Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan a dus la nivel european mesajul despre continuitatea reformelor și utilizarea fondurilor UE, într-o perioadă de instabilitate politică internă, după două convorbiri telefonice cu lideri influenți din arhitectura decizională a Uniunii, potrivit Antena 3.
Premierul interimar și președintele PNL a discutat joi cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, despre „principalele priorități de pe agenda europeană” și „provocările” momentului. În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a insistat pe nevoia de „cooperare strânsă” la nivel european pentru consolidarea securității, creșterea competitivității și întărirea rezilienței Uniunii Europene, afirmând că România „rămâne un partener activ și responsabil”.
Tot joi, Bolojan a avut o convorbire telefonică și cu Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), familia politică europeană din care face parte PNL. În această discuție, el a spus că au abordat „situația politică din România”, dar și subiecte cu miză directă pentru economie și administrație: fondurile europene și reformele „care trebuie să le facem în perioada următoare”.
„Am discutat despre situația politică din România, despre fondurile europene și despre reformele pe care trebuie să le facem în perioada următoare. România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.”
Bolojan a mai precizat că i-a mulțumit lui Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL.
Dincolo de componenta politică, mesajul transmis către doi actori-cheie din UE indică o încercare de a ancora, la nivel european, ideea de continuitate pe două teme sensibile pentru mediul economic: accesarea fondurilor europene și agenda de reforme. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau calendare, dar plasează explicit aceste subiecte în discuțiile purtate de premierul interimar cu lideri europeni.
Recomandate
AUR cere explicații despre decizia de a folosi gaze lacrimogene la protestul fermierilor din Piața Victoriei și mută presiunea pe Guvern, susținând că intervenția Jandarmeriei a afectat „o mulțime întreagă”, potrivit Adevărul . Formațiunea afirmă că persoanele care au forțat cordoanele și au recurs la violență „trebuie identificate și sancționate individual”, dar cere clarificări privind modul în care a fost decisă intervenția și de ce nu au fost izolați strict cei care provocau incidente. „Nimic nu justifică însă o reacție care ajunge să afecteze o mulțime întreagă” AUR susține că efectele gazelor lacrimogene s-ar fi resimțit inclusiv în Pasajul Victoria și în zona accesurilor subterane și cere Jandarmeriei să explice „cine a dispus intervenția, în ce condiții” și de ce nu a fost limitată la persoanele violente. În comunicat, partidul compară imaginile de acum cu protestele din 10 august 2018 , argumentând că „ordinea publică nu se apără pedepsind colectiv”. Criticile către premierul Ilie Bolojan : „dialog, nu cordoane” Pe lângă intervenția forțelor de ordine, AUR îl critică pe premierul Ilie Bolojan, susținând că Executivul ar fi cunoscut „de mai multe săptămâni” problemele crescătorilor de animale, fără să găsească soluții. Partidul invocă și protestul din 30 iulie, când fermierii ar fi cerut să discute direct cu premierul, dar acesta nu ar fi participat la negocieri, delegându-l pe Tánczos Barna. „Un premier nu se poate baricada politic în clădirea Guvernului și apoi să lase forțele de ordine să gestioneze o criză” AUR spune că susține protestul pașnic, dar nu justifică violențele, avertizând că lipsa unor soluții poate amplifica tensiunile. Contextul incidentelor din Piața Victoriei Potrivit relatării, protestul neautorizat a degenerat în „violențe extrem de grave”, după ce „agitatori din afara sectorului agricol” ar fi aruncat cu pietre și mobilier stradal și ar fi încercat să pătrundă în sediul Guvernului. Incidentele au dus la blocarea traficului pe artere majore din Capitală, amenzi în valoare totală de 11.000 de lei, persoane duse la secția de poliție și manifestanți care au avut nevoie de îngrijiri medicale. [...]
