Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Argentinei, Javier Milei, a ajuns la Budapesta pentru a-l susține pe Viktor Orbán înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit G4Media, care citează Mediafax.
Vizita are loc pe fondul unei campanii electorale descrise drept „decisivă” și vine în contextul în care, conform aceleiași surse, un mesaj de susținere pentru liderul maghiar ar fi transmis și de președintele SUA.
Milei participă la Budapesta la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), un forum care reunește lideri și personalități ale dreptei la nivel global. În articol, evenimentul este prezentat ca parte a unei rețele de întâlniri care adună actori politici aliniați cu liberalismul economic și conservatorismul.
În cadrul vizitei, președintele Argentinei s-a întâlnit cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, la Palatul Sándor, și a fost primit de premierul Viktor Orbán la sediul guvernului, mai notează sursa.
„Președintele Argentinei, Javier Milei, a ajuns sâmbătă la Budapesta să-l susțină pe liderul maghiar Viktor Orban, înaintea alegerilor decisive din 12 aprilie.”
Pe agenda zilei figurează și discursul de închidere al conferinței, precum și o întâlnire cu Miklós Szanthó, directorul filialei maghiare a CPAC. Ulterior, Milei urmează să primească titlul onorific „Civis Universitatis Honoris Causa” din partea Universității Ludovika, în cadrul unei ceremonii conduse de rectorul Gergely Deli, unde va susține un discurs, conform articolului.
Recomandate
Donald Trump i-a transmis un mesaj de susținere lui Viktor Orbán la CPAC Hungary, potrivit G4Media . Mesajul a fost prezentat în cadrul conferinței conservatorilor organizate la Budapesta, ajunsă la a cincea ediție. Evenimentul l-a avut ca principal vorbitor pe premierul ungar, care a susținut că Bruxelles-ul ar interveni „în mod deschis” în alegerile din Ungaria. La conferință au participat, ca invitați, președintele Argentinei, Javier Milei, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki și Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, scrie agenția MTI, citată de portalul HVG, conform relatării din G4Media. În mesajul său, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie și l-a descris drept un „lider puternic”, lăudându-i politicile privind granițele și suveranitatea. „Se bucură de sprijinul meu deplin și necondiționat”, a spus Trump, adăugând că îl consideră pe premierul maghiar un lider puternic. Tot în contextul conferinței, premierul ceh Andrej Babis și-a anulat participarea în ultimul moment, însă a intervenit ulterior printr-un mesaj video, în care a vorbit despre miza alegerilor din Ungaria. De asemenea, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a ținut un discurs în favoarea lui Orbán, insistând pe tema apărării suveranității în raport cu birocrația Uniunii Europene. Viktor Orbán a folosit, la rândul său, o retorică axată pe migrație și identitate, susținând că „cenzura progresistă” s-ar fi încheiat și lăudându-l pe Javier Milei, pe care l-a numit „starul rock al valorilor occidentale”. În intervenția sa, Orbán a făcut referiri și la Polonia și Georgia, pe care le-a prezentat drept actori relevanți în zona conservatoare europeană. [...]
Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Budapesta pe 15 martie , Ziua Națională a Ungariei, unde două manifestații rivale – una pro-guvernamentală și alta a opoziției – au devenit un test de forță înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie 2026. Potrivit Reuters , mobilizările au reflectat polarizarea politică tot mai accentuată din țară. În capitala Ungariei au avut loc două marșuri majore organizate pe trasee separate pentru a evita confruntările: Békemenet (Marșul Păcii) , susținut de partidul de guvernământ Fidesz și adresat de premierul Viktor Orbán, și Nemzeti Menet (Marșul Național) , organizat de partidul de opoziție Tisza și condus de liderul formațiunii, Péter Magyar. Estimări diferite privind numărul participanților Dimensiunea celor două manifestații a devenit rapid subiect de dispută politică și mediatică. Pentru marșul Fidesz , analize independente ale Universității ELTE indică între 70.000 și 92.000 de participanți , în timp ce agenția guvernamentală Magyar Turisztikai Ügynökség a raportat aproximativ 180.000 de telefoane mobile detectate pe traseu și în Piața Kossuth. Marșul Tisza Party , desfășurat între Piața Deák Ferenc și Piața Eroilor pe bulevardul Andrássy, ar fi adunat între 150.000 și 170.000 de persoane , potrivit estimărilor ELTE. Liderul opoziției, Péter Magyar, a vorbit însă despre până la 500.000 de participanți . Diferențele mari dintre cifre au alimentat acuzații de propagandă și manipulare mediatică, fiecare tabără încercând să prezinte propria mobilizare drept cea mai puternică. Alegeri decisive în aprilie Manifestațiile au loc într-un context electoral tensionat. Alegerile parlamentare programate pentru 6 aprilie 2026 sunt considerate cea mai mare provocare pentru Viktor Orbán după aproximativ 16 ani de guvernare. Mai multe sondaje recente indică un avantaj pentru opoziție: Medián : Tisza – 42%, Fidesz – 31% în populația totală; Závecz Research : 49% Tisza vs. 39% Fidesz între votanții deciși; 21 Research Centre : 38% vs. 30%. În schimb, institute apropiate de guvern arată o competiție mult