rămâne un jucător critic” în echipa administrației pe zona de „lege și ordine”. Procurorul general interimar Todd Blanche a respins materialul drept „un atac anonim”.
FBI, într-o declarație atribuită lui Patel, a transmis către The Atlantic:
„Publicați, totul e fals, ne vedem în instanță – aduceți carnetul de cecuri.”
Recomandate
Victoria lui Rumen Radev redesenează rapid jocul politic din Bulgaria , după ce fostul președinte a obținut primul loc la alegerile parlamentare și o majoritate absolută care îi permite, cel puțin aritmetic, să formeze guvernul fără aliați, potrivit Agerpres , care citează AFP. Radev a fost creditat cu 44,58% din voturi, conform rezultatelor parțiale publicate luni, iar coaliția sa, Bulgaria Progresistă, ar urma să aibă „cel puțin 132 de mandate” din totalul de 240. Numărătoarea era bazată pe 60,79% din buletinele de vot, potrivit Comisiei Electorale Centrale . În spatele său s-au clasat conservatorii GERB ai fostului premier Boiko Borisov și liberalii din PP-DB, cu 13,01%, respectiv 14,26%, conform acelorași rezultate parțiale. Victoria relansează cursa pentru formarea unui guvern într-o țară care a ajuns să voteze pentru a opta oară în cinci ani, pe fondul instabilității politice. Ce se schimbă în ecuația guvernării Radev, care a condus Bulgaria din 2017 până în 2026, a demisionat în ianuarie pentru a candida. Platforma sa este descrisă ca pro-rusă, dar anticorupție, iar mesajul a prins într-un electorat din „cea mai săracă țară din Uniunea Europeană”, notează AFP. Un element urmărit îndeaproape este prezența la vot: peste 50%, cea mai mare din 2021, potrivit institutului Market Links. În 2024, participarea coborâse la 39%, pe fondul neîncrederii în politică. Miza externă: UE, Ucraina și relația cu Moscova Înainte de alegeri, Radev a spus că împărtășește poziția Ungariei și Slovaciei privind trimiterea de arme către Ucraina și că „nu vede beneficiul” pentru o țară săracă „în a plăti”. Totuși, a precizat la postul bTV că nu intenționează să „impună un veto” la Bruxelles și a amintit avantajele aderării Bulgariei la UE din 2007. În discursul către susținători, Radev a susținut că Bulgaria va încerca să-și continue „drumul european”, dar a cerut „gândire critică și pragmatism” în UE. „Am depășit apatia. Aceasta este o victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii.” Reacții și semne de întrebare Boiko Borisov l-a felicitat pe Radev, dar a avertizat că victoria electorală nu garantează guvernarea. „A câștiga alegerile e una, a guverna e alta.” Potrivit Borianei Dimitrova (Alpha Research), discuțiile despre formulele de guvernare vor fi relevante abia după ce se va ști câte partide trec pragul de 4% pentru intrarea în Parlament. Un politolog citat de AFP, Teodor Slavev, afirmă că Radev a atras voturi inclusiv de la partidul pro-Kremlin Vazrazhdane, pe fondul poziției sale deschise față de Rusia și a profilului „anti-sistem”. Radev a declarat, după ce a votat la Sofia, că Bulgaria are „o șansă istorică” de a rupe cu „modelul oligarhic”, în timp ce o parte dintre alegători intervievați de AFP se tem de o posibilă schimbare de orientare politică în favoarea Moscovei. [...]
Premierul Ilie Bolojan își condiționează rămânerea la guvernare de o logică a responsabilității, nu de negocieri politice , în contextul în care PSD urmează să decidă luni dacă își retrage sprijinul pentru actualul Executiv, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Bolojan a transmis un mesaj direct către social-democrați, înaintea votului intern anunțat de partid. „Nu am niciun fel de problemă să achit o notă de plată, dar fac ceea ce trebuie pentru România și nu pentru PSD.” Decizia PSD: referendum intern cu 5.000 de membri PSD va decide luni dacă retrage sau nu sprijinul pentru Ilie Bolojan, printr-un referendum intern la care vor vota 5.000 de membri, conform informațiilor din articol. Miza este menținerea actualei formule de guvernare și, implicit, continuitatea decizională într-un moment în care coaliția este sub presiune. În replică la scenariul retragerii sprijinului, premierul a anunțat că nu va demisiona din funcție. Bolojan: PSD și PNL au „o mare responsabilitate” pentru situația României Bolojan a susținut că a acționat „ca un premier al țării”, respectând toate partidele din coaliție și ținând cont de conflictele mai vechi dintre ele. În același timp, a plasat responsabilitatea pentru situația actuală a României în sarcina celor două partide mari care au guvernat în diferite formule. „Dacă este să discutăm despre responsabilități, sunt două partide care au o mare responsabilitate pentru situația în care a ajuns România, unul este PSD, celălalt este PNL.” [...]
