Moartea ayatollahului Ali Khamenei redeschide lupta pentru succesiune în Iran, iar Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, intră în prim-plan, potrivit Reuters.

Reuters relatează că uciderea lui Khamenei, în vârstă de 86 de ani, într-un atac americano-israelian a accelerat o dezbatere veche, fără o direcție limpede până acum, privind cine va deveni următorul lider suprem. Decizia aparține clericilor care vor delibera asupra succesiunii.

Hassan Khomeini, 53 de ani, este cel mai vizibil dintre cei 15 nepoți ai ayatollahului Ruhollah Khomeini și este perceput drept un moderat relativ în establishmentul religios. El are legături apropiate cu reformiști, inclusiv foștii președinți Mohammed Khatami și Hassan Rouhani, asociați cu politici de deschidere către Occident în mandatele lor.

Deși are un rol public cu încărcătură simbolică, ca administrator al mausoleului bunicului său din sudul Teheranului, Hassan Khomeini nu a ocupat funcții guvernamentale. În același timp, unii politicieni din Iran l-au văzut ca pe un posibil rival pentru candidații duri care au câștigat influență sub Khamenei, inclusiv pentru fiul acestuia, Mojtaba.

În contextul tulburărilor interne din ianuarie, ideea unui succesor mai moderat a căpătat tracțiune în rândul unor politicieni iranieni, ca modalitate de a consolida Republica Islamică în fața nemulțumirilor în creștere. Reuters notează însă că Hassan Khomeini rămâne loial sistemului instaurat după înlăturarea șahului, în 1979, chiar dacă are un istoric de apeluri la reformă și, uneori, de critici la adresa autorităților.

„Nu poți să alegi pe cineva pentru mine și să-mi spui să votez pentru el!”, a spus Khomeini în 2021, după ce Consiliul Gardienilor a blocat candidați reformiști, o decizie care a deschis drumul victoriei lui Ebrahim Raisi (decedat în 2024, într-un accident de elicopter), consemnează Reuters.

Tot el a cerut „explicații transparente și precise” după moartea Mahsei Amini, tânăra care a decedat în 2022 după ce a fost reținută de poliția moralității, acuzată că a încălcat codul vestimentar conservator, incident care a declanșat proteste la nivel național. Pe de altă parte, în timpul celor mai sângeroase tulburări din decembrie și ianuarie (comparativ cu perioada de după 1979), el s-a aliniat establishmentului, acuzând „revoltații” că ar servi Israelul și participând la un marș pro-guvernamental.

Articolul mai arată că Hassan Khomeini a încercat, în urmă cu un deceniu, să candideze pentru Adunarea Experților, organismul care alege liderul suprem. Deși ar fi obținut inițial un acord de principiu din partea lui Khamenei, a fost ulterior descalificat de Consiliul Gardienilor, pe fondul invocării calificărilor religioase (Hojatoleslam, un rang sub ayatollah), într-o mișcare interpretată ca menită să prevină o provocare din partea taberei reformiste.

Pe scurt, elementele care îl aduc pe Hassan Khomeini în centrul discuției despre succesiune includ:

• profilul de cleric de rang mediu, cu rol public ceremonial, dar cu vizibilitate mare;
• relațiile cu reformiști de prim rang, inclusiv Khatami și Rouhani;
• poziționări publice care combină apeluri la reformă cu loialitate față de sistem;
• episoade de fricțiune cu Consiliul Gardienilor și blocarea candidaturii la Adunarea Experților;
• percepția, în interiorul Iranului, că ar putea contrabalansa candidați asociați liniei dure, inclusiv pe Mojtaba Khamenei.

În paralel, Reuters notează că Hassan Khomeini a avut și mesaje dure la adresa Israelului, iar în timpul războiului aerian de 12 zile dintre Israel și Iran de anul trecut i-a scris lui Khamenei lăudându-i conducerea, potrivit site-ului iranian Jamaran, dedicat memoriei lui Khomeini. În perioada următoare, miza politică se va concentra pe deliberările clericilor care vor decide succesorul lui Khamenei și pe echilibrul dintre tabăra dură și cei care susțin o opțiune mai moderată.