mai strânsă sau chiar un avans pentru Fidesz, sugerând că electoratul conservator ar putea fi mai mobilizat în ziua votului. Miza politică pentru Orbán și Magyar Pentru Viktor Orbán , manifestația pro-guvernamentală confirmă existența unei baze electorale solide, dar și faptul că opoziția a reușit să mobilizeze mai mult în capitală. Fidesz continuă să se bazeze pe sprijinul din zonele rurale și pe avantajele sistemului electoral. Pentru Péter Magyar , fost membru Fidesz devenit principalul rival al premierului, participarea numeroasă la marșul opoziției este interpretată ca semn al unui moment favorabil pentru Tisza Party, care se prezintă ca o alternativă anti-corupție și pro-reformă. În condițiile în care aproximativ 20-30% dintre alegători rămân indeciși , mobilizarea din ultimele săptămâni de campanie ar putea decide rezultatul alegerilor. Manifestațiile de pe 15 martie au arătat clar că lupta politică din Ungaria este mai deschisă ca oricând , iar scrutinul din aprilie ar putea marca o schimbare majoră în peisajul politic al țării. [...]
Viktor Orban a lansat o campanie electorală agresivă înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria , acoperind străzile Budapestei cu afișe în care apar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și liderul PPE Manfred Weber. Potrivit Mediafax , campania partidului Fidesz este construită în jurul temelor legate de războiul din Ucraina, relația cu Bruxelles-ul și necesitatea încheierii conflictului. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie 2026 , iar scrutinul este considerat unul dintre cele mai dificile pentru premierul ungar din ultimii ani. Viktor Orban se află la putere de aproape două decenii și conduce guvernul fără întrerupere din 2010. Mesajele vizuale din campanie îl prezintă pe Orban ca adversar atât al liderilor europeni din Partidul Popular European, cât și al direcției politice promovate de Uniunea Europeană în raport cu războiul din Ucraina. Tema conflictului din regiune a devenit astfel un element central al campaniei electorale. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă. Principalul rival al lui Viktor Orban este Peter Magyar , liderul partidului de opoziție Tisza. Potrivit unui sondaj realizat de institutul 21 Research Centre și citat de Reuters, Tisza se menține în frunte în rândul alegătorilor hotărâți, cu 53% din intențiile de vot, în timp ce Fidesz ar avea 39%. Diferența rămâne semnificativă, însă avantajul opoziției s-a redus față de începutul anului. În rândul tuturor alegătorilor, partidul Tisza ar avea aproximativ 38% sprijin, iar Fidesz aproximativ 30%. Dacă aceste tendințe s-ar confirma la vot, formațiunea lui Peter Magyar ar putea obține aproximativ 115 locuri în parlamentul ungar, în timp ce partidul lui Viktor Orban ar ajunge la aproximativ 78 de mandate. Singurul alt partid care ar putea depăși pragul electoral ar fi formațiunea de extremă dreapta Mi Hazank. Peter Magyar și-a construit campania pe promisiunea combaterii corupției și pe ideea relansării relației cu Uniunea Europeană. Liderul opoziției susține că o eventuală schimbare de guvern ar permite deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate și ar consolida poziția Ungariei în cadrul UE și NATO. Scrutinul din aprilie este considerat cel mai mare test politic pentru Viktor Orban din ultimii 16 ani, iar rezultatul rămâne incert, în condițiile în care o parte semnificativă a electoratului este încă indecisă. [...]
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că își dă demisia dacă i se cer concedieri , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres. Declarațiile vin în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare cu 10% în 2026. Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a afirmat că reorganizarea cerută pentru atingerea țintei de economii nu va fi folosită ca „prilej” pentru disponibilizări. El a spus, sâmbătă, la o conferință de presă la Arad, că este „ministrul Muncii, nu al concedierilor” și că, dacă „va fi să plece vreun om prin voința ministrului, acela va fi ministrul”. Ministrul a susținut că în instituțiile subordonate ministerului vor fi „zero concedieri” și a argumentat că domeniul este deja subdimensionat ca personal. În acest sens, a invocat solicitările transmise de consiliile județene către minister pentru angajarea a 2.500 de persoane în sistemul de asistență socială, apreciind că nu se poate cere suplimentarea personalului și, în același timp, reducerea lui. Manole a adăugat că nu mai există spațiu pentru tăieri de posturi și că reducerea cheltuielilor ar urma să fie realizată „din reorganizare și din alte cheltuieli decât cele direct cu veniturile oamenilor”. El a mai spus că ar fi „păgubos pentru economie” să fie diminuate capacități din zona Ministerului Muncii, dând exemplul Inspecției Muncii din București, care ar fi pierdut 50% din personal din 2008 până în prezent. Ministrul a fost prezent la Arad la o întâlnire cu managerii instituțiilor din subordine, dedicată implementării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. În perioada următoare, miza politică și administrativă va fi modul în care ținta de economii de 10% poate fi atinsă fără reduceri de personal, în condițiile în care ministerul invocă deficitul de angajați din serviciile publice pe care le coordonează. [...]