PNL condiționează orice colaborare viitoare cu PSD de evitarea unei crize guvernamentale , într-un moment în care ieșirea PSD de la guvernare ar putea declanșa o reconfigurare a majorității parlamentare. Premierul Ilie Bolojan spune, potrivit Antena 3 , că PNL are o rezoluție internă care exclude o nouă colaborare cu PSD dacă social-democrații „generează o criză politică și guvernamentală”. Bolojan a fost întrebat dacă există în PNL un grup care s-ar putea alinia cu PSD, iar răspunsul său a fost că are încredere în colegii liberali și că deciziile vor fi luate într-o ședință, „în funcție de ce se întâmplă mâine”. Linia roșie invocată de Bolojan: „premier de tip marionetă” și pierderea sprijinului în Parlament În declarațiile citate, premierul a argumentat că, dacă „un alt partid stabilește premierul altui partid”, partidul care acceptă o astfel de soluție „devine o anexă”. El a pus în discuție scenariul unui „premier de tip marionetă”, despre care spune că nu ar fi „bine pentru România” și nici pentru PNL. Bolojan a mai spus că, dacă guvernul pe care îl conduce nu mai are susținere în Parlament și „cade prin moțiune”, președintele începe consultări și poate propune un nou premier, însă acesta trebuie să se bazeze pe o majoritate și pe sprijinul propriului partid. UDMR și rolul președintelui Nicușor Dan, în viziunea premierului Întrebat despre poziția UDMR, Bolojan a afirmat că formațiunea „a avut o atitudine de a evita poziționările” și de a păstra dialogul cu toate forțele politice, rol pe care îl vede ca „factor de echilibru” și pe viitor. Despre președintele Nicușor Dan, premierul a spus că acesta a dialogat cu partidele și „în funcție de perspective” va acționa ca mediator. Bolojan a descris contextul drept unul „complicat”, cu „un parlament fragmentat”, în care ar fi nevoie de coaliții de cel puțin trei partide pentru o majoritate. Mesaj politic cu miză de guvernare În același context, Bolojan a susținut că nu urmărește obținerea unei funcții și că acționează „pentru România și nu pentru PSD”. El a afirmat că PNL și PSD au „o responsabilitate pentru ce s-a întâmplat în România” și a avertizat că, dacă nu se schimbă modul de guvernare – inclusiv prin cheltuirea transparentă a banilor publici și eliminarea privilegiilor – „din 2028” există riscul unui „val anti-sistem”. [...]
Acuzațiile că doi oficiali PSD ar fi ocolit coada la Aeroportul Timișoara scot la iveală o zonă gri de responsabilitate în gestionarea fluxurilor de securitate , după ce Poliția Română și Poliția de Frontieră au transmis că nu au atribuții în organizarea „cordonului de trecere”, potrivit Libertatea . Incidentul a fost relatat de Csizmarik Francisc, secretarul Asociației Generație Tânără România (GTR), care susține că ministrul Energiei, Bogdan Ivan , și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, ar fi evitat traseul obișnuit către controlul poliției, cerând șefului de tură să îndepărteze cordoanele pentru a trece „pe direct”. El afirmă că se afla în aeroport pentru a conduce „un musafir important”, reprezentant al unui organism internațional, care ar fi respectat traseul normal al pasagerilor. Reacția instituțiilor: „nu avem atribuții” pe cordonul de trecere Într-un punct de vedere comun, Poliția Română și Poliția de Frontieră afirmă că informațiile apărute „sunt false și nu au legătură cu realitatea”, adăugând că reprezentanții lor „nu au fost contactați” și „nu au atribuții în organizarea cordonului de trecere”. Cele două instituții mai susțin că nu li s-a cerut un punct de vedere oficial înainte de publicarea materialului și fac apel la „respectarea deontologiei profesionale”. Pozițiile celor doi oficiali vizați Radu Oprea spune că a trecut „perfect normal” prin controlul de securitate și califică informația drept „fals, minciună, neadevăr”, afirmând că este „indignat” de acuzații. „Am trecut perfect normal ca oricare om prin controlul de securitate.” Bogdan Ivan susține, la rândul său, că nu a abordat niciun oficial „ca să cer un tratament diferit” și că va ignora atacurile, invocând contextul politic tensionat. „Nu am abordat niciun oficial al poliției de frontieră sau pe oricine altcineva ca să cer un tratament diferit.” Context politic: decizie în PSD privind coaliția Cei doi au fost sâmbătă la Timișoara, la ultima întâlnire regională înaintea reuniunii de luni, 20 aprilie 2026, de la ora 17:00, la Palatul Parlamentului, unde social-democrații urmează să decidă dacă PSD rămâne sau nu în actuala coaliție de guvernare, în cadrul evenimentului „ Momentul adevărului ”. Tot duminică, PSD a blocat comentariile pe pagina sa de Facebook, după un val de ironii și critici legate de campania cu același nume. În același context, liderul AUR, George Simion, a avut o apariție la hotelul din Timișoara unde a avut loc reuniunea regională a PSD, susținând că prezența sa a fost „pur întâmplătoare”, mai notează publicația. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că nu va demisiona chiar dacă PSD își retrage sprijinul politic , invocând nevoia de continuitate a executivului în lipsa unor soluții alternative și pe fondul unui context economic și politic dificil, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută duminică seară, la B1 TV , înaintea ședinței interne a PSD programate pentru luni, în care partidul ar urma să decidă asupra sprijinului pentru actuala formulă de guvernare. Miza: continuitatea guvernării, în lipsa unei alternative Întrebat despre strategia sa în scenariul retragerii sprijinului politic de către PSD, Bolojan a respins ideea că tensiunile din coaliție ar fi generate de diferențe de fond privind reformele sau de propuneri concrete care să corecteze direcția guvernării. El a susținut că nu au fost prezentate critici punctuale legate de nerespectarea planului de guvernare și nici soluții alternative. „După cum ați văzut în toate aceste zile, nu există niște critici legate de anumite lucruri care nu au fost respectate din planul de guvernare (...) nu există soluții pe care PSD le-ar fi propus până acum, dar nu le-a propus niciodată (...) n-ar fi fost niciun fel de problemă ca să mă retrag din această funcție.” În acest context, premierul a argumentat că rămâne în funcție pentru a asigura funcționarea guvernului, menționând „provocări foarte importante” în perioada următoare. „Nu voi demisiona din funcția de premier” Bolojan a spus explicit că decizia sa nu depinde de votul PSD, ci de ceea ce consideră a fi responsabilitatea de a menține stabilitatea guvernării. „Deci, în funcție de ceea ce va decide PSD într-o manieră sau alta, nu voi demisiona din funcția de premier. Asta este prima chestiune.” Din informațiile disponibile în materialul citat, nu sunt prezentate detalii despre pașii următori ai coaliției sau despre un calendar al unei eventuale reconfigurări guvernamentale, dincolo de ședința PSD de luni. [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță că va demite reprezentanții PSD din instituții care critică public Guvernul , o poziționare care ridică miza pe disciplina administrativă și poate accelera schimbări de personal în aparatul de stat, potrivit Mediafax . Bolojan a spus duminică seară, la B1 TV, că reprezentanții Guvernului din instituțiile statului – inclusiv prefecții numiți de PSD – care îl critică pe premier și „nu fac politica guvernului” își vor pierde funcțiile. În cazul în care nu demisionează, vor fi „eliberați din funcție”. „În condițiile în care ai oameni care reprezintă guvernul, care îl critică pe premier, prin postări, ceea ce nu se face nici într-un guvern din lumea asta, atunci, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai eliberându-i din funcție.” Premierul a argumentat că, atunci când nu te poți baza pe astfel de oameni, „decizia rațională este să-i înlocuiești”, invocând responsabilitatea și „decența publică” asociate apartenenței la guvernare. Ce înseamnă, practic, mesajul premierului Din declarațiile sale reiese că schimbările nu vizează automat toate numirile făcute de PSD, ci doar pe cele care, în viziunea lui Bolojan, nu susțin linia Executivului. El a precizat că există „oameni competenți” propuși de toate partidele, inclusiv de PSD, dar și persoane care ar fi ajuns în funcții „doar pe baza unei susțineri politice” și care, dacă „nu fac politica guvernului”, „n-au de ce să mai stea”. Contextul constituțional invocat Bolojan a mai spus că, în perioada următoare, se va proceda conform prevederilor constituționale și că, atât timp cât Guvernul nu este demis de Parlament prin moțiune de cenzură , Executivul „va funcționa în termenele care sunt prevăzute de Constituție”. [...]