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
Rareș Bogdan cere intervenție directă a Guvernului pentru a opri escaladarea protestelor fermierilor , pe fondul violențelor din Piața Victoriei, într-un apel public către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL îi cere șefului Executivului să „coboare din birou” și să discute cu protestatarii, pentru a evita agravarea situației. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan susține că fermierii au ieșit în stradă „nu de bine ce le este” și avertizează împotriva unei atitudini de sfidare față de „oieri, ciobani și fermieri”. El afirmă că aceștia „au probleme” și că „le este amenințată existența”. „Ilie, coboară din birou şi stai de vorbă cu ei!! Nu lăsa lucrurile să escaladeze! Dialogul e sfânt în astfel de momente!” Eurodeputatul descrie protestul ca expresie a unei presiuni sociale puternice și folosește o retorică dură la adresa celor pe care îi numește „contabili fără inimă”, „prizonieri ai unor orgolii personale”, fără a indica persoane sau instituții concrete. Mesaj separat către protestatari: „Nu vă lăsați provocați” Rareș Bogdan transmite și un apel către fermierii din stradă, cerându-le să evite escaladarea și să nu răspundă la provocări. „Dragi fermieri, vă rog din suflet, nu vă lăsaţi provocaţi! Sunteţi drepţi şi corecţi, ştiu că vreţi să dialogaţi şi să vă rezolvaţi problemele.” Din informațiile prezentate de sursă nu reiese dacă premierul interimar Ilie Bolojan a reacționat la apelul europarlamentarului sau dacă au fost anunțate măsuri concrete de dialog cu protestatarii. [...]
Parlamentul European își extinde prezența externă prin deschiderea unui birou la Ottawa , o mișcare care întărește canalul politic UE–Canada într-un moment în care Ottawa caută să-și diversifice parteneriatele pe fondul războiului comercial cu Washingtonul, potrivit Politico . Inițiativa a fost anunțată luni de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , după o reuniune a conducerii instituției care a susținut proiectul. Anunțul vine cu două zile înainte ca premierul canadian Mark Carney să participe miercuri la discursul „State of the Union” (SOTEU) la Strasbourg și să se adreseze Parlamentului și joi. Ce se schimbă operațional: un „antenna office” lângă Delegația UE Noul birou va funcționa ca un „antenna office” (o reprezentanță locală) și va lucra în Ottawa alături de Delegația Uniunii Europene în Canada, structură gestionată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) . Într-un comunicat citat de publicație, Parlamentul European arată că biroul ar urma să ofere „o platformă importantă” pentru cooperarea parlamentară pe teme considerate tot mai strategice pentru ambele părți. Metsola a indicat și o dimensiune regională mai largă a mandatului, inclusiv zona arctică. Context: Canada își caută aliați în Europa pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA Potrivit informațiilor citate, Mark Carney vine în Europa pentru a aprofunda legăturile cu partenerii, în condițiile în care Canada rămâne blocată într-un război comercial cu Statele Unite. În acest cadru, deschiderea unui birou al Parlamentului European în Canada consolidează infrastructura politică a relației transatlantice UE–Canada, dincolo de canalele diplomatice clasice. Precedent și extinderea rețelei de birouri în afara UE Parlamentul European are un birou în Ucraina din septembrie 2025 și mai are prezențe în țări din afara UE, inclusiv în Etiopia (pentru relația cu Uniunea Africană), Republica Moldova, Regatul Unit, Indonezia, SUA și Panama, mai notează publicația. [...]