Primul loc de muncă al tinerilor ar urma să fie subvenționat de stat timp de doi ani , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului Muncii, Florin Manole . Proiectul are un buget de peste 170 de milioane de euro și vizează sprijinirea a aproximativ 28.000 de tineri la nivel național, iar demararea este estimată „cel mai probabil” în aprilie 2026. Ministrul a prezentat programul sâmbătă, într-o conferință de presă la Arad, și a spus că inițiativa a fost propusă în septembrie, dar începe cu întârziere. Informațiile sunt preluate de Digi24 dintr-o relatare News.ro, conform articolului. „E vorba de un proiect de peste 170 de milioane de euro care oferă subvenţionarea primului loc de muncă pentru peste 28.000 de tineri la nivelul întregii ţări.” Din punct de vedere tehnic, sprijinul financiar este împărțit între tineri și angajatori. Pentru tinerii angajați, subvenția ar urma să fie de 1.000 de lei lunar în primele 12 luni și de 1.250 de lei lunar în următoarele 12 luni. În paralel, angajatorii ar urma să primească o subvenție de 2.250 de lei lunar în primul an. O condiție centrală a programului este legată de menținerea în muncă după perioada subvenționată: după cele 24 de luni de sprijin, angajatorul care intră în program trebuie să păstreze tânărul încă 18 luni „într-o formă contractuală”, respectiv cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. În total, un beneficiar ar putea avea continuitate în același loc de muncă pentru cel puțin trei ani și jumătate, dacă angajatorul respectă obligația. [...]
79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită , potrivit Știrile ProTV , care citează cel mai recent barometru politic realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Sondajul indică o nemulțumire accentuată față de clasa politică și față de direcția generală a țării: doar 18% dintre cei chestionați spun că România merge într-o direcție bună, în timp ce 79% aleg varianta negativă. În ceea ce privește Executivul condus de Ilie Bolojan, evaluările rămân preponderent nefavorabile. Doar 18% se declară mulțumiți de modul în care guvernul gestionează România (1% „foarte mulțumiți” și 17% „mai degrabă mulțumiți”), iar 80% spun că sunt nemulțumiți în diverse grade. La nivel personal, 73% se declară nemulțumiți de activitatea premierului (24% „mai degrabă nemulțumiți” și 49% „deloc mulțumiți”), în timp ce satisfacția totală ajunge la 21%. Sondajul măsoară și diferența dintre așteptările de la instalarea guvernului și percepția actuală: 48% spun că sunt dezamăgiți față de ce credeau înainte de ianuarie 2025, 14% se declară mulțumiți, iar 36% afirmă că nu aveau așteptări de la început. Elementele sondajului (întrebările/temele testate) includ: Direcția în care merge România (direcție bună vs. direcție greșită) Gradul de mulțumire față de modul în care Guvernul Bolojan gestionează România Raportarea la așteptările avute înainte de ianuarie 2025 (dezamăgire/mulțumire/lipsa așteptărilor) Mulțumirea față de activitatea premierului Ilie Bolojan Intenția de vot la alegerile parlamentare (scenariul „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”) Opinia privind poziția PSD față de proiectul de buget (vot și ieșire de la guvernare / nevotare / vot și rămânere la guvernare / nu știu-nu răspund) Pe zona electorală, barometrul arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar conduce preferințele cu 35% din voturile celor care au indicat un partid (din cei 62% care s-au declarat dispuși să voteze), urmat de PSD (22%), PNL (14%) și USR (11%). UDMR ar avea 5%, iar SOS România, SENS, POT, Forța Dreptei, PMP și DREPT nu ar depăși 3% fiecare. În paralel, sondajul a testat și scenarii privind votul PSD la buget: 29% cred că PSD ar trebui să voteze bugetul și apoi să iasă de la guvernare, 20% spun că nu ar trebui să voteze bugetul, alți 20% cred că ar trebui să-l voteze și să rămână la guvernare, iar 31% nu știu sau nu răspund. [...]