Vladimir Putin le-a cerut rușilor să voteze ca semn de susținere pentru războiul din Ucraina , transformând alegerile parlamentare într-un test politic de mobilizare internă, potrivit HotNews , care citează Reuters. Rusia organizează alegeri parlamentare pe durata a trei zile, începând de vineri, pentru cele 450 de mandate din Duma de Stat , camera inferioară a parlamentului federal. Scrutinul este primul de acest tip de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, într-un context în care conflictul începe să apese mai vizibil asupra populației, inclusiv prin tensiuni economice, iar aproape toți candidații anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Votul, prezentat ca „răspuns colectiv” și garanție a „victoriei” Într-un discurs televizat înaintea alegerilor, Putin a legat explicit participarea la vot de obiectivele militare ale Moscovei și de rezistența la „presiuni externe”, susținând că prezența la urne ar demonstra unitatea națională și ar contribui la „asigurarea victoriei” în Ucraina. „Alegerea şi voinţa voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni susţin soldaţii noştri, că suntem un popor unit (...) şi că nimeni nu va reuşi să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea şi sistemul nostru socio-politic.” Putin a mai spus că votul ar reprezenta un „răspuns colectiv” pentru cei care ar încerca să slăbească Rusia și să-i limiteze dezvoltarea și suveranitatea. Control politic și extinderea scrutinului în teritoriile anexate Duma de Stat este descrisă ca o instituție care a aprobat constant inițiativele Kremlinului, iar sistemul politic este „strict controlat”. În acest cadru, partidul de guvernământ Rusia Unită , susținut de Putin, ar urma să-și păstreze poziția dominantă, potrivit majorității analiștilor. Putin, care conduce pentru prima dată din 2007 campania formațiunii pro-Kremlin, a subliniat că la aceste alegeri vor participa și locuitorii din cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în 2022 (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie), potrivit EFE. Semne de erodare a sprijinului și acuzații privind vulnerabilitatea sistemului electoral Rusia Unită, care deține de zece ani majoritatea constituțională în Dumă, intră în alegeri cu o susținere mai slabă în sondaje: 33–37% în sondajele oficiale și 25% în cele independente, conform informațiilor citate. Separat, grupul anonim de hackeri CikLeak a susținut că a compromis serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu mai puțin de două zile înainte de startul votului, potrivit EFE. Hackerii afirmă că au transmis materialele către jurnaliști și acuză existența unui sistem de vot electronic la distanță „complet opac”, despre care spun că ar facilita manipularea rezultatelor. Aceste afirmații nu sunt confirmate independent în materialul citat. [...]
Posibila nominalizare a unui prim-viceguvernator BNR la șefia Guvernului ridică miza negocierilor politice și riscul de alegeri anticipate , potrivit Antena 3 . Vladimir Petruț, primar PNL în Cavnic, a declarat la postul TV că președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze joi un premier după discuțiile de la Cotroceni, iar „ultima variantă” aflată în joc ar fi Leonardo Badea , prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României . Petruț susține că, în acest moment, „două nume” ar fi pe masă: Sorin Grindeanu (menționat ca variantă cunoscută) și Leonardo Badea, prezentat drept „surpriza”. În același context, edilul afirmă că președintele le-ar fi transmis liderilor politici că, dacă viitorul guvern nu trece de Parlament, „ar fi dispus să dizolve Parlamentul”. Ce arată declarațiile despre aritmetica parlamentară Primarul PNL afirmă că „cel puțin 24” de parlamentari liberali ar fi dispuși să voteze un guvern condus de Leonardo Badea. Tot el spune că o facțiune din PNL ar vota această formulă alături de PSD, UDMR și „alți parlamentari”, fără a detalia cine ar fi aceștia sau cum s-ar contura majoritatea. Informațiile sunt prezentate ca provenind dintr-un grup „care a fost consultat astăzi” pe tema nominalizării, Petruț sugerând că ar fi vorba despre tabăra anti-Bolojan din PNL. Tensiuni interne în PNL și contestarea variantei Mureșan În paralel, Petruț atacă propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, europarlamentarul Siegfried Mureșan, pe care o numește o „marionetă” și despre care afirmă că „nu are nicio susținere”. Edilul, descris ca un critic al premierului interimar și președintelui PNL Ilie Bolojan, mai spune că în partid ar exista „un val de nemulțumire” față de liderul liberal și că poziția acestuia s-ar putea slăbi dacă PNL nu intră la guvernare. Ce urmează și ce rămâne incert Din informațiile prezentate, miza imediată este desemnarea premierului după negocierile de la Cotroceni și testarea unei majorități în Parlament. Totuși, Antena 3 relatează exclusiv declarațiile unui primar PNL, fără confirmări oficiale privind numele vehiculate sau scenariul dizolvării Parlamentului, astfel că rămâne de văzut dacă președintele va face joi o nominalizare și în ce formulă va fi încercată trecerea unui guvern. [...]
